Contributia personala pentaru tratarea herniei de disc

CONTRIBUTIA PERSONALA

1 Ipoteza de lucru

Ipoteza de lucru se bazeaza pe presupunereaca ca efectele tratamentului fiziokinetoterapeutic sunt unele dintre cele mai valoroase metode terapeutice in tratamentul durerii din discopatia lombara joasa.

In lucrarea de fata am pornit de la considerentul ca asocierea masajului clasic creste probabil eficenta terapeutica fara a modifica spectaculos situatia clinica dar isi dovedeste eficienta actului recuperator si reduce durata de recuperare a pacientului.

Pe langa tratamentele fiziokinetoterapeutice prin tehnicele diverse de tratament, ofera un plus terapeutic in special prin relaxare musculara , disiparea si diminuarea durerii facilitand programele kinetice si crescand calitatea actului recuperator.

2 Material si metoda de lucru

Studiul care sta la baza acestei lucrari a fost efectuat in Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca in perioada septembrie 2006-iulie 2007 pe un lot de 20 de pacienti cu hernie de disc lombara inferioara de diferite etiologii din care 10 pacienti sunt de sex feminin si 10 de sex masculin.

Cei 20 de pacienti au fost impartiti in doua loturi, dupa anumite criterii respectiv proceduri de tratament specifice utilizate in cadrul programului de tratament recuperator. Am at rezultatele terapeutice ale acestor loturi intre ele, care au un tratament standard necesar acestui studiu, atat medicamentos cat si fiziokinetoterapeutic singura diferenta intre aceste doua loturi este data de procedura de masaj medical clasic.

Am ales pacientii care au o simptomatologie relativ apropiata nu foarte grava pentru a se putea preta la acest tip de tratament. Tratamentul medicamentos si fiziokinetoterapeutic este acelasi la ambele loturi pentru a putea demonstra si a rezultatele terapeutice. Acest tratament este semnificativ pentru aceste doua loturi si pentru acest studiu si nu este un tratament standard sau obligatoriu pentru restul pacientilor care au ca si patologie hernia de disc lombara inferioara.

Tratamentul medicamentos la lotul A fost format din:

- Aceclofenac ,

- Levant 15 mg/zi,

- Milgamma 3 tb/zi,

- Pentoxilina retard 2 tb/zi,

-Gaba gamma 300mg, 2 tb/zi

Tratamentul fiziokinetoterapeutic la lotul A a fost format din:

- Ionizare cu novocaina 1%, 10 minute, 10 sedinte;

- Diadinamici in regiunea dorso-lombara

- Difazat fix 2 minute,

- Difazat scurta peroiada, perioada 3 minute,

- difazat lunga perioada, 3 minute;

-Ultrasonoforeza cu hidrocortizoni, bilateral 0,4 W/cm, 5minute, 10 tratamente;

-CFM la sala, scoala spatelui;

- Masaj

Tratamentul medicamentos la lotul B fost format din:

- Aceclofenac ,

- Levant 15 mg/zi,

- Milgamma 3 tb/zi,

- Pentoxilina retard 2 tb/zi,

-Gaba gamma 300mg, 2 tb/zi

Tratamentul fiziokinetoterapeutic la lotul B a fost format din:

- Ionizare cu novocaina 1%, 10 minute, 10 sedinte;

- Diadinamici in regiunea dorso-lombara

- Difazat fix 2 minute,

- Difazat scurta peroiada, perioada 3 minute,

- difazat lunga perioada, 3 minute;

-Ultrasonoforeza cu hidrocortizoni, bilateral 0,4 W/cm, 5minute, 10 tratamente;

-CFM la sala, scoala spatelui;

- la lotul B nu s-a efectuat procedura de masaj

Cele doua loturi au un numar egal de pacienti si anume:

Lotul A este lotul de tratament si cuprinde un numar de 10 pacienti care au efectuat tratamentul medicamentos standard acestui studiu identic la toti pacientii si fiziokinetoterapeutic la care am adaugat masajul medical clasic.

Lotul B este lotul martor si cuprinde tot un numar de 10 pacienti care la randul lor au efectuat un tratament identic cu lotul A si anume tratament medicamentos si fiziokinetoterapeutic dar nu au efectuat proceduta de masaj medical clasic.

Am dorit sa efectele terapeutice de la lotul A la care pacientii efectueaza un tratament standard pentru acest studiu inclusiv masajul medical clasic cu cele de la lotul B la care pacientii efectueaza aceleasi proceduri de tratament ca si lotul A in afara de masajul medical clasic. Vreau sa mai specific inca o data ca acest tratament este semnificativ doar pentru acest studiu.

Aprecierea rezultatelor terapeutice s-a efectuat prin evaluarea durerii la inceput in prima zi de tratament si la sfarsitul tratamentului in cea de-a 14 a zi pe baza scalei analog-vizuale de apreciere a intensitatii durerii.

. Analiza durerii dupa scala analog-vizuala

Scala analog-vizuala de apreciere a intensitatii durerii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fara Durere Durere Durere

durere mica moderata mare

0 = fara durere

1 3 = durere mica

4 6 = durere moderata

7 10 = durere mare

Rezultatele terapeutice au fost apreciate si cuantificate pe baza scalei analog-vizuala de apreciere a intensitatii durerii cu zece trepte de durere (NATIONAL INSTITUTES OF HEALTH , WARREN GRANT MAGNUSON CLINICAL, Pein intensity instruments july 2003).

Scala Analog Vizuala a Durerii este impartita in zece trepte de durere de la 1 la 10. Apreciem nivelul de durere tinand cont de nivelul minim care este 0 si nivelul maxim care este 10. Aceasta scala este indicata pentru adulti si copin peste 9 ani care sunt capabili sa foloseasca numere pentru a exprima intensitatea durerii.

Pacientul este intrebat ce numar i-ar da durerii sale pe o scala de la 0 la 10, cand se simte rau sau cand se simte bine, la ce numar este durerea suportabila, acceptabila pentru el. Cand explicatia sugerata mai sus nu este suficienta pentru pacient este bine sa explicam in continuare scala numerica in maniera urmatuare: la punctul 0 nu exista durere, la punctele 1, 2, si 3 exista o durere mica mai usoara pe care pacientul o suporta fara probleme. La punctele 4, 5, 6, durerea este modereta, in limita suportabilitatii iar la punctele 7, 8, 9, 10 durerea este mare, la punctul 10 atingand nivelul maxim, durerea devenind insuportabila pentru pacient. In functie de aceasta scala numerica reprezentata mai sus , putem aprecia intensitatea durerii.

Analiza loturilor in functie de varsta si sex

Lotul studiat este format din 20 de pacienti si in tabelele care urmeaza vor fi reprezentati din punct de vedere grafic in functie de varsta si de sexul acestora.

Vom incepe cu reprezentarea grafica a loturilor in functie de sexul pacientilor.

Cele doua loturi sunt reprezentate grafic , cu culoarea albastra sunt reprezentati pacientii de sex feminin din lotul A si lotul B si cu culoarea visiniu sunt reprezentati pacientii de sex masculin atat din lotul A cat si din lotul B.

