|
|
BRONSITA CRONICA
DEFINITIA. Bronsita cronica este definita ca stare morbida a unui subiect cu secretie excesiva, mucoasa, cronica sau recurenta, in arborele bronhic.Aceasta ar duce la o definitie clinica: tuse cu expectoratie de cel putin doi ani, pe durata de cel putin trei luni pe an , fenomene nedeterminate de vreo boala specifica sau cunoscuta.
Un tusitor cronic poate fi apreciat acel bolnav care tuseste perioade mai lungi de 3 luni pe an.Tusea si expectoratia sunt mai accentuate in orele dim 535i88f inietii, cand bolnavul elimina sputa acumulata in timpul noptii(toaleta matinala a bronhiilor).Sputa este de tip mucopurulent, variind cantitativ pana la 200-250 ml/zi.
ETIOLOGIA:
fumatul
*produce 20% din leziuni cornice
*stimuleza secretia de mucus determinand hipertrofie, hiperplazie glandulara
*inhiba miscarea cililor bronsici
*scade activitatea cililor bronsici
*elibereaza din macrofage enzimele proteolitice
*degradeaza proteinele pulmonare determinand emfizem
*stimuleaza receptorii din submucoasa, crescand reactivitatea bronsica accentuand spasmul bronsic.
poluarea atmosferei(oxid de hidrogen, nitriti, oxid de sulfat, praf, ozon), profesiuni in mediu cu praf:minerit, materiale plastice, bumbac etc.
infectii bronsitice repetate cu bacterii- hemofil, inflamatii, pneumococ, virusuri.
Morfopatogeneza :
In bronsita cronica se hipertrofiaza intai glandele bronsice, dupa care creste numarul celulelor mucipare din epiteliu atat in bronhiile mari cat si in cele mici.
Sunt bolnavi care expectoreaza mult fara sa aiba insuficienta renala cronica cu azotemie, cu tulburari electrolitice si dezechilibru acido-bazic" class="text">tulburari majore, in timp ce altii produc o cantitate mica de sputa, predomina sindromul functional.Infectiile bacteriene dau secretiei un aspect mucopurulent sau purulent, insotindu-se de distructii ale peretilor bronhici si bronhiolari.
Procesul reparator consta in formarea de tesut fibrogranulativ si cicatriceal.
Cicatrizarea cailor aeriene mici are de obicei un caracter focal, dand nastere la stenoze multiple si obstructia bronhiolelor.Unele bronhii mici si bronhiole respiratorii pot fi distruse total, altele se subtiaza si se dilata.
Dupa tipul lezional, se descriu urmatoarele forme:
Forma distructiva fibrozanta pura intereseaza toate elementele parietale.
Forma distructiva fibrozanta cu hipertrofia elementelor muco-secretorii intereseaza in general celulele mucipare din epiteliu si glandele sero-mucoase.
Forme supurative- caracterizate prin infiltrate granulocitare abundente cu sau fara abcedare. Ele survin ca un puseu infectios acut in cursul brosintei cronice sau reprezinta un stadiu evolutiv in cazurile de bronsita supurata, urmat de organizarea cicatriciala.
Dupa nivelul localizarii leziunilor bronsitele cronice se clasifica in:
Bronsita trunchiurilor mari
Bronsita ramurilor cartilaginoase distale
Bronsita ramurilor terminale
Anatomoclinic si fiziopatologic:
hipersecretia de mucus este data de cresterea in grosime a stratului glandular submucos in bronhiile mari
metaplazia celulelor caliciforme in bronsiole
inflamatia cronica a cailor aeriene determinand edem
hipertrofie urmata de fibroza peribronsica ce predesipune la infectii repetate, la nivelul bronhiilor mari = bronsita cronica simpla
apare bronhospasmul localizat la nivelul cailor bronsice mici
manifestat dupa 40 de ani in infectiile bronsice apare disneea
Manifestari clinice:
1. Bronsita cronica simpla (aparuta la pacientii pana in 40 de ani):
tuse de dimineata (toaleta bronsica)
expectoratie
nu are dispnee
testele ventilatorii sunt normale
2. Bronsita cronica recurent purulenta:
sindrom bronsic cronic mai prelungit
expectoratie mucopurulenta
3. Bronsita cronica obstructiva:
sindrom obstructiv pozitiv
dispnee progresiva cu expir prelungit
raluri
wheezing
sunt prinse bronhiile mici
exista semne de hiperinflatie pulmonara
disnpee progresiva (la 60 de ani, gradul 4, 5 de dispnee)
4. Bronsita cronica astmatiforma (spastica):
accese de dispnee paroxistica, cu durata variabila, de regula mai scurta decat in astmul bronsic
accesele de tuse declanseaza oarecum caracteristic accesele de dispnee
dispneea este de tip respirator
wheezing
predomina sibilantele in expir
uneori accesele segrefeaza pe un fond de dispnee expiratorie permanenta, cu expir prelungit la ascultatie
anamnestic, bolnavii adesea devin dispneizanti dupa o evolutie mai mult sau mai putin indelungata de tusitori cronici
explorarea functionala evidentiaza alterarea semnificativa a debitelor expiratorii fortate
expectoratia este mai abundenta sau chiar purulenta.
Diagnosticul diferential: se face cu boli ce produc tuse cu expectoratie:
astm bronsic, inainte si intre crize cand functiile respiratorii sunt normale
insuficienta ventriculara stanga - apare tuse iritativa, dominand insa dispneea ce nu este expiratorie, bolnavul prezentand si reflux gastroesofagial
bronsiectazia - care are ca fenomen de expectoratie hemoptiziile
sinuzita cronica prezinta o obstructie nazala, secretia nazala este purulenta
fribroza chistica
boli are parenchimului pulmonar: TBC, neoplasm, etc
Evolutie si prognostic:
in bronsita cronica simpla mai ales, evolutia este buna, dar fara fumat
in bronsita cronica obstructiva prognosticul este rezervat datorita fenomenelor de insuficienta respiratorie
Termenul de bronsita corespunde infla-matiei acute sau cronice a mucoasei bronsice, in cursul copilariei cel mai frecvent intilnite fiind proc [...] |
Reprezinta o inflamatie a bronhiilor produsa de infectii microbiene. Se manifesta prin tuse cu expectoratii, cu sau fara febra si de obicei [...] |
Inflamare acuta a bronhiilor, de origine infectioasa, insotita de o tuse care poate fi, in unele cazuri, expectoranta. In general, ea este in [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact