GeneralitAti
Producerea infectiilor necesitA interactiunea a doi factori: microor-ganismul patogen si organismul-gazdA susceptibil. Depinde de prezenta acestui microorganism virulent, respectiv de rezistenta gazdei potentiale ca aceasta din urmA sA devinA (sau nu) infectatA.
Prevenirea rAspAndirA germenilor si a contactului dintre populatie si microorganismele patogene se face, in primul rAnd, prin mAsuri generale de igienA a mediului inconjurAtor (igienA publica):
- aprovizionarea cu apA potabilA, lipsitA de germeni patogeni;
- prevenirea/combaterea poluArii solului, apelor, aerului;

- mAsuri de carantinA pe national si/sau local;

- eliminarea unor insecte (tAntari, pAduchi, cApuse), vectori pentru diverse microorganisme (virusuri, rickettsii, protozoare).
In strAnsA legAturA cu acestea se inscriu cresterea nivelului de trai, a standardului general social-economic si cultural-sanitar, a stArii de nutritie si igienA colectivA si individualA care contribuie la scAderea/ eliminarea surselor de infectie, dar mai ales la cresterea rezistentei generale la infectii.
ExistA si mAsuri mai specifice de prevenire pentru anumite tipuri de boli, care vizeazA toate verigile lantului epidemiologic si care includ: mAsuri de izolare a bolnavilor/contactilor, depistarea si tratamen-tul contactilor, comunicarea cazurilor de boli transmisibile organelor sanitare-antiepidemice etc.
Unele microorganisme nu pot fi controlate/eliminate numai prin mAsuri generale; in aceastA situatie, imunizarea reprezintA calea cea mai eficientA si mai putin costisitoare pentru prevenirea si eradicarea infectiilor.

Prevenirea infectiilor nozocomicale (de interior/spital) se bazeazA in acelasi timp pe:
- mAsurile de igienA/curAtenie, dezinfectie periodicA, asepsie-anti-sepsie, care sunt indispensabile; o importantA covArsitoare in acest sens o are spAlarea mAinilor personalului medical si de ingrijire, ori de cAte ori este necesar (exemple: dupA examinarea fiecArui pacient, inainte de administrarea medicatiei sau a alimentatiei etc.);
- cunoasterea si aplicarea unor reguli simple de prescriere corectA a antibioticelor, cu scopul de a diminua aparitia tulpinilor bacteriene rezistente la antibiotice si de a evita distrugerea florei microbiene - barierA ce favorizeazA multiplicarea de suse multire-zistente monomorfe la nivelul mucoaselor, permite contaminarea cateterelor si diseminarea cu punct de plecare digestiv sau de la un bolnav la altul.
ProAlaxia antimicrobianA: folosirea agentilor antimicrobieni (chi-mioprofilaxia) pentru prevenirea infectiilor la sugari si la copii este indreptatA cAtre diferite (inte:

- anumiU agenti patogeni (specifici);

- anumite pAr(i vulnerabile ale corpului sau anumite situatii clinice care predispun la infec(ii;
- pacienti vulnerabili: imunodeprimare/imunosupresie (asplenie, infectie HIV etc.).

