Keratoconjunctivita sicca, numita si keratita sicca, sindrom sicca, xeroftalmie, sindromul ochilor uscati sau simpla denumire de ochi uscati reprezinta principala manifestare glandulara a Sindromului Sjogren. Keratoconjunctivita sicca, cuvant de origine latina, in traducere literala inseamna uscarea corneei si a conjunctivei. Acesta manifestare se poate dezvolta si izolat, in afara SS. Cei mai cunoscuti factori favorizanti sunt enumerati in Tabelul Nr.1.
|
|
Medicamente psihotrope |
|
|
Deficitul estrogenic post-menopauza |
|
|
Utilizarea indelungata a lentilelor de contact |
|
|
Sindroame anxio-depresive |
|
|
Radioterapia capului si a gatului |
|
|
Decompensarea diabetului |
|
|
Amiloidoza |
|
|
Sarcoidoza |
|
|
Boala grefa contra gazda |
|
|
Infectii virale (VHC, HIV) |
Tabel. Nr. 1. Factori favorizanti pentru dezvoltarea sindromului sicca
In cele mai multe cazuri, ochii uscati reprezinta principalul simptom din cadrul exocrinopatiei SS. Este de obicei simptomul care aduce pacientul la medic. De asemenea este cel mai comun si cel mai dureros simptom din intregul tablou clinic. Afectarea oculara este consecinta infiltrarii glandulare, manifestata prin scaderea secretiei lacrimale fiziologice, tradusa prin termenul medical de xeroftalmie.
Simptomatologia ochilor uscati nu este specifica Sindromului Sjogren, ea aparand in nenumarate alte afectiuni ( Tabelul Nr. 1.) Manifestarile subiective descrise de pacient se refera mai putin la uscaciune cat mai ales la senzatia de arsura, de nisip in ochi, de corp strain, mancarime si oboseala a privirii.
Pelicula fina de lichid care acopera corneea la polul anterior al globului ocular indeplineste functii foarte importante: protejeaza ochiul de infectii, la fiecare clipire sunt retinute si inlaturate particulele straine asfel incat se mentine o privire curata. Atunci cand ochii sunt iritati de vant sau fum, apare o hiperlacrimatie cu rol in indepartarea substantelor nocive.
Filmul de lichid preocular este compus din trei straturi. Stratul de mucus care este in relatie intima cu membrana celulelor epiteliale. Mucusul este produs de celulele conjunctivale cu cupa si prezenta unui strat de mucus normal favorizeaza stabilitatea filmului lacrimal. Al 2-lea strat este cel al secretiei lacrimale care formeaza principala componenta a filmului lacrimal. Este secretat de glandele lacrimale majore si de glandele conjunctivale accesorii. La exterior acoperind stratul lacrimal se gaseste o pelicula fina de lipide cu rol in stabilizarea filmului lacrimal si reducerea evaporarii fluidului.
Exista doua cauze majore de uscare a ochilor: scaderea secretiei lacrimale sau cresterea evaporarii filmului lacrimal. Consecinta scaderii secretiei lacrimale duce la aparitia Keratoconjunctivitei Sicca. Apar zone de cornee lipsite de protectia filmului lacrimal si astfel se explica iritarea consecutiva a ochilor si scaderea calitatii vederii. Cresterea evaporarii filmului lacrimal apare in conditiile unei clipiri ineficiente, cu o rata mai scazuta. In mod normal exista o rata de 13 clipiri intr-un minut asfel incat in permanenta filmul de lichid sa fie raspandit uniform pe toata suprafata corneei. Rata clipirilor scade de exemplu in timpului condusului, cititului, studiului indelungat la calculator.
Simptomatologia se instaleaza cel mai frcvent treptat in decursul a luni de zile sau brusc in situatii mai rare. Dupa debut avem o perioada stationara de cativa ani in care intensitatea simptomelor variaza de la o zi la alta si chiar in cadrul aceleiasi zile. Uneori pacientii afirma o falsa infiltrare cu lichid a ochiului desi el este uscat. Aceasta se explica prin prezenta pasagera a unui grad de chemosis care induce pacientilor senzatia de secretie lacrimala excesiva.
