Alaturi de marile flageluri sociale ca: tuberculoza, cancerul, bolile infecto-ontagioase, sta si boala reumatismala. La baza ei stau aceleasi criterii de gratate, in rtutea carora o boala isi cistiga faima de boala cu caracter social, din moment ce reprezinta o calamilate pentru societate. De pe urma acesteia sufera nu numai cei atinsi, ci si ceilalti indizi, in povara carora sta intretinerea suferinzilor si, in aceeasi masura, (iaca-nu mai mare, societatea. Societatea nu esle indiferenta la imbolnarile in masa a membrilor ei, de care depinde prosperitatea, nici la zilele pierdute din productie, nici la ajutoarele de incapacitate temporara de munca, spitalizarea, pensiile

Infirmitatea produsa fiind pe ata, ubele reale, de toate felurile, nici macar nu pot fi evaluate. Numai o parte din ele pot fi exprimate in cifre, fara sa mai adaugam suferinta psihologica a infirmului insusi, care trebuie sa duca o ata intreaga de restrictii de mare severitate, de retragere din complexul angrenajului social. Munca, fermentul indidual si social care transforma si leaga armonios indizii unul de altul si pe toti de societate, angreneaza si completeaza reciproc oamenii ca pe doua roti dintate in miscare, pe cind pe cei bolna ii lasa izolati, nesatisfacuti, frustrati do satisfactii sociale. Satisfactia si dorinta de a trai in ata este redata tocmai de procesul de croatie a omului, care ii confera sentimentul de utilitate sociala, pe care-l cistiga cel care efectueaza munca. Reversul acestui sentiment aduce suferinte morale, care pot constitui oricind subiecte de un zguduitor dramatism pentru literati. Or, nici o boala nu produce acest sentiment de frustrare intr-o masura asa de mare, fiindca nici una din ele, nici cancerul, nici tuberculoza, nici oricare alta nu ofera, parca, o lunga compatibilitate cu ata, prelungind aceste suferinte, suferinte care necesita mult, mult talent, timp si straduinta pentru a fi descrise, dar nicidecum posibilitatea de a fi exprimate in cifre.
Pagubele si cheltuielile care se fac cu asemenea bolna, pentru tratament si pentru reabilitare, in unele tari depasesc cu mult pe cele alocate oricarei boli sociale.
Daca incercam sa raportam frecventa morbiditatii reumatismale, ind-o cu a celorlalte boli, situatia dene inspai-mintatoare. Chiar socotind numai cifrele internarilor, in atie cu a celorlalte boli, diferenta ce se poate vedea, este foarte mare. Daca luam, insa, situatia reala, tinind seama de formele fruste de boala, subclinice si latente, cifrele depasesc ceea ce s-ai putea imagina. Amintim ca o importanta parte din formele latente, torpide, evolueaza mocnit, izbucnind peste ani si ani, cu fenomene de cardita. Or, aceste forme, lipsindu-le Joul simptomatologie obisnuit, nu vor putea fi recunoscute niciodata ca fiind de etiologie reumatica. Astazi se stiu mai multe si exista destule do despre aceste forme.
Unii autori au demonstrat frecventa reala a reumatismului studiind sute de cadavre, provenite de la indizi de rste diferite si decedati de variate afectiuni, si au gasit leziuni tipice reumatismale, in miocard, in proportie de 94o/0 din cazuri. Asadar, ceea ce inregistram drept boala, in baza acuzelor clinice, reprezinta doar o infima parte din masa atinsa.
Contributia reumatismului la mortalitatea generala este, in unele tari, mai mare decit a oricarui alt flagel, intrecindu-le, in cifra anuala, de mai mult de 10 ori pe unele, tinzind sa redea, in cifre absolute, socotite anual, de mai multe ori cifra globala oferita de toate bolile infectioase la un loc. Faptul ca celelalte boli isi fac intrarea in masa receptiva de bolna, pe scena observatiei cliriice si sociale, zgomotos, atrage atentia mai repede decit in cazul altora la care intrarea se face pe furis.
Datorita insistentelor si luminii pe care o proiecteaza noile date de cercetare stiintifica asupra problemei, s-a reusit sa se atraga atentia celor raspunzatori de sanatatea publica. Pentru a ne face o idee despre raspindirea bolii, mortalitatea, ubele nationale pe care le aduce, cit si de inegala ei distributie si manifestare, in paragrafele care urmeaza vom creiona, prin citeva date, situatia din unele tari, ativ cu altele.
Pentru a scoate mai usor in edenta fenomenul pe care voim sa-l subliniem, vom prezenta datele culese din diferite tari. Frecventa morbiditatii, determinarile cardiace din copilarie, ubele produse, cheltuielile pentru recuperarea capacitatii de munca si ubele in economia nationala de pe urma imbolnarilor justifica preocuparea si atentia acordata. Fara indoiala ca, in cele ce urmeaza, dam doar citeva cifre, sporadice in timp, si din locuri diferite, menite sa dezvaluie gratatea problemei.