Notiuni generale de anatomie si fiziologie. Pancreasul este un organ abdominal, situat transversal, inaintea coloanei vertebrale, inapoia stomacului si intestinului gros, intinzindu-se de la duoden pina la splina. Are o lungime de 1518 cm, o inaltime de 4 cm, o grosime de 2 cm si o greutate de 7080 g. Este format din cap, corp si coada. Structural, pancreasul este un organ glandular constituit dintr-un pancreas exocrin (care isi varsa secretia in tubul digestiv) si dintr-un pancreas endocrin (care isi varsa secretia direct in singe) reprezentat de insulele Langerhans.

Din punct de vedere fiziologic, pancreasul este o glanda digestiva ce secreta fermentii digesti (tripsina, amilaza si lipaza) si o glanda endocrina care secreta insulina cu rol in meolismul glucidelor (zaharurilor).
Principalele boli ale pancreasului sint pancreatitele acute si pancreatitele cronice. De cancerul pancreasului urmeaza sa ne ocupam in modulul referitor la ,,Boala canceroasa a aparatului digestiv\".

1. Pancreatitele acute
Pancreatita acuta se poate prezenta ca pancreatita acuta edematoasa, pancreatita acuta purulenta sau pancreatita acuta hemoragica (pancreatonecroza).
a) Pancreatita acuta edematoasa, interstitiala sau cata-rala, insoteste cazurile de litiaza biliara, ca si unele boli rotice (oreionul, hepatita epidemica) sau bacteriene (febra tifoida, scarlatina, dizenteria etc).
Ca simptomatologie, trebuie retinuta durerea ce pleaca fix din. epigastru si care iradiaza in bara in partea stinga. Odata cu aceasta durere olenta, bolnai se pling de greturi, varsaturi, balonari, constipatie si uneori chiar o stare febrila.

Pentru a-si atenua durerile, bolnavul ia cel mai frecvent pozitia aplecat inainte ('ghemuit\") sau in acelasi scop isi apasa cu pumnii, zona de abdomen dureroasa. in cazuri cu totul rare poate aparea si o hematemeza. Criza dureroasa dureaza 510 zile, dupa care se mai mentin in continuare doar tulburarile dispeptice.
Diagnosticul rezulta din datele clinice, cu care se prezinta bolnavul, si din unele date pe care ni le poate furniza laboratorul. in special valorile amilazemiei, ami-lazuriei, glicozuriei si ale hiperglicemiei provocate ne pot fi de folos.

Tratamentul trebuie si in aceste cazuri sa inceapa cu repaus la pat si un regim format, in faza acuta, din lichide, cu proteine suficiente, dar cu limitarea glucidelor (zaharurilor) si a grasimilor. Pentru durerile din faza acuta, la recomandarea medicului, se administreaza preparate injecile (atropina sau papaverina) sau instilatii paravertebrale cu novocaina (1%). Pe linga un tratament sustinut cu fermenti pancreatici (Triferment), se poate institui si un tratament cu antibiotice.

b) Pancreatita acuta supurata are aspectul unei supu-ratii difuze sau mai ales al unei colectii inchistate. Din punct de vedere etiologic are o origine infectioasa, fiind determinata de microbi de genul streptococului, stafilo-cocului, colibacilului sau eventual de germeni din grupa microbilor anaerobi. Boala, din punct de vedere clinic, incepe brusc, cu dureri puternice in epigastru (ce iradiaza mai mult in stinga), balonari, sughituri, varsaturi si o febra care ajunge pina la 40A. Boala are o evolutie severa.

Diagnosticul rezulta din semnele clinice amintite, din palparea in zona epigastrica a unei mase elastice (care poate fi punctionata) si dintr-o serie de analize de laborator ca leucocitoza (mult crescuta), glicemia, hiperglice-mia provocata etc. Scintigrama pancreatica si ecografia pot fi de folos in diagnosticul in general al pancreatitelor. Tratamentul se face prin interventie chirurgicala, fara a se intirzia mai mult de 23 zile.

c) Pancreatita acuta hemoragica, sau pancreatonecroza acuta hemoragica, este o afectiune pancreatica insotita de un lou Clinic din cele mai severe.
Boala este mai frecventa intre 30 si 40 de ani si surne mai cu seama la persoanele care sufera de obezitate, de litiaza biliara sau la cei care fac abuz de alcool. Alte multe afectiuni organice, ca si unele boli infectioase, par sa detina rolul unor factori favorizanti in aparitia bolii.
Mecanismul care duce la aparitia bolii nu este inca complet elucidat. Se pare insa ca printre factorii multipli ce pot fi incriminati, un loc mai important ar reveni actitatii enzimelor din sucul pancreatic, care ar provoca 'autodigestia pancreatica\" si necroza respectiva.