Graficul nr.1

Graficul nr. 2

In analiza tabelelor de mai sus se observa ca herniile de disc lombare inferioare sunt o forma de patologie intalnita inca de la varstele tinere, respectiv 20 de ani pana la varstele inaintate de 80 de ani.

Cea mai reprezentanta grupa in acest studiu este grupa intre 40 si 60 de ani , grupa care cuprinde un numar de 9 pacienti din care 4 barbati si 5 femei.

Nu se remarca nici o diferenta majora intre barbati si femei, numarul fiind egal intre acestia si anume in studiul nostru sun 10 femei si 10 barbati.

Singura grupa de varsta in care femeile sunt mai multe de cat barbatii este grupa 40-60 de ani, formata din 9 pacienti din care 5 femei si 4 barbati, urmata de grupa cu varsta cuprinsa intre 20 -40 de ani care cuprinde 7 pacienti din care 4 barbati si 3 femei.

Grupa de varsta 60-80 de ani este formata din 4 pacienti din care 2 femei si 2 barbati. Acest aspect este interesant avand in vedere ca la populatia varstnica cu varsta cuprinsa intre 60 -80 de ani ne-am fi asteptat ca incidenta sa fie mai mare, mai ales in contextul varstei inaintate, modificarile de tip degenerativ vertebral sunt mai des intalnite si ca atare afectiunile de tip neuro-radicular mai frecvent intalnite.

Avand in vedere ca grupele de varsta 20-40 si 40-60 de ani sunt relativ apropiate ca si numar de pacienti putem sa presupunem ca acesti pacienti prezinta o incidenta relativ ridicata a bolii la varsta tanara consecinta a suprasolicitarii profesionale intr-un context socio-economic competitional ridicand probleme suprasolicitarii profesionale. Grupele extreme de peste 80 de ani si sub 20 de ani sunt nereprezentative, acestea nu cuprind nici un pacient in studiu. Acesata incidenta poate fi intamplatoare avand esantionul mic de pacienti pe care se realizeaza acest studiu.

Acest aspect denota faptul ca herniile de disc lombare inferioare reprezinta o forma de patologie care se intalneste si la pacientii varstnici si la cei tineri in contextul modificarilor degenerative vertebrale.

Adresabilitatea scade cu varsta , mai probabil datorita fie asocierii unor boli care contraindica tratamentul de fiziokinetoterapie , fie adresabilitatea este scazuta ca o caracteristica a varstei, bolnavii preferand tratamente ambulatorii alaturi de alte tratamente medicamentoase frecvent intalnite la aceasta varsta. De aceea mentionam ca o data cu varsta scade intensitatea puseelor algice care devin mai putin intense , dar cu tenta de cronicizare. In acest context si adresabilitatea pacientilor varstnici pentru terapie este mai mica.

Adresabilitatea mai mare a grupelor tinere si medii este explicabila si prin debutul brusc al bolii de regula cu intensitate crescuta care obliga pacientul sa faca tratamentele necesare.

In concluzie din aspectul analizat mai sus reiese faptul ca herniile de disc lombare inferioare sunt o forma de patologie intalnite la toate grupele populationale de varsta, in studiul nostru pacientii au o varsta cuprinsa intre 20 si 80 de ani, varsta cu cea mai mare adresabilitate pentru tratament fiind cea intre 40 si 60 de an.

In acest studiu boala este distribuita in egala masura atat la femei cat si la barbati, incidenta ei scade la varsta sub 20 de ani si peste 80 de ani, in primul caz datorita modificarilor degenerative putin exprimate la aceasta varsta, iar in al doilea caz datorita bolilor asociate . in acest studiu nu este nici un pacient care sa aibe o varsta mai mica de 20 de ani sau mai mare de 80 de ani, dar acest lucru poate fi pur intamplator datorita numarului mic de pacienti din acest studiu.

Analiza loturilor in functie de mediul social si profesie

Graficul nr. 3

Loturi Mediul social	LOT A	LOT B
URBAN	6	5
RURAL	4	5

Analizand graficul si tabelul de mai sus se poate observa ca in lotul A care este lotul de tratament, preponderenti sunt pacientii din mediu urbau care reprezinta 30% din numarul total de pacienti si anume 6 persoane si 20% din pacienti sunt din mediul rural si anume 4 persoane.

Iotul B care este lotul martor este reprezentat in egala proportie si anume 25% de pacientii atat din mediul rural cat si din mediu urban ( 5 pacienti sunt din mediul urban si 5 din mediul rural), cea ce arata ca nu sunt diferente intre adresabilitatea pacientilor la medic in functie de mediul de provenienta si denota faptul ca herniile de disc lombare inferioare este o forma de patologie pe care o intalnim atat la populatia din mediul urban cat si la cea din mediul rural.

In concluzie analiza loturilor in functie de mediul de provenienta ne arata faptul ca nu exista diferente majore sau importante intre mediile de provenienta ale pacientilor acestia avand aceasi adresabilitate la medic indiferent de mediu.

Analiza loturilor in functie de profesia pacientilor

Graficul nr. 4

Din punct de vedere al activitatii profesionale din acest grafic reiese faptul ca numarul pacientilor care presteaza munci de intensitate mica si medie este relativ scazut si anume 2 persoane au prestat munca fizica usuara si alte 2 persoane au prestat o munca fizica medie.

Cel mai mare procent il au persoanele care sunt pensionate si anume 55% , adica 11 persoane majoritatea fiind pensionate pe caz de boala, numai 4 persoane avand varsta cuprinsa intre 60 si 80 de ani astfel putand sa indeplineasca conditile de pensionare.

Mentionam faptul ca sunt 5 persoane care au prestat o munca fizica grea care ar putea sa fi dus la declansarea bolii.

Herniile de disc vertebrale lombare joase reprezinta forme de patologie cu gravitate de la caz la caz care sunt grevate de zile de incapacitate temporara de munca prelungite si tot odata de complicatii imediate sau tardive sechelare care pot produce disfunctionalitati importante pacientilor si probleme de dizabilitate neuromotorie si fizica importanta.

In acest context tratamentul de recuperare in discopatiile lombare inferioare joase si in herniile de disc lombare joase reprezinta un obiectiv important de diagnostic si tratament care necesita a fi urmarite si rezolvate corespunzator in idea reducerii incapacitatii temporare de munca precum si a sechelelor functionale care insotesc aceste forme de patologie.

Durerile lombare sunt cauzate, deseori, prin suprasolicitare, prin fortare sau prin ranire. De exemplu, durerile lombare pot aparea in timpul practicarii unui sport sau a muncii fizice, ca urmare a zdruncinaturii cauzate de un accident de masina sau datorita ridicarii unei greutati prea mari.
Un rol important il are si imbatranirea. Oasele si muschii tind sa isi piarda forta odata cu inaintarea in varsta, ceea ce creste riscul de ranire. Discurile elastice dintre oasele coloanei vertebrale (vertebre) se pot uza si rupe astfel ca nu mai asigura zona tampon dintre oase. Un disc ce se deplaseaza prea mult sau se rupe (hernia de disc) poate leza nervii, provocand dureri lombare.
Mai rar, durerile lombare sunt date de artrita, de fracturi prin scaderea densitatii osoase cauzate de osteoporoza sau alte afectiuni ale coloanei vertebrale existente din nastere.
Starea psihica a pacientului are o influenta mare privind pragul de durere si daca aceasta devine de lunga durata (cronica). Oamenii care sunt deprimati, stresati sau nemultumiti de ceea ce muncesc, sunt mult mai predispusi in a avea dureri lombare cronice.
De cele mai multe ori, nu se cunoaste cu exactitate cauza durerilor lombare.

