RHINOVIRUSURI Rhinovirusurile, membre ale familiei Picomaviridac, sint mici si Iara invelis, avind un
genom de ARN monofilar. Au fost identificate o suta de serotipuri diferite de rhinovirus.
Epidemiologie Rhinovirusurile sint o cauza majora a racelii comune, cu maxime sezoniere la inceputul toamnei si primaverii. Cele mai mari rate de infectare apar la
sugari si copii mici si scad cu inaintarea in virsta. Infectia este transmisa prin contact cu secretii infectate sau picaturi salivare sau prin contact mina-mina, cu autoinocularc a mucoasei conjunctivale sau nazale.
Manifestari clinice Dupa o perioada de incubatie de 1-2 zile, pacientii prezinta rinoree, stranut, congestie nazala si dureri in git. Simptomele sistemice. inclusiv febra, sint rare. Afectiunea dureaza in general 4-9 zile si se vindeca spontan. Desi au fost semnalate bronsite, bronsiolite si bronho-pneumonii la copii, rhinovirusurile nu sint o cauza importanta de boli ale tractului respirator inferior la copii. La adulti, rhinovirusurile pot produce agravari ale astmului si ale bolilor pulmonare cronice.
Diagnostic si tratament Datorita caracterului de boala usoara si a duratei scurte de evolutie a afectiunii, de obicei nu este necesar un diagnostic de precizie; se pot totusi efectua culturi virale. De obicei, tratamentul nu este necesar, si nu exista agenti specifici antirinovirali.
CORONAVIRUSURI Coronavirusurile sint virusuri pleiomorfe, cu ARN monofilar.
Epidemiologie Coronavirusurile sint responsabile de 10 20% din racelile comune. Perioada de maxima activitate este la sfirsitu! toamnei, iarna si la inceputul primaverii - o perioada in care rhinovirusurile sint relativ inactive.
Manifestari clinice Simptomele sint similare cu cele ale infectiei cu rhino-v irusuri, dar perioada de incubatie este mai lunga (3 zile). Boala dureaza de obicei 6 7 zile.
VIRUSUL SINCITIAL RESPIRATOR Virusul sincitial respirator (VSR) este un virus cu invelis din familia Paramixoviridae, cu genom ARN monofilar. Au fost descrise doua subtipuri distincte: A si B.
Epidemiologie VSR este patogenul respirator major la copin mici si cauza cea mai importanta de boala a (radului respirator interior la sugari. Raia de imbolnavire este maxima la virsla de 2 3 luni. cind rata de atac la indiv mi susceptibili esle aproape de 100%. VSR este responsabil de 20 25% din internarile sugarilor si copiilor mici eu pneumonie, si de pina la 75% din cazurile de
bronsiolita la aceasta grupa de virsta. Virusul esle un agenl noso-comial important, atii pentru copii, cil si pentru adulti. Se transmite prin contact apropiat cu ntiinile contaminate sau cu batistele, ea si prin aerosolii mari (nu si prin cei lini) produsi prin lusc sau stranut Perioada de incubatie esle de4 zile; invazia virala poate dura 2 saptamini sau mai mult la copii, si perioade mai scurle la adulti.
Manifestari clinice La sugari. imbolnavirea cu VSR incepe cu rinoree.
febra moderata si simptome sislemice discrete, adeseori insotite de lusc si wheczing; 2_s 40% dintre cazuri evolueaza cu afectarea tractului respiratoi in ferior. VSR este deosebit de periculos la pacientii eu maladii cardiace congenitale: la acesti pacienti, rata mortalitatii prin
pneumonie cu VSR esle de 37%. La adulti, simptomclc infectiei cu VSR sint de obicei similare cu eele ale racelii comune. VSR poate produce pneumonie severa la adultii \ irslnici. cu
depresie imunitara.
Diagnostic VSR poate li izolai din secretii respiratorii - spula, exsudat faringian. spalaturi nasofaringiene. Diagnosticul rapid este posibil cu ajutorul tehnicilor de microscopie cu imunofluorcscenla a scari ficatului sau spalaturi i na/ale. Demonstrarea unei cresteri de patru ori a litrului de
anticorpi serici poate fi utila la copin mai mari si la adulti, dar nu poate 1'\ luata in considerare la copin cu virsta < 4 luni.
Tratament Ribavirina in
aerosoli s-a dovedit benefica la sugarii spitalizati cu pneumonie cu VSR. Masurile de prevenire a raspindirii infectiei in sectiile de pediatrie sint metodele bariera pentru protectia miinilorsi conjunctivelor. Se lucreaza la un
vaccin impotriva VSR.
VIRUSURILE PARAINFLUENZA Virusurile paramlluenza lac parte din familia Paramixov iridae, au invelis si contin un genom de ARN monofilar.
Epidemiologie Virusurile parainlluenza sint a doua cauza importanta de boli ale tractului respirator inferior la copin mici, dupa VSR. Virusul parain-fluenza lip 1 este cea mai frecventa cauza de crup. iar lipul 3 este o cauza importanta de bronsiolita si pneumonie la sugari. Virusul se transmite prin secretii respiratorii infectate. in principal prin contact persoana-persoana si sau prin picaturi respiratorii mari.
Manifestari clinice Copin prezinta coriza, dureri in git. raguseala si tuse. In crup. se observa o
tuse aspra sau latratoare, care poale progresa spre slridor La copin mai mari si la adulti, simplomele tind sa lie aceleasi cu ale racelii comune, desi raguseala poate li mai accentuata.
Diagnostic si tratament Virusul parainlluenza poale li izolat in culturi tisulare. Tratamentul esle de sustinere; nu exisla tratament specific
ADENOVIRUSURI Adenovirusurile sint virusuri complexe, cu ADN.
Epidemiologie Infectiile cu adenovirus apar cel mai frecvent la sugari si copii mici. cu o distributie sezoniera predominenta loamna-primavara. Anumite serolipuri sinl asociate cu epidemiile de
boli respiratorii acute la recrutii militari. Transmiterea se poale face prin inhalarea aerosolilor ce contin virus, prin inocularea sacilor conjunclivali si. probabil, pe cale fecal-orala.
Manifestari clinice La copii, spectrul simplomelor clinice cuprinde rinita. faringoeonjunctivita febrila (conjunctivita bilaterala, subfebrililale. rinita, dureri in git si adenoaptic cervicala) si. uneori, bronsiolita si pneumonie. La adulti, cel mai frecvent sindrom este cel de boala respiratorie acuta intilnita la recruti, cu dureri in git accentuate, febra in a doua sau a Ireia /.i de boala, tuse, coriza si limfadenoaplie regionala. La pacientii cu imunosupresic (inclusiv la pacientii eu SIDA), adenovirusurile au fost asociate cu pneumonie si cu bob cxlrarcspiratorii. cum sint
diareea acuta la copin mici. cistila hemora-gica si keratoconjunctivita epidemica.
Diagnostic si tratament Diagnosticul se sileste prin izolarea virusului. Nu exista un tralameni
antiviral specific. ccinurile sinl in studiu.