Definitii

Antigen (Ag): substantA capabilA sA inducA un rAspuns imun (cAnd pAtrunde in corpul vertebratelor), materiaJizat prin aparitia anticorpilor specifici pentru Ag.
Antlcorp (Ac): grup heterogen de imunoglobuline serice (rAspunsul imun umoral la un Ag); Ac apar in sAnge si in alte umori ale orga-nismului in urma contactului cu Ag si sunt capabili sA se combine specific cu acestia. Ac serici sunt sintetizati de celulele formatoare de anticorpi: tipuri celulare care aparAn liniei de diferentiere a celulelor B (plasmocit, plasmoblast, limfocit B) si care realizeazA imunitatea umo-ralA; majoritatea imunoglobulinelor din ser sunt produse de plasmo-cite.
Globuline Imune (imunoglobullne/Ig, y-globuline): sinonime pentru extractul purificat de plasmA umanA, care contine Ac, pentru admi-nistrare IM; Ig special modificate pot fi date IV.
Globulin! imunA/Ig specificA: preparat din plasmA cu titru crescut de Ac cu o specificitate cunoscutA; folositA In mod particu-lar pentru prevenirea ricelei la copin cu imunodepresie, respectiv dupA contact (intepAturi de ac) cu sAnge continAnd AgHB.
AntiglobulinA (ser antiglobulinic): antiser fatA de fractia globulinicA a serului unui donor, folosit pentru detectarea Ig donorului (exemplu: reactionat cu Ig donorulul (exemplu: tehnlca de imunofluorescentA indi-rectA). Aplicare: imunohematologie (anemli izo-/autoimune), diagnosticul bolilor autoimune, deteclarea Ac antibrucelosi.
AntitoxinA: Ac capabil sA neutralizeze specific actiunea biologicA a unei toxine bacteriene, indeosebi a exotoxinelor (diftericA, tetanicA etc). Serul antitoxic, care contine Ac, se preparA in scop profilactic si tera-peutic (imunizare pasivA), folosind administrarea repetatA la animale (cal, iepure s.a.) a toxinelor respective sub forma de anatoxinA; exemple: antitoxinA diftericA, cangrenoasA, tetanicA.
Ser imun/antiser: ser de la orice animal care contine Ac fatA de un Ag sau un grup de antigene:
- ser monospecific: are anticorpi fatA de un singur Ag/determinant antigenic, se obtine prin imunizarea animalelor cu Ag foarte pure si/ sau prin indepArtarea Ac nedoriti din ser prin absorbtie (cu Ag solu-bil) sau adsorbtie (cu Ag insolubilizat);
- ser polispecific: are Ac fatA de mai multe Ag.
Antivenln (ser antivenin): ser imun ce contine Ac antitoxici capa-bili sA neutralizeze veninul unuia sau al mai multor serpi veninosi; seruri imune similare se preparA si contra toxinelor unor insecte.
Toxoid (anatoxinA, anatoxinA bacterianA): toxinA de obicei de origine bacterianA, modificatA astfei incAt isi mentine imunogenitatea, dar isi pierde toxicitatea sau prezintA o importantA atenuare a capa-citAtii toxice. Detoxifierea se realizeazA prin tratarea toxinei cu formol, prin cAldurA etc. Anatoxinele sunt folosite ca ccinuri preventive sau curative; exemple: anatoxinA diftericA, anatoxinA tetanicA, anatoxinA stafilococicA.
Vaccin: produs biologic cu proprietAti de imunogen; termen general pentru un Ag administrat spre a se obtine rezistentA imunA fatA de un microorganism sau fatA de produsele acestuia: imunitate de protectie specificA contra infecAilor. Clasificare:
1. DupA natura imunogenului continut, ccinurile pot fi:

a) corpusculare:

- cu germeni vii atenuafi sau virulenti (ccin atenuat, ccin viu): BCG, antipoliomielitic oral, antiriolic, antiricelos, anti-rujeolic, oreion, rubeolA, gripal (in curs de realizare: anti-citomegalvirus, herpes simplex, rotavirus, hepatitA A);
- cu germeni omorAA (ccin inactit): antipolio pentru adminis-trare IM, ccinul , antitifoidic, antiholeric, pertussis, antigripal.
b) anatoxine (toxoizi): diftericA, tetanicA (DT), stafilococicA etc.

c) ccinuri preparate cu extracte bacteriene:

- ccin anticArbunos;
- polizaharide bacteriene purificate sau conjugate cu proteine-cArAusi (precum toxoidul difteric sau tetanic): anti-H. influenzae tipul b (Hib), antipneumococic, meningococic.

2. DupA compoziAe. ccinurile sunt:

a) monolente: Ag provine de la o singurA specie microbianA/viralA;
b) polilente: Ag de la mai multe serotipuri bacteriene/virale; exemple: antipolio, antigripal, pneumococic etc.
c) asociate: Ag provenite de la mai multe specii microbiene; exemple: ccinul DTP (difterotetanopertussis s.a.).

3. DupA tehnica de producere:

a) ccinuri obtinute prin tehnici conventionale;
b) ccinuri obtinute prin inginerie geneticA (tehnici de recombinare/ rearanjare geneticA): Hep. B, antigripal (aviar-uman, recombinant) etc.

Adjunt: substantA amestecatA cu un antigen inactit sau toxoid, pentru a mAri rAspunsul imun; adjuntii cei mai obisnuiti sunt sAru-rile de aluminiu.