In concluzie analiza loturilor in functie de profesia pacientilor ne arata faptul ca Indiferent de gradul de greutate al muncii pacientilor, aceasta patologie poate aparea la orice varsta, indiferent de sex si de profesia pacientilor durerile lombare pot fi cauzate, deseori, prin suprasolicitare, prin fortare sau prin ranire. De exemplu, durerile lombare pot aparea in timpul practicarii unui sport sau a unei munci fizice , a ridicarii unei greutati sau in urma unui accident dar sunt favorizate de efortul fizic prelungit.

Analiza durerii dupa scala analog-vizuala

Durerea lombara poate avea intensitate de grade diferite. In unele cazuri lombalgia este moderata, se mareste in ortostatism si se amelioreaza in repaus. Acest aspect al dureri se poate intalni in fazele initiale ale bolii dar si in cazurile in care in care sciatica devine ai intensa decat lombalgia si apar semen neurologice. In alte cazuri durerea lomara este intensa de la inceput , limiteaza miscarile coloanei in asa fel incat bolnavul nu se poate mobiliza. Aceasta lombalgie dupa una sau mai multe crize dureroase , devine mai suportabila, insa durerea sciatica este continua si bolnavul nu-si gaseste o pozitie in care durerile sa se amelioreze.

Lotul A		Ziua 1	Ziua 14
	1	9	5
	2	8	4
	3	7	3
	4	5	2
	5	6	3
	6	8	4
	7	7	3
	8	8	2
	9	5	2
	10	7	3

Intensitatea durerii este variabila de la un bolnav la altul. Ea poate fi resimtita in tot membrul inferior, dar adesea durerea este mai accentuata in diferite puncte si cel mai frecvent la nivelul gambei.

Tabel 1

In tabelul de mai sus sunt prezentate rezultatele terapeutice ale lotului A care este lotul de tratament in functie de analiza scalei analog vizuala a durerii.

Analiza durerii si a evolutiei sale sub tratament releva urmatoarele aspecte: in cadrul lotului A care este lotul de studiu, la pacientii care au efectuat tratament de recuperare medicamentos si fiziokinetoterapeutic inclusiv masajul medical clasic, analiza durerii dupa scala analog vizuala remarca faptul ca media pe lot in prima zi de tratament este de 7,0 este o durere cu semnificatie mare din punct de vedere clinic si care in urma tratamentelor aplicate are o reducere considerabila de 3,9 procente, astfel in cea de a14-a zi de tratament ajunganduse la o medie de 3,1. Prin aceste scoruri se poate observa o eficienta crescuta a tratamentelor recuperatorii dar fara disparitia totala a acesteia ajungand de la o durere mare la o durere mica, suportabila.

In cadrul acestui lot individual se observa o inbunatatire a intensitatii

durerii la fiecare dintre pacienti.

Graficul nr. 5

Nivelele de durere ale lotului A in prima zi de tratament

0= fara durere - 0 pacienti

1 3 = durere mica -0 pacienti

4 6 = durere moderata -3 pacienti

7 10 = durere mare -7 pacienti

Nivelele de durere ale lotului A in ziua a 14-a de tratament

0 = fara durere - 0 pacienti

1 3 = durere mica -7 pacienti

4 6 = durere moderata - 3 pacienti

7 10 = durere mare - 0 pacienti

In concluzie in cadrul lotului A care este lotul de tratament si care a efectuat un tratament medicamentos, fiziokinetoterapeutic si masajul medical clasic se observa o imbunatatire a nivelului durerii dupa scala analog vizuala putem astfel sa presupunem ca asocierea masajului medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator.

Lotul B		Ziua 1	Ziua 14
	1	7	3
	2	8	4
	3	7	3
	4	9	5
	5	6	5
	6	7	4
	7	7	5
	8	6	5
	9	4	2
	10	5	3

Graficul nr 6

Nivelele de durere ale lotului B in prima zi de tratament

0 = fara durere - 0 pacienti

1 3 = durere mica -0 pacienti

4 6 = durere moderata -4 pacienti

7 10 = durere mare -6pacienti

Nivelele de durere ale lotului B in ziua a 14-a de tratament

0 = fara durere - 0 pacienti

1 3 = durere mica -4 pacienti

4 6 = durere moderata - 6 pacienti

7 10 = durere mare - 0 pacienti

In cadrul lotului B analiza durerii si a evolutiei sale releva faptul ca la pacientii care au efectuat tratament de recuperare fara masaj medical clasic media pe lot in prima zi de tratament este de 6,6 o durere cu semnificatie medie din punct de vedere clinic si care in urma tratamentului aplicat are o reducere de 2.7 procente cea ce dovedeste eficenta tratamentului, ajunganduse la o medie de 3,9 procente, ceea ce arata o eficienta a tratamentului fara disparitia totala a durerii, aceasta fiind de intensitate mica si suportabila de pacienti.

In prima zi de tratament 60% dintre persoane au un prag de durere foarte ridicat fiind peste nivelul 7 de durere adica greu de suportat si 4 pacienti care au un prag de durere moderata acestia reprezentand 40% din totalul lotului B.

Nu este nici un pacient care in prima zi de tratament sa nu simta durere de loc sau durerea sa fie mica.

Fiecare pacient in parte are o reducere considerabila a nivelului de durere. Nu este nici un pacient la care sa dispara durerea de tot adica sa ajunga la nivelul 0 dar exista 4 pacienti acestia reprezentand 40% din totalul pacientiilor din lotul martor care au un nivel de durere mic, suportabil. Din cadrul lotului B cel mai mare procentaj il au pacientii care au o durere moderata la terminarea tratamentului in ziua 14-a si anume 6 persoane care reprezinta un procent de 60% din totalul lotului B.

In concluzie putem afirma ca se observa o imbunatatire a nivelului durerii si in cadrul lotului B care este lotul martor si care efectueaza acelasi tratament ca si lotul A care este lotul de studiu, dar nu efectueaza procedura de masaj medical clasic . Se poate observa o imbunatatire a nivelului durerii fara ca aceasta sa dispara total.

Media scorului pentru durere intre zilele 1 14 pentru Loturile A si B

Media scorului pentru durere in ziua 1 si ziua 14 pentru Lotul A

Ziua 1 media scorului pentru durere este 7,0

Ziua 14 media scorului pentru durere este 3,1

La lotul A niveul de durere a scazut cu 3,9 procente adica mai mult de jumatate acest procent fiind media intre ziua 1 de tratament si ziua a 14-a, nivelul de durere reducanduse considerabil.

Media scorului pentru durere in ziua 1 si ziua 14 pentru Lotul B

Ziua 1 media scorului pentru durere este 6,6

Ziua 14 media scorului pentru durere este 3,9

La lotul B nivelul de durere a scazut cu un procent de 2,7 procente, acest procent fiind media intre ziua 1 de tratament si ziua a 14-a de tratament.