Rar, disfunctia filmului lacrimal se poate manifesta prin hipersecretie paradoxala. Se explica prin faptul ca disfunctia filmului lacrimal determina o iritare oculara si asfel apar secretii reflexe abundente. Secretia lacrimala produsa nu adera insa la suprafata oculara asfel incat sa formeze o veritabila pelicula de lichid. Acest fenomen se datoreaza cantitatii scazute de mucus din componenta filmului lacrimal.
Pacientii pot acuza fotofobie nou instalata, o sensibilitate mai mare la vant si fum, oboseala rapida a ochilor in timpul cititului, o dificultate in purtarea lentilelor de contact. Vederea incetosata apare mai ales dupa o perioada de fixare a privirii asupra unui obiect apropiat.
Obiectiv, se constata adesea la pacientii cu Keratoconjunctivita Sicca, conjunctive congestionate, cheratita filamentoasa, eroziuni corneene, prezenta crustelor. Rareori mariri in volum ale glandelor lacrimale si deseori infectii bacteriene oculare secundare.
Testul Schirmer: a fost introdus de Schirmer in anul 1903. Consta in amplasarea unei fasii de hartie de filtru lata de 5 mm si indoita la un capat si amplasata la nivelul sacului conjunctival. Este patologic atunci cand se umezesc sub 5mm din hartia de filtru. O alta varianta este testul Schirmer II cu stimularea reflexului nazo-lacrimal cu vapori de amoniac 10% emanati la 20 cm de nas. Valori fals pozitive apar la fumatori, dupa consumul unor medicamente anticolinergice, in stari de deshidratare severa, testul fiind sensibil dar nu specific.
Testul cu roz Bengal sau verde de lizamina: picurate in ochi sunt captate la nivelul zonelor devitalizate.
Examenul cu lampa cu fanta: evidentiaza cheratita filamentara sau eroziuni corneene.
Nr. 2. Testul Schirmer
Testul BUT (Brake-Up Time): masoara abilitatea filmului lacrimal precornean de a-si mentine integritatea. Se efectueaza prin instilarea a 2.5L 1% solutie de fluoresceina in sacul conjunctival. Dupa cateva clipiri pacientul este rugat sa priveasca inainte si este oservat filmul lacrimal la lumina rosie a lampei cu fanta. Este inregistrat timpul scurs de la deschiderea pleoapelor pana la aparitia primei pete uscate. Valoarea minima admisa este de 10 secunde.
.
Nr. 3. Examinarea corneei si a conjunctivei la lampa cu fanta A. a unui individ normal; B. a unui pacient cu SS primar; se pot
observa ulceratii ale corneei ce retin fuoresceina.
Keratoconjunctivita sicca poate fi tratata prin mai multe mijloace. Lacrimile artificiale sunt cu siguranta utilizate de majoritatea pacientilor cu Sindrom Sjogren (SS). Administrarea lor nu vindeca dar amelioreaza simptomatologia care de multe ori este debordanta. Exista o gama larga de forme de prezentare a lacrimilor artificiale insa sunt recomandate cele fara conservanti, deoarece la acestia se pot dezvolta in timp reactii alergice. Afectarea oculara din cadrul SS necesita o administrare frecventa a lacrimilor artificiale iar pe perioade scurte se pot utiliza corticoizi topici.
O alta optiune de tratament este reprezentata de unguente care pot fi utilizate cu succes de catre pacienti mai ales pe timpul noptii. Unguentul are un efect mai indelungat in atie cu lacrimile artificiale dar au inconvenientul ca incetoseaza privirea, de aceea au utilizare exclusiv nocturna.
Optiunea chirurgicala consta in obstruarea ductelor ce dreneaza lacrimile din ochi. Operatia este numita ocluzie punctuala si se realizeaza cu fragmente mici, rotunde din colagen sau silicon. Cele din colagen in cele din urma se dizolva iar cele din silicon raman pana la indepartarea lor accidentala. Pentru o obstructie mai indelungata se poate realiza o interventie cu laser sau cauterizare.
