Definitia
Boala infectioasa si foarte contagioasa specific umana, produsa de virusul varicelo-zosterian cu elutie autolimitanla, caracterizata prin exantem caracteristic, enantem si elutie febrila facultative, cat si prin imunitate durabila dupa boala.
Este cunoscuta popular sub numele de "varsat de vant".

Etiologie
Virusul varicelo-zosterian. ADN. incadrat ca a-herpesvirus tip 3.

Epidemiologie

Boala raspandita pe tot globul, apare sporadic sau in mici focare epidemice.
Rezerrul de virus este exclusiv uman, prin bolnavii cu varicela (orice forma clinica) sau herpes Zoster. Desi fostii bolnavi pastreaza virusul in organism sub forma latenta, intracelulara, ei redevin contagiosi numai daca dezlta herpes zoster.
Contagiozitalea se intinde de la ultimele 3-5 zile ale incubatiei pana la faza de cruste (chiar daca secretiile mai contin virioni acestia sunt defectivi, fara capacitate infectanta). in total. in jur de 14-21 de zile. (si bolnavii cu herpes Zoster elimina virusi pe durata exantemului pana in faza de cruste).
Transmiterea este aerogena (direct) si prin obiecte contaminate cu secretii salivare sau din pustule (indirect). Indicele de contagiozitate este in jurul de 95-l00%.
Receptivitatea este generala, cu exceptia primelor 4-6 luni dupa nastere, cand copin beneficiaza de anticorpii materni transmisi transplacentar si prin alaptare.

Poarta de intrare este respiratorie.
Boala lasa imunitate durabila cu persistenta (de regula) a virusului in celulele unor ganglioni nersi ai fibrelor sensitive spinale si craniene pentru o perioada indefinita. Ruperea echilibrului dintre apararea gazdei si virus duce frecvent la reluarea ciclului replicativ viral, cu reaparitia exantemului. limitat metameric pe teritoriul de distributie al nervului afectat - puseu de herpes Zoster (zona).

loul clinic

Incubatia bolii este variabila. intre 10-l8 de zile.
Invazia dureaza 1-2 zile. dar de obicei lipseste, boala debutand direct in faza de stare (in jur de 10-l5% dintre bolnavi pot resimti odinofagie, curbatura, cefalee discrete, concomitent cu o reactie febrila. Mai rar, a fost descris un eritem generalizat pasager).
Faza de stare este marcata de aparitia exantemului caracteristic:
- este constituit din elemente eruptive ce se modifica in timp, parcurgand un ciclu de transformare de la macula (pata), prin stadiile de papula, cula cu un halou hiperemic, pustula si crusta, pana la o cicatrice sidefie ce va disparea. intregul ciclu dureaza 7-l0 zile, mai scurt sau intrerupt pentru ultimele pusee.
- apare in mal multe pusee (3-7), fiecare puseu fiind de obicei insotit de o ascensiune termica. intre pusee febra se remite (in absenta complicatiilor);
- datorita coexistentei unor elemente mai tinere cu altele mai eluate exantemul are aspect polimorf;
- este generalizat, interesand tegumentele in intregime (fata si pielea paroasa, palmele si tele);

- elementele sunt nedureroase, dar frecvent pruriginoase;

- elueaza superficial in epiderm. Daca elementele nu sunt distruse prin scarpinat, nu lasa cicatrice definitiva (fibroasa).
Starea generala poate fi nealterata (de obicei la copii) sau pot aparea febra, disconfort, inapetenta, curbatura si cefalee, mai rar me. Adolescentii si adultii fac forme clinice mai severe.
La persoanele cu deficit imun (prin diverse boli ce afecteaza sistemul de aparare la infectii de tip celular - leucoze, limfoame etc. sau iatrogen, prin diverse terapii imunsupresoare) elueaza sever, chiar letal.