Graficul nr. 7

Durerea poate sa se nasca printr-un mecanism primar, direct, in care receptorii pentru durere sunt stimulati fie mecanic, fie datorita unor tensiuni crescute in partile moi, dar si de protruzii discale sau distensia plexurilor venoase paravertebrale.

Un alt mod de producere a durerii este cel al mecanismului reflex. O contractura reflexa a musculaturii paravertebrale spinale (raspunsul la durerea nascuta prin mecanism direct), devine ea insasi sursa generatoare de durere.

Durerea mai poate fi provocata si printr-un mecanism secundar, in care nu nociceptorii sunt incriminati ci fibrele nervoase libere, a caror iritatie mecanica declanseaza durerea in teritoriul de vecinatate a gaurii de conjugare. Pe de alta parte, traversand corpul muschilor paravertebrali, se poate presupune ca o contractura a acestor muschi poate fi cauza durerii (de aici si efectul benefic al terapiei fizical-kinetice

Durerile referite se nasc din afectarea viscerelor care depind din punctul de vedere al inervatiei segmentare de acelasi segment medular si pot mima perfect o dorsalgie benigna.

Chiar de la prima vedere, diagnosticul dorsalgiei benigne nu ridica probleme deosebite, pentru a evita erori grave de diagnostic si a trata fizical metastaze vertebrale sau anevrisme ale aortei, este necesar un examen clinic atent, completat cu toate mijloacele de investigatie paraclinica pe care le impune cazul.

In concluzie tratamentul fiziokinetoterapeutic asociat cu tratamentul medicamentos creste eficienta tratamentului recuperator in herniile de disc lombara inferioare . Dupa cum se poate observa in graficul numarul 7, la lotul A de tratement, nivelul de durere atinge pragul numarul 7 si scade pana in ultima zi de tratament la 3,1 procente pe scala analog vizuala a durerii ceea ce arata ca efectuarea masajului medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator fata a rezolva 100 % eficienta acestui tratament.

La lotul B care este lotul martor in prima zi de tratament media nivelului durerii atinge pragul de 6,6 procente pe scala analog vizuala a durerii si ajunge in ultima zi de tratament la 3,9 procente.

PROBA DE ELONGATIE A NERVULUI SCIATIC LASEGUE

TEST DE ELONGATIE LASEGUE
NUMAR PACIENTI	Lotul A		Lotul B
	ziua 1	ziua 14	ziua 1	ziua 14
1	75	90s	75	95
2	50	85	70	85
3	20	75	65	80
4	50	75	50	75
5	60	90	40	60
6	70	100	35	75
7	40	70	60	80
8	60	80	40	70
9	70	90	70	90
10	60	85	60	95

Obiectivarea durerii sciatice se obtine prin elongatia nervului sciatic, prin flexia pasiva pe trunchi a membrului inferior extins. Bolnavul fiind culcat pe spate, examinatorul ridica membrul inferior extins deasupra ului orizontal. In cazuri normale manevra se poate face pana la 90 de grade, nefiind dureroasa. In cazurile patologice apare la un anumit unghi o durere si o contractura reflexa care limiteaza continuarea miscarii. In cazul unor hernii voluminoase care au depasit linia mediana , se gaseste un semn Lasegue controlateral. In cazul herniilor mediene se gaseste un semn Lasegue bilateral. Executarea manevrei Lasegue de partea sanatoasa, fara sciatica, declanseaza dureri in regiunea fesiera, sau membrul inferior opus.

In herniile de disc inalte, semnul Lasegue este cel mai adesea negativ.

Atitudinea in pat este adesea caracteristica : decubit lateral cu membru inferior dureros flectat, uneori tinut cu mainile, alteori atitudini particulare ; in sezut, decubit dorsal cu membrele inferioare flectate, decubit ventral si alte variate pozitii.

Mersul si atitudinea mersului dureros. Bolnavii merg in general schiopatand cu membrul inferior dureros, adesea aplecati inainte sau pe o parte. Soldul dureros pare uneori mai proeminent din cauza hipotoniei musculatorii pelvitrochanteriene a scoliozei, facand mersul si mai dificil.

Am vrut sa mentionez faptul ca atat in cadrul lotului de studiu cat si in cadrul lotului martor nu sunt pacienti cu o evolutie stationara sau agravata in urma efectuarii tratamentului acest lucru rezultand din proba de elongatie pentru nervul sciatic.

Graficul nr.8

Graficul nr.9

Media pentru testul de elongatie a nervului sciatic Lasegue

Lotul A -in prima zi de tratament - 55,5

- in ziua a 14-a de tratament - 84

Lotul B -in prima zi de tratament -56,5

-in a 14-a zi de tratament -80,5

Graficul nr.

La lotul A in prima zi de tratament, media pe lot la testul de elongatie pentru nervul sciatic Lasegue este de 55,5 grade. In ziua a 14-a de tratament se poate observa o ameliorare si o crestere a mediei aceasta fiind de 84 de grade. Fata de prima zi de tratament se poate observa o crestere de 28,5 grade in cea de-a 14-a zi de tratament.

La lotul B in prima zi de tratament media pentru proba de elongatie pentru nervul sciatic Lasegue este de 56, 4 grade. In ziua a 14 a media pentru lotul B este de 80,5 grade. S-a observat o crestere de 24 de grade in ultima zi de tratament fata de prima zi tratament.

In concuzie din analiza probei pentru nervul sciatic Lasegue, putem observa ca nu exista diferente majore intre cele doua loturi care au efectuat acelasi tratament dar se observa o crestere in cadrul lotului A care este lotul de tratament si efectueaza in plus fata de lotul martor tehnica de masaj medical clasic, si putem presupune ca aceasta este un motiv pentru cresterea eficentei in discopatiile vertebrale lombare.

INDICELE DE MOBILITATE SCHOBER

INDICELE DE MOBILITATE SCHOBER
Numar pacienti	LOTUL A		LOTUL B
	Ziua 1	Ziua 14	Ziua 1	Ziua 14
1	10 cm	12 cm	9 cm	10 cm
2	10.5 cm	13 cm	10 cm	11 cm
3	12.5 cm	14 cm	13 cm	14 cm
4	13 cm	14 cm	12.5 cm	13 cm
5	11.5 cm	12 cm	11.5 cm	12 cm
6	12 cm	13 cm	12.5 cm	13 cm
7	14 cm	14 cm	13 cm	14 cm
8	13 cm	14 cm	11 cm	12 cm
9	10 cm	14 cm	12 cm	13 cm
10	13 cm	14 cm	12 cm	13 cm

Contractura musculara care determina o redoare dureroasa a coloanei vertebrale lombare am intalnit-o in hernia de disc cu indicatii de tratament chirurgical, insa de intensitate diferita, de la blocaj al coloanei lombare, cu limitarea miscarilor de flexie-extensie si lateralitate, pana la o coloana lombara care permite unele miscari dar isi pastreaza rigiditatea. Contractura musculara este in general bilaterala, dar mai accentuata pe partea herniei.

Inspectia si palparea musculaturii coloanei lombare evidentiaza contractura musculara care uneori este mai evidenta de o parte. Percutia apofizelor spinoase poate determina o durere mai intensa la locul afectat. Presiunea paraspinoasa ramane un semn valoros atunci cand se obtine. Se repereaza nivelul discal afectat si se executa cu policele, paraspinos, presiune. Adesea bolnavul sesizeaza parestezii si dureri in membrul inferior.

