Tratamentul osteoporozei

Tratament

Tratamentul osteoporozei

Tratamentul bolii artrozice are ca obiectiv indepartarea durerii ; cresterea mobilitatii articulare afectate ; impiedicarea progresivitatii bolii. Obiectivele tratamentului se realizeaza printr-un program complet tera 636c22g peutic cum urmeaza :

1)           Indepartarea cauzelor care realizeaza supraincarcarea articulara si este o masura esentiala. Ea impune corectarea greutatii corporale (dieta hipocalorica) mai ales daca articulatiile afectate sunt cele ale coloanei vertebrale lombare sau ale membrelor inferioare, precum si schimbarea locului de munca al pacientilor care practica meserii care solicita articulatiile in mod nefiziologic.

2)           Proceduri fizicale includ folosirea caldurii sub forma de bai calde, impachetari cu parafina, diatermie, infrarosii, ultrasunete. Rareori caldura afecteaza durerea si atunci se pot recomanda aplicatii de punga cu gheata. Frecvent sunt necesare exercitii fizice izometrice care amelioreaza mobilitatea articulara si previn atrofia prin inactivitatea musculaturii periarticulare.

3)           Terapia medicamentoasa cuprinde :

a) terapia analgetica si antiinflamatorie : ea amelioreaza durerea si inflamatia exsudativa sinoviala. In acest scop se folosesc antiinflamatorii nesteroidiene pe cale generala (AINS) cum sunt : aspirina (500 mg. 4/zi), indometacin (50 mg.3/zi), brufen (400 mg.4/zi). Tolerabilitatea digestiva, prezenta unor suferinte simultane, costul medicamentelor si experienta medicului in folosirea drogului determina selectia si recomandarea sa. Observatiile experimentale au aratat ca unele antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, indometacin) cand sunt administrate oral, in cure prelungite, au doua efecte care trebuie reconsiderate :

- supreseaza biosinteza prosteglandinelor si accentueaza modificarile degenerative in cartilajul artrozic desi ele nu afecteaza cartilajul normal,

- inhiba sinteza prostaglandinelor, scad fluxul plasmatic renal, ceea ce conduce la retentie azotata la pacienti cu boli renale intrinseci, frecvente la pacientii varstnici cu boala artrozica.

Preparatele cortizonice (diprophos) se pot administra pe cale locala in injectari periarticulare si intraarticulare in articulatiile artrozice cu sinovita. Administrarile repetate pot da deteriorari ale cartilajului articular prin accentuarea condroresorbtiei si de aceea se recomanda spatierea dozelor, mai ales in cazul articulatiilor membrelor inferioare supuse permanent greutatii corporale.

In unele forme de artroza (osteofite calcaneana, gonartroza invalidanta) este utila rntgenterapie antiinflamatorie (50R/ sedinta, 4 sedinte).

B) terapia patogenica supreseaza procesul patogenic al bolii, interferand cu etapele fiziopatologice ale dezvoltarii cartilajului artrozic. Ea cuprinde :

- medicamente care intervin in metabolismul condrocitelor. Acestea ar creste sinteza proteoglicanilor in cartilajul normal si artrozic, interferand cu sinteza acizilor nucleici in condroblaste. Rumalonul se utilizeaza in 2 cure repetate pe an a cate 25 injectii intramusculare, 1 f./zi (1ml.) ;

- inhibitori ai enzinmelor degradative, ca de ex. polisuflat de glicozaminoglicani. Acesta inhiba activitatea proteinazelor si creste sinteza acidului hialuronic ;

- inhibitori ai cristalizarii pirofosfatului : inhiba cristalizarea sarurilor fosfocalice responsabile de inducerea reactiilor inflamatorii.

De mentionat ca in studiile experimentale, nu s-a gasit nici un medicament condroprotectiv care sa influenteze istoria naturala a bolii artrofice la om.

Terapia chirurgicala (ortopedica) este rezervata pentru pacienti cu forme severe de boala si afectare functionala importanta.

Atitudini terapeutice specifice diverselor localizari. In afara principiilor terapeutice generale mentionate anterior, fiecare tip de afectare artrozica beneficiaza de cateva solutii terapeutice suplimentare.

Pronostic. Evolutia si prognosticul sunt imprevizibile in absenta tratamentului. Tratamentul intarzie progresia bolii si protejeaza articulatiile contralaterale care de obicei sunt supuse unui efort suplimentar, mai ales in cazul localizarilor la membrele inferioare.