Osteopatii endocrine - sindromul suprarenometabolic

Osteopatii endocrine

Majoritatea afectiunilor glandelor endocrine produc leziuni ale scheletului de diferite grade in raport cu stadiul bolii si varsta pacientului.

Leziunile osteoarticulare in afectiunile glandei hipofize

Hipofiza intervine direct in dezvoltarea scheletului prin hormonul de crestere si indirect prin hormonii endocrinostimulatori.

Hormonul somatotrop dirijeaza cresterea oaselor in lungime si grosime. El este secretat de celulele eozinofile ale hipofizei. In cazul in care avem o supraproductie de hormoni de crestere apare sindromul de hiperpituitarism iar cand productia este scazuta, apare sindromul de hipopituitarism.

Hiperpituitarismul produce gigantismul ( daca apare in perioada de crestere a oaselor ) sau acromegalia ( 555h74f la adult ).

Gigantismul apare in urma unui adenom eozinofil al hipofizei, in timpul perioadei de crestere, care accelereaza si prelungeste cresterea scheletului. Radiologic saua turcica este normala, rar micsorata si foarte rar marita. Oasele lungi se dezvolta foarte mult, craniul este relativ mic iar cartilajele de conjugare se osifica tarziu, peste 25 de ani.

Acromegalia are aceeasi cauza dar care apare la adulti. Boala are evolutie lunga cu cefalee, marirea extremitatilor, a craniului, a mandibulei, a unor organe interne si a scheletului. Radiologic, la craniu se observa marirea protuberantelor, a mandibulei, a sinusurilor si a seii. La inceput, saua este marita insa isi pastreaza conturul; mai tarziu, conturul este distrus, neregulat saua ocupand o mare parte din sinusul sfenoidal. In restul oaselor se observa ingrosarea apofizelor si a crestelor, osteoporoza asociata cu osteoscleroza, marirea, mai ales, a mainilor, picioarelor, cifoza toracala, artroze cu osteofitoza exuberanta cu spatiul articular normal sau chiar mai larg.

Nanismul hipofizar este un sindrom de hipofunctie hipofizara. Clinic, talia bolnavului este redusa. Radiologic, saua turca este mica, radiografia scheletului arata o intarziere de osificare, nucleii epifizari de osificare, sunt mai mici insa varsta la care apar nu este prea mult schimbata ( in nanismul hipotiroidian nucleii apar tarziu ).

Leziuni osteoarticulare in afectiunile glandei tiroide

Se observa modificari osoase mai ales in nanismul tiroidian ( mixedematos ) - intarzieri in aparitia nucleilor de osificare, disgenezii epifizare, oprirea in crestere a oaselor, osteoscleroza si deformarea vertebrelor; bolnavii raman mici, cu membre scurte si groase in atie cu craniul si toracele care sunt normale. Osteoscleroza se localizeaza mai ales la baza craniului, etajul anterior.

Osteopatii prin disfunctii ale glandelor paratiroidiene

Productia in exces de hormoni paratiroidieni apare, mai ales, in adenomul paratiroidian si da nastere osteodistrofiei fibroase generalizate Recklinghausen. Aceasta boala apare mai frecvent la femei intre 40 - 60 de ani si se caracterizeaza clinic prin astenie, pierderi in greutate, dureri osoase exagerate de eforturi, apoi prin fracturi osoase multiple. Din cauza excesului de parathormon, se produce o eliminare masiva pe cale renala a sarurilor minerale din oase ceea ce duce la o demineralizare intensa a oaselor si la aparitia osteitei fibrochistice.

Radiologic se constata o osteoporoza avansata, generalizata la tot scheletul: corticala oaselor lungi este mult subtiata, canalul medular este larg, traveele osoase spongioase sunt reduse numeric, subtiri, uneori chiar disparute. In majoritatea oaselor apar chiste osoase, deseori cu septuri; fracturile sunt frecvente. La examenele de laborator se gasesc: hipercalcemie, hipofosforemie cu fosfataze alcaline mult crescute.

Diagnosticul diferential trebuie facut mai intai cu displazia fibroasa poliostica, Jaffe Lichtenstein, mielomul multiplu, metastazele osteolitice si osteomalacia.

Sindromul suprarenometabolic

Este numit si boala lui Cushing si este produs de hipersecretia de hormoni glucocorticoizi si androgeni. Se caracterizeaza prin obezitate facio tronculara, amenoree, hipertensiune arteriala, poliglobulie, vergeturi rosietice, osteoporoza si, in unele cazuri, tulburari neuropsihice. Examenul radiologic arata o osteoporoza accentuata la majoritatea oaselor insa mai accentuata la nivelul coloanei vertebrale; corpurile vertebrale se turtesc si pot aparea fracturi. De multe ori se evidentiaza marirea unei glande ruprarenale.

Osteopatii prin tulburarile functiei glandelor sexuale

La pubertate, testosteronul si foliculina inhiba productia de hormoni somatotropi hipofizari, astfel ca se produce osificarea cartilajului de conjugare si se opreste cresterea oaselor in lungime.

Hipogonadismul provocat la tineri prin castrare sau alte cauze, suprima functia normala a glandelor sexuale, productia de hormoni somatotropi nu este oprita, cartilagiile de crestere nu se osifica iar bolnavul continua sa creasca in lungime dar cu oase subtiri.

Hipergonadismul are efecte contrarii - cartilagiile de crestere se osifica repede, pacientii raman mici. In insuficienta hormonilor androgeni, ca si la menopauza, apare osteoporoza accentuata mai ales la coloana si bazin.

Osteopatii produse de bolile sangelui si ale maduvei osoase

In anemia hemolitica congenitala se produce o demineralizare a sceletului cu deformari osoase.

In talasemie apare o deformare a craniului cu zone mici de osteoliza in acelasi timp cu ingrosare accentuata a oaselor craniene, cu neoformatie osoasa si orientarea productiunilor osoase perpendicular pe axul oaselor craniene, determinand aparitia aspectului de craniu in perie . La oasele lungi, canalul medular este largit, corticala subtiata, forma oaselor este modificata ( diametrul transversal este marit ).

In anemia Biermer sarurile minerale din alimente nu se mai absorb producandu-se o demineralizare generalizata.

In leucozele acute, in 50% din cazuri, se produc leziuni osoase caracterizate prin osteoporoza, zone de osteoliza si periostoza; mult ma mar, aceste modificari apa si in leucozele cronice.

In maladia Hodgkin se intalnesc, in 40 - 50% din cazuri, leziuni de tip osteolitic, si mai rar osteosclerotic, la nivelul vertebrelor.

Osteopatii prin substante toxice externe

Intoxicatia cu fosfor - in doze mici fosforul are actiune excitanta asupra osteoblastilor si accelereaza osificarea encondrala si periostala. La copii, fosforul s-a folosit pentru tratamentul rahitismului. In caz de intoxicatie cronica la copil, se produce o osteoscleroza in benzi opace la metafiza oaselor lungi si osteoscleroza circulara dispusa in mai multe straturi la oasele scurte, mai ales ale tarsului. La adult, leziunile se localizeaza cu predilectie la nivelul mandibulei unde realizeaza aspectul unei osteite necrozante.

Intoxicatia cu plumb apare radioogic, la copii, prin benzi de osteoscleroza alternand cu benzi osteoporotice situate la nivelul cartilagiilor de conjugare.

Intoxicatia cu flor produce condensarea intregului schelet; oasele apar ca in boala oaselor de marmura dar condensari osoase apar si in tendoane si ligamente.