Alta metoda de apreciere a limitarii flexiei coloanei se face prin trasarea unei linii mediospinale, incepand de la linia care uneste cele doua creste iliace, in jos, 10 cm. In flexia normala linia masoara peste 14 cm iar in cea patologica sub 14 cm. Revenirea coloanei flectate in pozitia normala se face uneori sacadat, in trepte. Extensia este limitata la bolnavii cu inversarea lordozei (semn intalnit mai frecvent in hernia discului L5 S1 in cazurile noastre).

Graficul nr. 11

In cadrul lotului A care este lotul de tratament se observa in functie de analiza indicelui de mobilitate Schober o ameliorare a simptomatologie clinice la majoritatea pacientilor. Mentionam faptul ca in acest studiu este un pacient la care am avut o evolutie stationara.

Graficul nr.12

Media indicelui de mobilitate Shober

Lotul A - in prima zi de tratament - 11,95cm

- in ziua a 14-a de tratament - 13,4 cm

Lotul B - in prima zi de tratament - 11,64cm

- in ziua a 14-a de tratament -l2,5 cm

Graficul nr. 13

Putem observa din acest grafic ca toti pacientii au avut o ameliorare in urma efectuarii tratamentului atat medicamentos cat si fiziokinetoterapeutic, dar la lotul A care este lotul de studiu se poate observa o ameliorare mai buna fata de lotul B care este lotul martor dar diferenta nu este semnificativa.

In concluzie putem astfel sa presupunem ca masajul medical clasic a crescut eficenta tratamentului la lotul A dar diferentele intre acesta si lotul martor nu sunt semnificative.

INDICELE DE MOBILITATE TOMAYER

INDICELE DE MOBILITATE TOMAYER
Numar pacienti	LOTUL A		LOTUL B
	ZIUA 1	ZIUA 14	ZIUA 1	ZIUA 14
1	60 cm	15 cm	65 cm	15 cm
2	55 cm	10 cm	55 cm	15 cm
3	50 cm	15 cm	45 cm	10 cm
4	50 cm	15 cm	60 cm	20 cm
5	40 cm	10 cm	65 cm	20 cm
6	65 cm	20 cm	35 cm	10 cm
7	40 cm	10 cm	60 cm	15 cm
8	45 cm	10 cm	50 cm	15 cm
9	40 cm	15 cm	55 cm	20 cm
10	60 cm	20 cm	70 cm	25 cm

Flexia ventrala a trunchiului la un bolnav cu hernie de disc lombara joasa este limitata in majoritatea cazurilor. Punerea in evidenta a limitarii acestei miscari se apreciaza privind coloana direct, prin aprecierea unghiului de inclinatie a trunchiului pe membrele inferioare sau aprecierea distantei dintre degetele mainii si sol.

Analiza indicelui de mobilitate Tomayer relava faptul ca la lotul A care este lotul de studiu si la care s-a efectuat un tratament medicamentos, fiziokinetoterapeutic si masajul medical clasic toti pacientii au o ameliorare a simtomatologiei clinice, nu este nici un pacient cu o evolutie stationara adica care nu a avut o ameliorare a stari de sanatate.

In cadrul lotului B care este lotul martor, se poate observa cu ajutorul analizei indicelui de mobilitate Tomayer o evolutie buna la o mare parte dintre pacienti. Putem sublinia faptul ca si la lotul B nu sunt pacienti cu o evolutie stationara sau agravata.

In concluzie putem afirma faptul ca tratamentul medicamentos si fiziokinetoterapeutic se dovedeste util in tratamentul herniilor de disc lombare inferioare dar asocierea acestora cu masajul medical clasic creste cu un mic procent eficenta tratamentului.

Graficul nr. 14

Graficul nr. 15

Media indicelui de mobilitate Tomayer

Lotul A - in prima zi de tratament - 49,5cm

- in ziua a 14-a de tratament - 14 cm

Lotul B - in prima zi de tratament - 56 cm

- in ziua a 14-a de tratament -l6,5 cm

Graficul nr.16

Stresul este o stare de disconfort a organismului. Disconfortul psihic il determina pe cel fizic. Pentru ca starea de incordare nervoasa la stimulii din mediul social, profesional, familial conduce la tensiune musculara. Aceasta tensiune musculara se concretizeaza prin contracturi (contractii involuntare si repetate ale muschilor), care pot produce dureri localizate in diferite puncte, de cele mai multe ori la nivelul trunchiului, al coloanei vertebrale. Asa se explica contracturile in regiunea cervicala si durerile de cap, durerile in regiunea toracala si nevralgiile intercostale sau disconfortul in zona dorsala. De asemenea, mai pot aparea contracturile in zona lombara, insotite de crizele de lumbago si cele de lombosciatica. Astfel, dintr-o stare de disconfort se ajunge la imbolnavire.

Un remediu pentru a scapa de stres este masajul. Datorita efectelor sale miorelaxante, masajul conduce la destinderea mecanica a fibrelor musculare si la inlaturarea starii de disconfort cauzata de stres. Masajul poate fi o modalitate de relaxare, dar si una de sedare usoara.

Putem observa din acest grafic ca toti pacientii au avut o ameliorare in urma efectuarii tratamentului atat medicamentos cat si fiziokinetoterapeutic si nu sunt diferente majore intre rezultatele celor doua loturi.

In concluzie putem astfel sa presupunem ca masajul medical clasic a crescut eficenta tratamentului la lotul A dar diferentele intre acesta si lotul martor nu sunt semnificative.

Tratamentul celor doua loturi

Tratamentul medicamentos a fost format din:

- Aceclofenac ,

- Levant 15 mg/zi,

- Milgamma 3 tb/zi,

- Pentoxilina retard 2 tb/zi,

-Gaba gamma 300mg, 2 tb/zi

Tratamentul fiziokinetoterapeutic a fost format din:

- Ionizare cu novocaina 1%, 10 minute, 10 sedinte;

- Diadinamici in regiunea dorso-lombara

- Difazat fix 2 minute,

- Difazat scurta peroiada, perioada 3 minute,

- difazat lunga perioada, 3 minute;

-Ultrasonoforeza cu hidrocortizoni, bilateral 0,4 W/cm, 5minute, 10 tratamente;

-CFM la sala, scoala spatelui;

- Masaj dar numai la lotul A.

Ionizarea

Ionizarea este acea procedura de electroterapie prin care, cu ajutorul curentului galvanic se introduc in organism, transtegumentar sau transmucos, diferite substante medicamentoase.

Cantitatea de substanta activa ce patrunde in organism depinde de anumiti factori :

viteza de migrare a particulelor

puritatea solutiei

intensitatea curentului

durata aplicarii

suprafata electrozilor.

Curentul diadinamic

Este o forma derivata din curentul sinusoidal 50Hz,care a suferit o serie de modificari.

Actiunea fiziologica a unui curent cu impulsuri de joasa frecventa este determinata de mai multi factori: intensitate, forma impulsurilor, frecventa lor, durata impulsurilor, panta de crestere si descrestere, durata pauzelor, modulatia de amplitudine de durata sau de frecventa si succesiunea variata a diverselor feluri de trenuri de impulsuri.