Aceasta pare sa fie demonstrata si de actiunea favorabila pe care o au in boala antienzimele, prin blocarea fermentilor proteolitici. Pancreasul trecind repede, din punct de vedere morfologic, de la edem la hemoragie si de la hemoragie la necroza, face ca si loul clinic sa se prezinte sub o forma de asemenea foarte severa. Durerea, de exemplu, incepe brusc in epigastru si iradiaza in 'semicentura\" in partea dreapta. Are un caracter foarte olent si nu cedeaza nici la morfina. Varsaturile, al doilea semn important al bolii, sint bilioase, alteori alimentare. in sfirsit, starea de soc, care apare repede, ne pune in fata unor bolna anxiosi, palizi, dezorientati si uneori agitati sau somnolenti ('encefalopatie pancreatica\").

Apare in acelasi timp accelerarea pulsului si a respiratiei si se instaleaza o hipotensiune. Un subicter conjunctiva! poate fi prezent si adeseori intilnim si o febra care nu depaseste insa 38,5A.
Complicatiile acestei forme sint hemoragiile, supura-tiile pancreatice. fistulizarile etc. Daca o ameliorare nu surne in 510 zile, prognosticul ramine sever. Pentru diagnostic, pe linga semnele clinice (dureri, varsaturi, stare de soc), si examenele paraclinice (amil-azemie, glicemie, hiperglicemie, leucocitoza, scintigrama, ecografia etc.) n cu elemente importante de sustinere a diagnosticului.

Tratamentul incepe cu un repaus absolut si printr-o restrictie alimentara totala de 35 zile. Regimul alimentar instituit in continuare va consta din ceaiuri, sucuri de fructe, legume fierte, lapte si numai mai tirziu se vor putea ingadui alte alimente, pe baza de carne, cartofi etc. Grasimile vor fi permise de-abia peste citeva luni.
Tratamentul medicamentos, in conditii de spitalizare, se va face la indicatiile si sub supravegherea unui medic competent.

In special pentru mentinerea volumului sanguin sint. indicate perfuziile cu plasma, dextran sau serumalbumina, iar pentru combaterea socului sint indicate perfuziile intravenoase cu cortizon si ACTH. in sfirsit, pe deplin justificat este tratamentul antienzima-tic cu preparate de genul Trasylolului.In caz de complicatii se poate apela si la interventia chirurgicala, dar aceasta numai la 3 saptamini de la inceputul bolii.

2. Pancreatitele cronice
Pancreatita cronica. este o afectiune cronica a pancreasului, care are mai putin caracterul de proces inflamator si mai mult de fibroza a acestui organ ('ciroza pancreatica\").
Cauzele pancreatitelor cronice sint variate. Se pare ca unele dintre ele surn dupa pancreatitele acute. Diferite boli ale organelor abdominale de vecinatate, traumatismele abdominale, infectiile bacteriene, anumiti factori alimentari, alcoolismul s.a., ar face parte din factorii etiologici ai pancreatitei cronice.

Clinic, simptomatologia bolii consta in esenta din tulburari dispeptice, nervoase si nutritive.
Dintre tulburarile dispeptice fac parte in primul rind durerea brusca care apare mai frecvent dupa mese copioase sau dupa ingerarea de cantitati mai mari de bauturi alcoolice, fructe crude, cafea neagra etc. Durerea are tendinte la iradiere intr-o parte sau alta. dupa sediul pe care-l ocupa leziunea de-a lungul pancreasului. Cedeaza in urma pozitiilor pe care le ia bolnavul (ghe-muire, apasarea zonei dureroase etc.) si mai ales in urma injectiilor cu preparate de efedrina. Un loc important printre tulburarile dispeptice il ocupa apoi balona-rile, puseurile explozive de diaree (cu scaune pastoase, de culoare inchisa) si regurgitatiile de lichide sau alimente.

Bolnai pot prezenta destul de frecvent, in cazurile mai grave, pe linga nevralgii sau parestezii, stari depresive sau de agitatie, idei obsesive si o astenie generala.
Tulburarile de digestie duc bolnai la denutrilii severe, cu pierderi ponderale pina la 25 kg sau mai mult.
Boala are, in general, o evolutie favorabila. Nu sint insa excluse si unele complicatii ca hemoragiile, ascita, icterul s.a.
Diagnosticul bolii rezulta din simptomele clinice de care am amintit, din unele examene de laborator, ca si din examenul radiologie, scintigrafic sau ecografic.

Tratamentul pancreatitei cronice se va face in procesele acute ale bolii, ca si in pancreatita acuta. Repausul la pat, regimul alimentar sever, cu limitarea in special a grasimilor, vor trebui avute in primul rind in vedere. Un tratament medicamentos, facut de asemenea la prescriptiile medicului, va consta din tamine, Acido-peps. Triferment (sau alte preparate similare), iar in puseurile acute si din antibiotice. Pentru combaterea durerilor se administreaza papaverina si Scobulil.

Tratamentul fizioterapie local poate fi util. Interventiile chirurgicale se justifica numai in caz de complicatii.
In profilaxia pancreatitelor cronice se recomanda combaterea greselilor de alimentatie si a alcoolismului si tratamentul corect al afectiunilor organice, ca si al bolilor microbiene sau rotice pancreatotrope.