Principiile
Tratamentul infectiei determinate de rusul ce produce SIDA consta, in prezent, in incercarea de a intarzia cat mai mult posibil aparitia SIDA declarata si de a preveni infectiile cu oportunisti.

DIRECTIILE DE CERCETARE

Cercetarile au co lema descoperirea altor medicamente capabile sa intareasca mecanismele de aparare ale organismului sau medicamente si mai eficace impotriva rusului in sine. Asocierea de antirale diferite face de asemenea obiectul cercetarii.
S-au efectuat mai multe esantioane de vaccin. Din nefericire, cercetarile in curs nu ne permit inca sa ne facem sperante pe termen scurt si in consecinta va trebui sa nu renuntam la mijloacele de profilaxie deja cunoscute.

Progresele realizate in tratamentul SIDA permit intarzierea evolutiei spre stadiul de boala declarata. In pofida absentei medicamentelor capabile sa ndece boala, calitatea etii bolnalor s-a ameliorat si speranta lor de ata a inceput sa creasca putin cate putin.
lixista mai multe tipuri de tratament. Aniiralcle agreseaza rusul si incearca sa pastreze mecanismele de aparare imumtara ale organismului; celelalte medicamente (antibiotice, antiparazitare etc.) (rateaza infectiile cu oportunisti si tumorile ce pot sa-si faca aparitia in cursul evolutiei bolii.

CAND TREBUIE SA INCEAPA TRATAMENTUL?
De cativa ani au fost puse la punct mai multe medicamente antirale, iar altele .sunt inca in studiu. Deci tratamentele evolueaza foarte rapid. Iile sunt administrate in functie de recomandarile proprii fiecarei tari. Timp de aproape 10 ani, modalitatile de tratament pentru SIDA au fost silite in functie de numarul limfoci-telor T4 sau CD4 (un tip de globule albe) prezente in sangele bolnalor: - atunci cand numarul lim-focitelor T4 sau CD4 era superior cifrei de 500 si cand nu existau simptome nu era necesar nici un tratament deosebit; bolnavul trebuia doar sa fie supravegheat de un medic;
- cand erau prezente mai mult de 500 CD4, dar simptomele aparusera se recomanda inceperea tratamentului cu AZT;
- sub 500 T4 sau CD4, tratamentul se baza pe asocieri de medicamente ce contineau AZT plus 1 sau 2 alte antirale mai active.In prezent modalitatile de tratament depind mai mult de caracteristicile fiecarui bolnav .si de cantitatea de incarcatura rala din sange.

DECLARAREA OBLIGATORIE

In majoritatea tarilor, cazurile de SIDA trebuie obligatoriu declarate autoritatilor sanitare implicate (bineinteles, anonimatul este respectat).
Astfel este posibila cunoasterea cu exactitate a evolutiei epidemiei in aceste tari si implicit a evolutiei bolii in lume. In schimb, seropozititatea pentru rusul ce produce SIDA nu face obiectul nici unei declarari. Numarul seropozitilor nu poate fi decat evaluat, ceea ce explica marile diferente intre cifrele comunicate in ultimii 10 ani de diverse organisme, care variaza in functie de metodele de estimare utilizate.

VACCINAREA COPIILOR SEROPOZITIVI

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda efectuarea tuturor vaccinurilor obisnuite, la copin seropoziti (vaccinuri anti difterie, telanos, tuse convulsiva, poliomielita, tuberculoza, hepatita B), la varstele la care acestea se recomanda in mod normal. In schimb, la cei la care boala e constituita, vaccinarea impotriva tuberculozei e contraindicata.
Vaccinarile impotriva rujeolei, parotiditei epidemice, rubeolei nu prezinta nici un pericol, cu exceptia situatiei in care copilul prezinta un deficit imunilor important.
In toate cazurile, deciziile de vaccinare trebuie luate de catre medic si indidualizate pentru fiecare copil.

Tratamente diverse

Dupa descoperirea primului medicament ce actioneaza pe rusul ce produce SIDA, AZT-ul, cercetatorii au incercat sa descopere noi medicamente si mai eficace.

Medicii s-au ocupat si de modalitatile de prescriere a acestor medicamente, inimile auti-rale sau antirelmrale, cu scopul de a le spori eficacitatea.

ANTIRETROVIRALELE Medicamentele antiretroralc actioneaza direct asupra rusului. Unele antiretroralc, numite inhibitori ai replicarii rale, impiedica multiplicarea rusului. Zidovudin.i (AZT), didanozina (DD1), zalciina (DDC), stavudina (D4T) si lamivudina (3TC) apartin acestei grupe de medicamente. Alte medicamente (saquinar, indinar, rilonar si nelli-nar) sunt antiproteaze. Proteazele sunt enzime care permit rusului sa produca proteine; inhibarea lor prin antiproteaze determina formarea de rusuri cu defecte, care nu pot supraetui.