Curentul diadinamic se aplica pe tegument prin intermediul electrozilor care au fost descrisi. Alegerea lor si modul de aplicare depind de scopurile urmarite.

In raport cu regiunea de tratat si cu efectul urmarit folosim electrozi mai mici sau mai mari.Avem grija sa umezim bine materialul spongios,elastic sau tesatura hidrofila cu care lucram.

`In curentul monofazat fix cu frecventa de 50 de impulsuri apare o senzatie de piscatura si de vibratie profunda,chiar la intensitati mici,pe cand la difazat fix de 100 de impulsuri chiar la valori mai mari nu apar senzatii subiective neplacute de arsura sau vibratii profunde.Bolnavul simte o usoara furnicatura si fine intepaturi.

In mod obisnuit daca medicul nu prescrie alta indicatie vom incepe cu difazat fix de 100 timp de 15-20 secunde,durata necesara pentru adaptare dupa care conductibilitatea electrica a tegumentului ajunge la un maxim.

`Reducem cu 1-2mA intensitatea si trecem la un curent monofazat fix de 50 timp de 15-20 secunde.In acest interval de timp crestem intensitatea cat se poate de mult pana aproape de pragul senzatiei neplacute.Este faza de adaptare a sensibilitatii.

La sfarsitul celor 30-40 de secunde se poate trece la curent diadinamic modulat cu lunga perioada fara sa mai fie nevoie sa acordam o atentie deosebita intensitatii curentului.

CFM la sala

Factorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung , reducerea reala a riscului de recidiva , cosnta in adaptarea riguroasa a uni program de fizio-kinetoterapie la elementele etiopatogenice genereatoare de suferinta.
Vazut din acest unghi , tratametul are ca obiective:
-educarea bolnavului in sensul acordarii importantei juste durerii sale lombo - sacro - fesiere;
-profilaxia activa a recidivelor;
-reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar.

Pe langa obiectivele principale , apar si cele suplimentare datorita coafectarii radiculare si aparitia suferintei neurologice :
tulburari de sensibilate , dfeficite motorii , tulburari trofice etc.

Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie
sunt:
Relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior.
Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgiei , Sbenghe recomanda aplicarea exercitiului hold-relax, modificat , cu rezistenta moderata spre minima.
Contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si ciclul se repeta.
Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata.
Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre in scopul influentarii musculaturii trunchiului.
Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea exetnsoara superioara a trunchiului.
Diagonalele membrelor inferioare vor influentza musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului.

Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare , basculari ale bazinului , intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac , cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams.
Acest program cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze.
A. In prima faza:
-decubit dorsal , flexia-extensia genunchiilor;
-decubit dorsal , se trage cu mainile un genuchi la piept pana se atinge genuchiul cu fruntea, apoi celalat genunchi;
-acelasi exercitiu , dar se executa simultan cu ambii genunchi;
-decubit dorsal , cu mainile sub cap , se trage un genunchi cat mai mult spre piept , apoi celalalt , finalizand cu ambii genunchi concomitent;
-decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala , pe langa cap , genunchii flectati la 90 de grade , talpile pe pat.
Din aceasta pozitioe se impinge lomba spre pat , se contracta abdominalii si se basculeaza sacrul inainte.
Exercitiile se executa in serii de repetari al caror numar se stabileste in functie de pacient.

B.In faza doua a programului Williams:
-decubit dorsal cu genunchii flectati , talpiile pe pat , se apleaca ambii genunchi lipiti spre dreapta si spre stanga pana ating suprafata patului;
-decubit dorsal , se ridica alternativ calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului;
-decubit dorsal , se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului extins;
-din ortostatism , genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul uni scaun , spatele se mentine perfect drept , calcaile lipite pe sol;
-pozitia de cavaler servant , corpul aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol; se intinde genunchiul de sprijin executand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac.

La acest program se pot asocia o serie de exercitii la spalier din pozitia atarnat , in functie de posibilitatile fizice ale bolnavului.
-cu spatele la spalier , mainile deasupra capului , priza cu ambele maini pe aceasi bara se executa:
1. ridicari ale genunchiilor la piept;
2. rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii flectati;
bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse;
4. semisuspendare (soldurile si genunchii flectati la 90 de grade , spijin si pe picioare) , se fac basculari inainte , inapoi si in lateral ale bazinului.
-cu fata la spalier , mainile facand priza pe aceasi bara se executa:
1. redresarea bazinului;
2. pendularea bazinului.

In perioada cronica se continua kinetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei verterbrale lombare , dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului.
Scopul tonifierii musculaturii abdominale si a celei extensoare lombare este , ca si in pozitia de ortostatism , trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze o presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale.

Program de exercitii:
1. din decubit dorsal cu genunchii flectati la 90 de grade , talpile pe pat.
Se incearca impingerea cu forta a genunchiilor in sus in timp ce kinetoterapeutul se opune miscarii , tot timpul partea lombara ramanand in contact cu patul;
2. aceasi pozitie de plecare , pacientul ridica capul umerii si trunchiul , bratele intinse anterior , pana cand palmele ajung deasupra genunchilor.Se revine si se repeta.
din pozitie de cvadrupedie pentru corectarea lordozei lombare , se suge puternic abdomnenul si se mentine. Se relaxeaza si se repeta.
4. decubit dorsal , genunchii flectati la 90 de grade , lipiti unul de altul , pacientul incearca sa ii duca lateral spre panul patului.
5. aceasi pozitie de plecare , bolnavul isi trage cu forta genunchii la piept , iar terapuetul se opune;
6. decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. Terapeutul incerca sa ridice ambele membre , dar pacientul se opune;
7. din decubit lateral cu coapsele usor flectate.Terapeutul impinge cu o mana pelvisul pacientului inainte si cu a doua mana trage inapoi de umarul acestuia.Bolnavul se opune acestor forte.
8. executarea podului din decubit dorsal cu genunchii usor flectati , sprijin pe umeri-spate si picioare, se ridica bazinul si zona lombara. Terapuetul se opune apasand pe crestele iliace;
9. din pozitia pod , bolnavul incerca o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezistenta spre sfarsitul; cursei miscarii.Se alterneaza stanga/dreapta.
10. din ortostatism langa o masa , pacientul se sprijina usor de ea si face o usoara flexie din solduri metinand coloana lombara delordozata; kinetoterapeutul se opune miscarii , avand o mana pe scapula si cealalta anterior , pe cresta iliaca opusa . Bolnavul se opune acestor forte.
In perioada de remisiune completa , bolnavul poate recurge la un tratament balneo-climateric.

Aceste programe nu sunt standard si este recomandata variarea exercitiilor in functie de pacient. Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii si de profesia pe care o are pacientul. Asfel , pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun beneficiarii unui program de kinetoterapie orientat spre intretinerea si dezvoltarea sistemului muscular de sutinere pe verticala a coloanei vertebrale.

