Definitie
Dermita acuta infectioasa determinata de reactivarea unei infectii chi, persistente, cu virusul varicelozosterian, caracterizata printr-o evolutie automilitanta cu dureri locale variabile si exantem delimitat metameric, cu transformare ciclica, urmat de dureri reziduale si cicatrici definiti. in anumite conditii de lipsa de aparare exantemul se poate generaliza.

Patogenie

Reactivarea infectiei persistente este semn de intrerupere a echilibrului dintre gazda si virusul din celulele nervoase ganglionare de pe radacinile posterioare, senziti ale nervilor spinali sau cerebrali. Echilibrul se poate rupe in cazul unei reexpuneri masi la virus (foarte rar), dar mai ales prin scaderea rezistentei imune a gazdei din dirse cauze:

- socuri psiho-emotionale, depresii majore;

- boli debilizante intercurente (operatii);
- boli cronice, debilizante sau consumpti, de la neoplazii la SIDA. Cu cat scade mai mult capacitatea de aparare, cu atat sporeste riscul
de evolutie sera sau extinsa catre generalizarea variceliforma.
Localizarea pe neuronii senzitivi explica durerile, mici sau absente la copii si tineri, mari si persistente la varstnici.

Epidemiologie

Boala este contagioasa, virusul fiind prezent in lichidul cular, dar lipseste in saliva, astfel ca durata contagiozitatii este mult mai scurta fata de varicela.

loul clinic
Debuteaza de obicei prin manifestari nevritice (parestezii. senzatie de arsuri, fulguratii pe nervul afectat sau proiectate pe tegumentul de distributie al acestuia). Ele pot lipsi la copii si tineri. Preced exantemul cu 3-7 zile.
Exantemul este circumscris in limitele dermatomului afectat, de obicei unilateral. Chiar daca. foarte rar. apare pe doua dermatoame, acestea nu sunt simetrice. Elementele erupti parcurg acelasi ciclu de transformare (macula - papula - cula - pustula - crusta -cicatrice), dar deosebit de cel varicelos prin:
- apare un singur puseu eruptiv, maximum doua. astfel ca toate elementele se transforma concomitent, in aceeasi cadenta, iar aspectul este monomorf;
-chiar in caz de generalizare secundara, dermatomul primar afectat se recunoaste prin bogatia mai mare a exantemului;
- elementele afecteaza membrana bazala. reparatia finala fiind posibil fibroasa in lipsa suprainfectiei bacteriene (cicatrice definitiva retractila sau pigmentata);
- nu se insoteste de cresterea febrei. O entuala evolutie febrila sugereaza o complicatie.

Forme clinice
S-au descris forme eminamente dureroase, fara derrnita. Exista forme total nedureroase. S-au descris forme recidivante. nu neaparat pe acelasi dermatofn.
La persoane foarte deprimate imun (varsta a Hl-a. neoplazii sub tratament citostatic etc.) poate evolua necrotic. profund sau cu elemente buloase, confluente, ce duc la denudari persistente si greu de vindecat.
Exista forme paralitice, prin afectarea unor fibre nervoase motorii. Zona descrisa de Ramsey si Hunt afecteaza nervul cranian VIII cu hemiplagic faciala, dar pot fi afectati si unii nervi spinali, cu paralizii ce mimeaza poliomielita. Recuperarile motorii sunt dificile si incomplete.

Complicatii

Cel mai frecnt este intalnit sindromul dureros postzonatos, de durata mare. uneori pe viata.
Mai putin gra sunt suprainfectiile cu piogeni. care dau febra si alte manifestari septice si intarzie vindecarea.
Mai pot aparea si complicatii oculare (keratita sau ulceratii corneene, uita) in localizarile trigeminale, oftalmice.
Meningitele, meningoencefalitele, sindromul Guillaine-Barre-sunt foarte rare.

Diagnosticul pozitiv

Este eminamente clinic, dupa datele descrise (asocierea nevrita-dermita localizate metameric in afebrilitate).

Diagnosticul diferential

Obliga la evitarea unor confuzii posibile cu:

- herpesul simplex, chiar de primoinfectie (clinic mai violent). prin absenta durerilor si a delimitarilor metamerice;

- dermita de contact si arsuri post-caustice locale;

- exema umeda:
- erizipelul streptococic, mai rar impetigo streptococic sau stafilococic.

Tratament

Au fost incercate peste 100 de terapii dirse.
Cel mai greu de stapanit este durerea nevritica, atat in plina faza de stare cat si ulterior, dermita raspunzand relativ repede la tratament.
Actualmente se recomanda preparate antivirale din clasa guanina-rabinozidelor (Acyclovir si derivatele sale), Brivudina, Vidarabina si chiar Rifampicina (dupa unii autori francezi, rificata prin experienta personala). Administrarea dureaza obisnuit 7-l0 zile, efectele fiind cu atat mai bune cu cat tratamentul este mai precoce. Preparatul original Rodilemid nu are efectele scontate.
Leziunile hepatice corneene beneficiaza de Acyclovir local (in colir), iar uita de corticoterapie prelungita (2-3 luni).
Sindromul dureros se diminueaza partial sau total sub terapie antiinflamatoare (AINS, corticoterapie cat mai precoce si chiar Rx local), la nevoie asociind vitamine din grupul B si E. Durerile reziduale pot fi controlate la nevoie cu carbamazepina, amitriptilina, antialgice dirse etc.