AZT-ul este primul medicament care a determinai incetinirea evolutiei SIDA si cresterea sperantei de ata a bolnalor. El insa prezinta doua inconveniente:
- poate produce efecte secundare suparatoare (afectarea unor celule din sange, a muschilor, tulburari digestive) si deci implica o supraveghere medicala constanta;
- isi pierde din eficacitate o data cu trecerea timpului in asa masura incat fie tratamentul se opreste si se introduce un alt medicament, fie se continua asociindu-i-se un alt produs.

ASOCIEREA DUBLA Sl TRIPLA
Inconvenientele legate de utilizarea AZT-ului au stimulat cercetatorii sa puna la punct noi medicamente si sa incerce diverse asociatii de mai multe medicamente pentru a spori eficacitatea tratamentului. Rezultate recente au aratat ca asocierea de doua sau trei anli-retrorale poale incetini si mai mult evolutia SIDA. Astfel, in 1996 a luat nastere principiul asociatiilor duble si triple.

TRATAMENTUL COMPLICATIILOR

Tratamentul complicatiilor si prevenirea lor constituie a doua componenta a tratamentului acestei boli. Acesta este domeniul in care s-au realizat primele mari progrese. in prezent, chiar daca tratamentul radical ramane sa fie descoperit, in\ numar important de complicatii ale infectiei determinate de rusul ce produce SIDA pot fi prevenite, tratate si ndecate. Prevenirea si tratamentul infectiilor cu oportunisti. Acesta se bazeaza pe administrarea de antibiotice, antiparazitarc, an-liralc si antifungice. Tratamentele preventive sunt folosite in special in cazul pneumoniei cu Pneumotyslis cariniisi in toxoplasmoza. Prevenirea acestor infectii are in vedere persoanele seropozi-tive care prezinta sau nu simp-tonie si au mai putin de 200 limfocite T4 sau CD4 pe milimetru cub de sange. Aceasta cifra corespunde pragului de la care riscul aparitiei pneumoniei cu Pneumocyslis calinii si a toxoplasmozei este crescut. Tratamentele sunt de 2 tipuri. Se instituie un tratament de atac din momentul in care se declanseaza o infectie cu oportunisti. Tratamentul de intretinere are drept scop limitarea riscurilor de recidiva a acestor infectii. Tratamentele sunt in general eficace pentru reducerea dezvoltarii microbilor, dar nu sunt suficiente pentru distrugerea germenilor in cauza; datorita imunodefi-cientei persistente, poate sa apara o noua infectie produsa de acesti germeni. Astfel, de fiecare data cand c posibil, medicul propune un tratament de intretinere dupa ce bolnavul a prezentat o astfel de boala.

Tratamentul sarcomului Kaposi.
Se bazeaza pe utilizarea inteiferoiuilui, chimio-lerapiei, radic'terapiei sau metodei chirurgicale. Alegerea tratamentului depinde de localizarea leziunilor, de extinderea lor si de starea de imu-nodepresie a pacientului. Limfoamele sunt tratate in general prin chimioterapie.

CELELALTE MODALITATI TERAPEUTICE

Durerile, febra, tulburarile digestive, cat si manifestarile psihice precum anxietatea, depresia, trebuie tratate separat in functie de cauza si gratatea lor. Alimentatia prin perfuzie, tratamentul durerii, ingrijirile pentru pastrarea igienei si kinezoterapia constituie un ajutor pretios pentru confortul bolnavului si sunt asigurate pentru persoanele care se afla intr-o stare grava. Internarea in sectia de reanimare se efectueaza in cazul in care ata pacientului e pusa in pericol (coma, insuficienta respiratorie acuta).

STUDIILE IN DOMENIUL TERAPEUTIC
Aceste studii au mai multe obiective. Ele zeaza ameliorarea utilizarii medicamentelor deja existente si studiul altora noi (toleranta, mecanism de actiune, doze utile, eficacitate in raport cu un tratament de referinta). Atunci cand rezultatele studiilor sunt concludente, se da autorizatia ca medicamentul testat sa se vanda pe piata. Pentru realizarea in cele mai bune conditii a acestor studii terapeutice este necesara participarea activa a pacientilor.

RECOMANDARI PENTRU IGIENA DE VIATA

Recomandarile cu prire la igiena de ata cuprind precautiile pe care trebuie sa si le ia o persoana seropozitiva cu scopul de a nu fi reconlaminata. intr-adevar, contaminarile multiple antrenate prin patrunderea repetata a rusului in organism, accelereaza evolutia bolii, deci evolutia spre SIDA declarata. Se recomanda de asemenea ca persoana seropozitiva sa fie supravegheata permanent de catre medic: evolutia bolii poate fi intarziata cu mare eficacitate prin administrarea precoce sau preventiva de medicamente si prin respectarea regulilor igienei de ata (alimentatie corespunzatoare, curatenie corporala, odihna, etarea medicamentelor sau a drogurilor ce ar putea diminua si mai mult imunitatea).