Masajul medical clasic

Masajul este o tehnica inofensiva ce se poate aplica la orice varsta. Nu are efecte secundare, insa poate crea deservicii pacientului daca nu este aplicat in mod profesionist sau daca se actioneaza in anumite afectiuni in care exista contraindicatii. Masajul terapeutic trebuie efectuat de un specialist care are cunostinte medicale necesare si care stapaneste tehnica respectiva.
Reflexoterapia ne scapa de stres
Prin masaj se actioneaza zonele reflexogene corespunzatoare afectiunilor. Tratamentul se desfasoara in cadrul unor sedinte si difera in functie de problemele de sanatate ale pacientului si de gravitatea acestora. Masajul restabileste echilibrul psihic al pacientului, mai ales in perioadele de stres si suprasolicitare, astfel ca poate fi folosit si in scopul intretinerii si relaxarii.
Printre beneficiile generale oferite de aceasta metoda, putem mentiona eliminarea toxinelor, imbunatatirea circulatiei sangelui, eliminarea tensiunii nervoase si instaurarea unei stari de relaxare si buna dispozitie.
Masajul reflexoterapeutic poate avea rezultate foarte bune in urmatoarele afectiuni: 
- stres, migrene, ameteli, insomnii, depresii, oboseala cronica, instabilitate emotionala, atacuri de panica; 
- afectiuni ale coloanei, sciatica, lombosciatica, spondiloza;
- reumatism, artroze, tulburari endocrine;
- afectiuni digestive, afectiuni hepato-biliare, afectiuni renale;
- hemoroizi, prostatite;
- afectiuni circulatorii, ORL, tulburari sau disfunctii sexuale, impotenta, frigiditate;
- probleme ale sportivilor: crampe musculare, luxatii, entorse.

Stresul este o stare de disconfort a organismului. Disconfortul psihic il determina pe cel fizic. Pentru ca starea de incordare nervoasa la stimulii din mediul social, profesional, familial conduce la tensiune musculara. Aceasta tensiune musculara se concretizeaza prin contracturi (contractii involuntare si repetate ale muschilor), care pot produce dureri localizate in diferite puncte, de cele mai multe ori la nivelul trunchiului, al coloanei vertebrale. Asa se explica contracturile in regiunea cervicala si durerile de cap, durerile in regiunea toracala si nevralgiile intercostale sau disconfortul in zona dorsala. De asemenea, mai pot aparea contracturile in zona lombara, insotite de crizele de lumbago si cele de lombosciatica. Astfel, dintr-o stare de disconfort se ajunge la imbolnavire'.

Un remediu pentru a scapa de stres este masajul. Datorita efectelor sale miorelaxante, masajul conduce la destinderea mecanica a fibrelor musculare si la inlaturarea starii de disconfort cauzata de stres. Masajul poate fi o modalitate de relaxare, dar si una de sedare usoara.

Analiza rezultatelor terapeutice dupa scala analog vizuala a durerii

	AMELIORATI	MEDIU AMELIORATI	STATIONARI	AGRAVATI
LOT A	8	2	0	0
LOT B	4	6	0	0

Graficul nr. 17

In analiza rezultetelor terapeutice dupa scala analog vizuala a durerii, putem observa ca la lotul A care este lotul de studiu toti pacientii au o ameliorare a simtomatologiei clinice . Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus un procent foarte mare din lotul de studiu au o ameliorare importanta, acestia fiind reprezentati de 80% ( 8 persoane) din totalul pacientilor acestui lot si doar 20% (2 persoane) din pacienti au o ameliorare considerata de noi medie.

Am considerat pacienti ameliorati acei pacienti la care nivelul de durere din prima zi de tratament sa fi scazut mai mult de jumatate pana in ultima zi de tratament, sau la care nivelul de durere dupa scala analog vizuala sa fie incadrat intre treapta 1-3 unde durerea este mica, suportabila si nu il deranjeaza pe pacient.

Am considerat pacienti mediu ameliorati acei pacienti la care nivelul de durere le scade considerabil adica am avut o ameliorare din punct de vedere subiectiv dar mai exista un grad de durere aceasta fiind considerata medie pe scala analog vizuala a durerii.

Mentionam faptul ca la lotul de studiu in urma efectuarii tratamentului medicamentos, fiziokinetoterapeutic si a masajului medical clasic nu am avut nici un pacient cu evolutie stationara sau agravata.

In cadrul lotului B, lotul martor, am avut o evolutie buna, prin urmare 40% dintr pacienti fiind net ameliorat si un procent mai mare fata de lotul A fiind mediu ameliorati acestia reprezentand 60% si anume 6 persoane din totalul lotului A de studiu.

In acest caz putem sa presupunem ca masajul medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator in hernile de disc lombare joase cu un procent destul de mare fata de pacientii din lotul B care este lotul martos si unde nu s-a efectuat procedura de masaj.

Nu avem nici in cadrul lotului B, unde pacienti au urmat un tratament asemanator cu lotul de studiu, si anume tratament medicamentos si fiziokinetoterapeutic dar fara sa efectueze procedura de masaj medical clasic, pacienti la care evolutia sa fie stationara sau agravata.

In concluzie putem sa presupunem ca masajul medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator in herniile de disc lombare joase la pacientii care au efectuat masaj fata de pacientii din lotul B care este lotul martor si unde acestia nu au avut ca si procedura de tratament masajul. Se dovedeste astfel inca o data ca masajul medical clasic este o forma de terapie pasiva care are o eficenta terapeutica si creste calitatea tratamentului recuperator.

Analiza rezultatelor terapeutice in functie de proba de elongatie Lasegue

	AMELIORATI	MEDIU AMELIORATI	STATIONARI	AGRAVATI
LOT A	4	6	0	0
LOT B	3	7	0	0

Graficul nr.18

Analiza rezultatelor terapeutice in functie de proba de elongatie Lasegue releva faptul ca in cadrul lotului A care este lotul de studiu, toti pacientii au o ameliorare a simptomatologiei clinice prezentate anterior.

Patru pacienti care reprezinta 40% din lotul de tratament au o ameliorare importanta a simptomalotogiei clinice iar 6 dintre pacienti care reprezinta 60%, au o ameliorare considerata de noi medie.

Am considerat pacienti ameliorati acei pacienti la care simptomatologia clinica a disparut in cea mai mare parte, adica proba de elongatie pentru nervul sciatic Lasegue fiind negativa respectiv avand un unghi mai mare de 90.

Am considerat pacienti mediu ameliorati acei pacientii la care am avut o ameliorare din punct de vedere subiectiv iar obiectiv proba de elongatie Lasegue este cuprinsa intre 60 si 90.

Mentionam faptul ca la lotul de studiu in urma efectuarii tratamentului medicamentos, fiziokinetoterapeutic si a masajului medical clasic nu am avut nici un pacient cu evolutie stationara, deci fara nici o ameliorare clinica sau pacienti la care starea sa se agraveze.

In cadrul lotului B, care este lotul martor, la pacientii care au efectuat acelasi tratament medicamentos si fiziokinetoterapeutic cu exceptia masajului medical clasic am avut la fel o evolutie buna, 3 pacienti care reprezinta 30% din totalul lotului B, fiind net ameliorati si un procent mai mare fata de lotul A adica 70% fiind doar mediu ameliorati.

Putem astfel sa presupunem ca masajul medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator in discopatia lombara joasa cu un procent de circa 10% fata de pacientii care nu fac in cadrul programului recuperator masajul medical clasic.