Emulsiile oftalmice cu ciclosporina determina reducerea semnelor si simptomatologiei keratoconjunctivitei. Ciclosporina A utilizata in studii preclinice si clinice timpurii se pare ca intrerupe cercul vicios al ochilor uscati prin inhibarea dezvoltarii locale al infiltratului inflamator mediat de celulele T. Ciclosporina A este disponibila din 1983 si a fost intrebuintata la inceput pentru prevenirea rejetului de grefa din cadrul transturilor si pentru tratarea unor boli autoimune cum ar fi: artrita reumatoida, placile psoriazice severe si altele. Este un imunomodulator selectiv al Limfocitelor TH1 blocandu-le in fazele G0 si G1 ale ciclului celular. Ciclosporina A ca emulsie oftalmica a fost utilizata la inceput sub forma de ulei, ea fiind insolubila in apa dar datorita iritatiei si incetoserii vederii, in prezent se utilizeaza un preparat intermediar intre ulei si apa. Obiectivele terapeutice ale tratamentului cu Ciclosporina sunt: reducerea inflamatiei glandelor lacrimale si ameliorarea functiei acestora, normalizarea filmului lacrimal, scaderea inflamatiei suprafetei oculare si inbunatatirea mecanismelor neurologice de feedback. Utilizarea topica a emulsiilor cu Ciclosporina are avantajul atingerii unei concentratii crescute la nivel ocular si o concentratie sistemica redusa determinand astfel o toxicitate sistemica redusa. Studii preclinice au aratat o absorbtie rapida la suprafata tisulara oculara, cu o concentratie maxima in cornee, conjunctiva si sclera. Eliminarea substantei de la nivel cornean se face lent.
Desi efectele benefice ale administrarii de emulsii cu Ciclosporina sunt numeroase, rezultatele studiilor experimentale sunt controversate.
Deoarece scaderea secretorie importanta se observa si la cei care au distrusa numai o parte a structurilor glandulare, folosirea unor agonisti colinergici parasimpatomimetici de tipul Pilocarpinei (Salagen), in doze de peste 20 mg/ zi in 3-4 prize, are efecte benefice prin hipersecretie in structurile restante. S-a observat cresterea secretiei salivare si in mai mica masura a celei oculare (N Tsiefetaki. 2003). Efectele datorate actiunii asupra receptorilor muscarinici glandulari M3, au fost vizibile numai in timpul administrarii medicamentului si in general necesita aproximativ doua luni pentru instalare. Datorita cresterii tonusului musculaturii netede gastrointestinale si bronsice se poate asocia cu intoleranta gastrointestinala, este contraindicat la astmatici si necesita prudenta la cardiaci. Un alt agonist muscarinic, Cevimeline, cu specificitate mai mare pentru receptorul M3 si timp de injumatatire mai lung s-a dovedit eficace in studii clinice (D. Petrone 2002).
De asemenea sunt citate in literatura de specialitate cazuri de keratoconjunctivita sicca tratata prin stimularea terminatiilor senzitive nervoase prin intermediul acupuncturii. Aceasta poate fi folosita ca terapie complementara intrucat s-a dovedit ca stimularea nervoasa senzitiva are efecte benefice asupra simptomatologiei subiective a pacientilor cu keratoconjunctivita sicca.
Administrarea de Bromhexin (8-l6 mg de trei ori/zi) s-a dovedit eficace pentru cresterea secretiei oculare (uneori si salivare dar in mai mica masura), fara a putea fi explicata modalitatea prin care acesta actioneaza.
in abordarea mecanismelor etiopatogenice ale unor afectiuni oculare, in ultima vreme o pondere din ce in ce mai insemnata o capata procesele imunologi [...] |
in abordarea mecanismelor etiopatogenice ale unor afectiuni oculare, in ultima vreme o pondere din ce in ce mai insemnata o capata procesele imunologi [...] |
Glaucomul Glaucomul este o boala a ochiului care este mai ales intalnita la persoanele de peste 60 de ani. Boala este precedata de mici tulburar [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
