ABORDAREA PACIENTULUI
Acesta va fi chestionat in detaliu asupra antecedentelor profesionale: Poluanti specifici? Disponibilitatea si folosirea dispozitilor de protectie? Ventilatie? Colegii lui de munca au acuze similare? Va fi intrebai despre fiecare loc de munca; expunerile de scurta durata pot fi semnificati. Radiografia toracica poale supra- sau subestima impactul functional al pncumoconiozelor. TFP pot cuantifica alterarea functionala si pot sugera natura expunerii.
Doza individuala a unui agent de mediu este influentata atit de intensitatea expunerii, cit si de factori fiziologici (frecnta respiratorie, profunzimea respiratiei).
EXPUNERILE PROFESIONALE Sl BOLILE PULMONARE
PULBERI ANORGANICE Azbestoza Expunerea poate aparea in extractia, prelucrarea si manufactura produselor de azbesl. materiale de constructii (filtinguri de conducte, fabricarea boilerelor) si in fabricarea imbracarnintii de protectie, umpluturi pentru materiale plastice si materiale de frictiune (inlitori de frine si ambreiaje). Efectele majore ale azbestului asupra sanatatii sint
fibroza pulmonara (azbestoza) si
cancerele de tract respirator, pleura si peritoneu.
Azbestoza este o boala pulmonara fibrozanta interstitiala difuza, in relatie directa cu intensitatea si durata expunerii, necesitind de obicei > 10 ani de expunere moderata sau sera. TFP arata un sindrom restrictiv. Radiografia toracica evidentiaza opacitati neregulate sau liniare, cu dimensiunile ceva mai mari in cimpurile pulmonare inferioare. CT de inalta rezolutie poale arata modificari clare ale liniilor curbe subpleurale.cu lungimea de 5 -l0 cin. Ctilnficarileplewalc indica expuneri chi. Frecnta mai mare accincenilin pulmonarele la 15-20 de ani dupa prima expunere la azbesl. Fumatul creste substantial riscul de
cancer pulmonar dupa expunerea la azbest, dar nu modifica riscul de mezotelioame, care este maxim la 30-35 de ani dupa expunerea initiala (adeseori de scurta durata).
Silicoza Expunerea la silice libera (cuart cristalin) apare in minerit, slefuirea pietrelor, industrii de materiale abrazi, explozivi, cariere de piatra, agricultura. Expunerile scurte (10 luni) si de intensitate marc, pot produce silicoza acuta fibroza pulmonara rapid fatala, cu aspect
radiologie de infiltrat miliar difuz sau condensare. Expunerile cu durata mai lunga si intensitate mai mica sint asociate cu fibro/e ale lobului superior si adenopalie hilara la > 15 ani dupa expunere. Fibroza este nodulara si poale duce la restrictie pulmonara si obstructie a fluxului aerian. Pacientii cu silicoza au un risc mai mare de tuberculoza, iar pacientii cu silicoza cronica si PPD pozitiv vor primi tratament
antitubcrculos.
Pneumoconioza minerului de carbune (PMC) Simptomele PMC simple sint aditi la efectele fumatului asupra bronsitei cronice si a bolii pulmonare obstructi. Semnele radiologicc al PMC simple sint opacitati mici. neregulate (forma reticulara). care pot evolua la opacitati mici. rotunjite (fonna nodulara). PMC complicata este evidentiata prin aspectul radiologie de noduli cu diametrul > 1 cm, in cimpurile pulmonare superioare. Dt.co este redusa.
Berilioza Expunerea la beriliu poate produce
pneumonie acuta sau pneumonie interstitiala cronica. Histologic, nu poate fi diferentiala de sarcoidoza.
PULBERI ORGANICE Pulberile de bumbac (bissinoza) Expunerile apar in productia de
fibre pentru fabricarea de vata. pinza si fringhii de bumbac. (Inul, cinepa si iuta produc un sindrom similar.) Constrictia toracica apare in mod tipic in prima zi a saptaminii de lucru. La 10 25% dintre muncitori, boala poate fi progresiva, cu constrictia toracica persistind intreaga sapiamina de lucru. Dupa 10 ani, simptomele repetate se asociaza cu obstructie respiratorie. Tratamentul consta din bronhodilatatoarc, anlihistaminice si eliminarea expunerii.
Praful de cereale Sint expusi agricultorii si operatorii macaralelor pentru cereale. Simptomele sinl cele ale fumatorilor tuse. expectoratie mucoasa, wheezing, obstructie aeriana.
Plaminul fermierului Persoanele expuse la fin mucegait, cu spori de acti-nomycete termofile, pot dezvolta pneumonie de hipersensibilitate. Forma acuta a bolii evolueaza cu febra, frisoane, stare generala alterata, luse si disp-nce, aparule la 4 8 h dupa expunere. Expunerile cronice de intensitate mica produc fibroza interstitiala.
TOXICE CHIMICE Numeroase substante chimice toxice, sub forma de vapori sau gaze, pol afecta plaminii.
Inhalarea de fum Ucide mai multe victime ale incendiilor decil leziunile termice. Cazurile sere pol dezvolta edem pulmonar. Intoxicatia cu CO produce desaturarea Ot si poate II fatala.
Agentii utili/ati la fabricarea materialelor sinteliec pot produce sensibilizare la izocianati. amine aromatice si aldehide. Expunerile repetate induc, la unii muncitori,
tuse productiva,
astm sau
febra moderata si stare generala alterata.
fluorurile de carbon, transmise de pe miinile muncitorului pe tigara, se pot volatiliza. Agentul astfel inhalat produce febra, frisoane, stare generala alterata si uneori whee/.ing. Inlilnil la muncitorii cu materiale plastice, sindromul este denumit febra fumului polimerie.
EXPUNERI AMBIENTALE GENERALE
Poluarea aerului Este greu de legal un anumit efect asupra sanatatii de un singur poluant. Simplomele si bolile produse de
poluarea aerului sinl aceleasi ca si afectiunileneoncogene asociate fumatului (infectii respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii).
Fumatul pasiv Cresterea frecntei bolilor respiratorii si diminuarea functiei pulmonare au fost depistate la copin din parinti fumatori. Riscul de
cancer pulmonar este crescut la adultii expusi fumatului pasiv.
Radon l-actor de risc pentru
cancerul pulmonar, agravat de fumat.
PRINCIPII DE CONDUITA
In cazul multor agenti ambientali, bolile pulmonare apar la multi ani dupa expunere. Daca expunerea continua, agentul declansator trebuie eliminat, de obicei prin mutarea pacientului din locul de munca respectiv. Eibroza pulmonara (de cx. azbestoza, PMC) nu raspunde la glucocorticoizi. Tratamentul astmului profesional urmeaza recomandarile obisnuite ( cap. 88). Scrcen-ing-ul pentru cancer pulmonar nu s-a dodit inca a fi eficient, nici chiar pentru profesiile cu risc mare.