De subliniat faptul ca nici la acest lot nu am avut pacienti agravati sau la care evolutia sa fie stationara fara nici o ameliorare clinica.

In concluzie putem afirma faptul ca tratamentul medicamentos si fiziokinetoterapeutic se dovedeste util in terapia herniilor de disc lombare inferioare.

Asocierea masajului medical clasic creste eficienta tratamentului recuperator fara diferente net semnificative fata de pacientii care nu au efectuat masajul medical clasic.

Se dovedeste astfel inca o data ca masajul medical clasic este o forma de terapie pasiva care are o eficienta terapeutica si creste calitatea tratamentului recuperator.

Analiza rezultatelor terapeutice in functie de testul de mobilitate Schober

	AMELIORATI	MEDIU AMELIORATI	STATIONARI	AGRAVATI
LOT A	5	4	1	0
LOT B	2	8	0	0

Graficul nr. 19

Analiza rezultatelor terapeutice in functie de testul Schober releva faptul ca in cadrul lotului A care este lotul de tratament aproape toti paientii au o ameliorare a simptomatologiei clinice.

Cinci pacienti din cadrul lotului de studiu au o ameliorare importanta a simptomatologiei clinice acestia reprezentand 50% din totalut pacientilor din acest lot. Patru dintre pacientii lotului de studiu au o ameliorare considerata de noi medie acestia reprezentand 40% din lotul A.

Am considerat pacienti ameliorati acei pacienti la care simptomatologia clinica a disparut in cea mai mare parte, testul de mobilitate Schober fiind mai mare de 14 cm.

Am considerat pacienti mediu ameliorati acei pacienti la care am avut o ameliorare din punc de vedere subiectiv iar obiectiv testul de mobilitate Schober sa aibe valorile cuprinse intre 10 si 14 cm.

Mentionam faptul ca la lotul de studiu in urma efectuarii tratamentului medicamentos, fiziokinetoterapeutic si a masajului medical clasic nu am avut nici un pacient la care starea sa se agraveze. Dar am avut un pacient cu o evolutie stationara care a avut acelasi rezultat la testul de mobilitate Schober atat in prima zi de tratament cat si la sfarsitul tratamentului dar valorile rezultatului acestuia se incadrau in limitele normale acesta avand la testul Schober o valoare de 14 cm.

In cadrul lotului B care este lotul martor la pacientii care au urmat acelasi tratament medicamentos si fiziokinetoterapeutic cu exceptia masajului medical clasic am avut la fel o evolutie buna, 2 pacienti fiind net ameliotati adica 20% din pacientii lotului B si un procent mult mai mare fata de lotul A fiind doar mediu ameliorati acestia reprezentand 80% din totalul pacientilor lotului B

Putem astfel sa presupunem ca masajul medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator in herniile de disc lombare inferioare cu aproximativ 20% fata de pacientii care nu efectueaza in cadrul programului recuperator masajul medical clasic.

La lotul B este de subliniat faptul ca nu am avut pacienti cu o evolutie stationara sau agravati.

In concluzie putem afirma faptul ca tratamentul medicamentos si fiziokinetoterapeutic asociat cu masajul medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator.

Analiza rezultatelor terapeutice in functie de testul de mobilitate Tomayer

	AMELIORATI	MEDIU AMELIORATI	STATIONARI	AGRAVATI
LOT A	8	2	0	0
LOT B	7	3	0	0

Graficul nr. 20

Analiza rezultatelor terapeutice in functie de testul de mobilitate Tomayer ne arata faptul ca la lotul A de studiu toti pacientii prezinta o ameliorare a simptomatologiei clinice. Un procent foarte mare din lotul de studiu au o ameliorare importanta a simptomatologiei clinice adica 80% acestia fiind reprezentati de 8 pacienti iar 2 pacienti au o ameliorare considerata de noi medie acestia reprezentand 20% din pacientii lotului de tratament.

Am considerat pacienti ameliorati acei pacienti la care simptomatologia a disparut in cea mai mare parte si anume testul de mobilitate Tomayer sa fie mai mic de 15 cm.

Am considerat pacienti mediu ameliorati acei pacienti la care am avut o ameliorare din punct de vedere subiectiv iar obiectiv valorile testului de mobilitate sa fie cuprinse intre 15-25 de cm.

In cadrul lotului de studiu in urma efectuarii tratamentului medicamentos, fiziokinetoterapeutic si masaj medical clasic nu am avuti nici un pacient cu o evolutie stationara, deci fara nici o ameliorare si nici un pacient la care starea de sanatate sa se agraveze.

In cadrul lotului B care este lotul martor, la pacientii sectiune au urmat acelasi tratament medicamentos si fiziokinetoterapeutic cu exceptia masajului medical clasic am avut o evolutie foarte buna, 70% dintre pacienti fiind net ameliorati si 30% dintre pacienti fiind mediu ameliorati. Diferenta dintre lotul A si lotul B in acest caz find foarte mica, fiecare dintre pacientii din ambele loturi avand o evolutie buna.

Putem astfel sa presupunem ca masajul medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator in herniile de disc lombare inferioare cu un procent mic de aproximativ 10% fata de pacientii care nu au facut in cadrul programului recuperator masajul medical clasic.

Nici in cadrul lotului martor nu am avut pacienti agravati sau fara nici o evolutie sau fara nici o ameliorare .

In concluzie putem afirma faptul ca masajul medical clasic asociat cu tratamentul medicamentos si fiziokinetoterapeutic creste eficenta tratamentului recuperator intr-un grad mai mic, dar se dovedeste util si eficient in tratamentul herniilor de disc lombare inferioare.

C0NCLUZII

Durerea lombara joasa reprezinta o forma de patologie relativ frecvent intalnita cu un impact medico social important in patologie.

In studiul nostru boala apare in egala masura atat la femei cat si la barbati, la grupa de varsta din populatia activa de 20-60 de ani, mai frecvent din mediu urban la pacientii cu efort fizic profesional greu precum si la pensionarii de boala.

Aplicarea unui tratament medicamentos si fiziokinetoterapeutic in discopatia lombara joasa determina o ameliorare importanta a simptomatologiei algice, asocierea masajului medical clasic fiind in masura sa creasca moderat eficenta tratamentului recuperator.

Tratamentul recuperator complex cresc indicii de mobilitate vertebrala cel mai mult pentru proba Tomayer.

Asocierea masajului medical clasic creste eficenta tratamentului recuperator si creste amplitudinea de mobilitate vertebrala cu un procent de 10%.

Tratamentul medicamentos si fiziokinetoterapeutic recuperator se dovedesc metode de terapie eficente in tratamentuldurerii lombare joase. Asocierea masajului medical clasic fiind in masura sa favorizeze moderat randamentul recuperator.

Masajul medical clasic in tratamentul durerii din discopatia lombara joasa se dovedeste a fii o metoda pasiva de terapie care creste moderat eficenta tratamentului recuperator fara insa sa influenteze substantial evolutia situatiei clinice a acestor pacienti.

Asocierea masajului in terapie creste eficenta tratamentului recuperator cu un procent de circa 10% ceea ce justifica prescrierea si utilizarea s-a terapeutica. Masajul medical clasic influenteaza benefic starea de confort psihic a pacientilor si creste incredera bolnavului in tratamentul recuperator.