Enantemul este prezent la cca. 50% dintre pacienti si exprima existenta acelorasi elemente eruptive la nivelul mucoaselor gurii, conjunctivale sau genitale, dar din cauza mediului permanent umed se ulcereaza rapid sub forma unor afte cu contur ciclic sau policiclic, nedureroase, galbui cu chenar rosu. Au valoare in diagnosticul diferential al bolii.
Nu exista elemente de laborator caracteristice. Apare o leucopenie care poate devia catre leucocitoza, in cazul suprainfectiilor bacteriene.

Forme clinice

Au fost descrise forme hemoragice (prin sindrom de coagulare diseminata intravasculara sau prin vasculita infectioasa) sau necrotice - in conditia prabusirii capacitatii de aparare.

Diagnostic
Au valoare datele anamnestice (absenta bolii in antecedente), epidemiologice (contact cu cazuri de varicela sau zona) si clinice, prin exantemul si enantemul descrise.
Rareori este necesara confirmarea virusologica. prin izolarea si identificarea virusului pe culturi celulare, sau serologic, prin titrarea in dinamica a anticorpilor RFC.

Diagnosticul diferential

Se face cu:

- exanteme alergice buloase (frecvent la copii cu forma de prurigo-slrofulus - intens pruriginos. lipsit de enantem):
-intepaturi de insecte (pentru stadiul incipient de papule);
- herpes simplex generalizat (rar); toate elementele sunt la fel;

- exanteme enterovirale (boala gura-mana-picior);

- rickettsioza variceliforma (in alte tari);
- dermatoze buloase diverse (durata mult mai lunga): pemusul infantil etc.
- vaccina generalizata (istoric de vaccinare antivariolica recenta sau contact cu vaci bolnave);
- impetigo sireplococic sau stafilococic (diagnostic bacteriologic facil).

Complicatii

Cel mai frecvent se produce infectia bacteriana secundara a culelor (impetiginizare), fapt ce va duce la cicatrice fibroase definitive, retractile. Mai rar pot aparea complicatii respiratorii (crup. traheobronsite purulente, pneumonie interstitiala sau bronhopncumonii bacteriene) si nerase (encefalita post eruptiva, severa).
Gravidele cu varicela transmit virusul transplacentar cu efect terato-gen (art, varicela congenitala - extrem de rara, sau nasiere prematura cu Ietalitate neonatala mare). Elutia bolii este mai severa la femeia gravida, cu complicatii respiratorii si chiar cu deces.

Tratament

Cazurile de boala se izoleaza la domiciliu, cu asigurarea igienei riguroase a lenjeriei (pentru prevenirea suprainfectiilor). combaterea prurifului (talc sau alcool mentolat - extern, eventual cu anu'histaminice si sedative usoare), antitermice si tratament sportiv vitaminic. Dieta normala, dupa toleranta. La imunodeprimati se recomanda administrarea de gamaglobuline specifice hiperimune si tratament antiviral (Zovirax parenteral sau oral sau alte derivate de Acyclovir. mai rar alte antivirale). La pacientii aflati sub corticoterapie cronica nu se va intrerupe tratamentul (risc de depresie corticosuprarenala). ci se r scadea dozele sau se va trece temporar pe ACTH natural sau sintetic (Synachten).

ProfilaxieIn afara masurilor nespecifice de izolare a bolnavilor si supraveghere a contactilor, s-a incercat o protectie pasiva cu imunoglobuline standard sau hiperimune specifice, administrate cat mai precoce. De cele mai multe ori s-a reusit doar o atenuare a severitatii bolii.
Recent a fost introdus in cateva tari (SUA. Japonia, unele tari europene) un vaccin cu virus viu atenuat, administrat i.m. la varste de 18-24 de luni - cu rezultate excelente. Este indicat mai ales la persoanele cu handicap imun si la toti copin de varsta amintita. Imunitatea post vaccinala este aparent foarte buna (peste 98% dezlta anticorpi protectori). Durata imunitatii nu este inca probata.