Pornind de la frecnta si gravitatea bolii reumatismale, se impun masuri energice. Acestea, insa, nu sint posibile daca nu exista un diagnostic precis. Nu numai atit, dar eficienta tratamentului este mai mica daca masurile aplicate sint tardi, nite cind deja cardita reumatismala a fost constituita. Nu este deloc inde-ferenl daca boala a fost descoperita la timp, in faza de microsimp-tome clinice si se aplica terapia adecvata, reducindu-se totul la aspectul general al bolii, la forma articulara a ei, sau daca aceasta descoperire s-a facut tirziu, cind cardita este constituita, invaliditatea este defintiva, iar tratamentul mentine acelasi stadiu, prelungind suferinta.
Astazi se insista tot mai mult asupra diagnosticului precoce, in faza umorala, postamigdaliana, a bolii, sau macar in faza in care inca nu a avut loc extinderea leziunilor de cardita, cind bolnavul poate fi salvat prin profilaxie si terapie adecvata, ori i se poate reduce suferinta la leziuni cardiace minime.
Existind atitea forme de manifestare a bolii reumatismale, individualizarea ei din atitea si atitea alte afectiuni care o pot simula este foarte grea. Nu ne referim, bineinteles, la forma comuna, clasica, in care poliartrita survine dupa infectia acuta a cailor aeriene superioare, cu prinderea cordului si VSH-ul ridicat, ci la reumatismul latent, la forma predominat generala, infectioasa, care se intilneste la copin prescolari, la formele fruste, atipice, abarti-culare, cu manifestari exclusiv musculare etc.
Greutatea este si mai mare daca ne amintim ca nici una din analizele biologice de activitate reumatismala care se practica nu este specifica, putind fi poziti in atitea si atitea boli. Cu toate acestea, diagnosticarea bolii nu numai ca nu este o imposibilitate, dar poate fi facuta cu succes, daca se tine seama de citeva principii de baza:
Trebuie cunoscute toate formele, absolut toate formele, sub care se poate ascunde boala,-
Trebuie, de asemenea, sa se aiba in dere ceea ce este frecnt si ceea ce este exceptional, pentru ca, stiind unde sa se insiste, operatia de diagnosticare sa aiba cele mai mari sanse de izbinda, in timp scurt.
Tot ca un principiu de baza in diagnostic trebuie acceptata si urmarirea desfasurarii procesului presupus reumatic, pe bolnavul suspect, dispensarizat, iar daca se observa modificarea simptomelor spre boala reumatismala, intr-un caz dat, trebuie luate toate masurile cunite. Dealtfel, acesta este si rolul observatiei in dispensarizarea suspectilor reumatici.
Mai ramin, tinind scama de cele de mai sus, extrem de outine cazuri, care, filtrindu-se prin toata aceasta filiera a gindirii medicale, sa necesite tiA tratament de Incercare pentru a se dea modificarea favorabila a simptomelor la terapia ex juvan-tibus a unora dintre ele, si numai dupa aceea sa se poata sili prezenta reumatismului.

DIAGNOSTICUL POZITIV

Diagnosticul bolii reumatismale cuprinde, In afara de diagnosticul propriu-zis, si pe cel al formei clinice complete, a prezentei sau absentei carditei, cit si acel de activitate sau nu a bolii.
Prezenta unui focar de infectie clinic-activ, IDR-ul cu antigen streptococic, ASLO, antihialuronidaza, antistreptochinaza, conditiile reumatogene la cat, caracterul familial si mai ales urmarirea dinamica a modificarilor umorale, incepind cu cele mai caracteristice, sint indicii de mare valoare in etichetarea bolii.
O atentie deosebita trebuie acordata suspectiilor sau predis-pusilor, carora, fiind dispensarizati, li se inregistreaza modificarile clinice si cele de sindrom umoral, cunoscuta fiind frecnta cu care se recruteaza anual reumaticii declarati dintre latenti.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL