Din totalitatea tumorilor maligne dntratoracice, 8590% sint reprezentate de cancerul bronhopulmonar primitiv. Incidenta erescinda a acestui cancer, inre-gistrata pe tot globul, dar nu in aceeasi proportie in toate tarile, alarmeaza pretutindeni forurile medicale si de sanatate publica. Mortalitatea prin cancer pulmonar a crescut in medie de la 23/100000 de locuitori (in perioada 19201930) la peste 30/100000 de locuitori (dupa 19551960). In raport cu celelalte localizari ale bolii canceroase, cancerul pulmonar ocupa, in prezent, in numeroase tari, locul I (la barbati), iar la noi, locul al II-lea, dupa cancerul gastric (S. Anastasatu). Acest cancer este de 1015 ori mai frecnt la barbati decit la femeie si apare indeosebi, dupa virsta de 4550 de ani, cu maximum de incidenta intre 50 si 80 de ani Frecnta dupa 50 de ani depaseste dublul frecntei existente sub aceasta virsta.
Cind vorbim de cancer pulmonar primitiv, se intelege de obicei cancer hronsic, deoarece 96% din tumorile pulmonare maligne sint localitate pe arborele bronsic, iar dintre acestea 7080% se afla pe bronhiile mari si 20% pe bronhiile mici, localizarea alolara primitiva fiind exceptionala si discutata ca entitate aparte. Majoritatea statisticilor arata ca bronhiile lobare sint cel mai des afectate (50% din cazuri), apoi bronhiile segmentare (30% din cazuri) si mai rar bronhiile primiti (20% din cazuri).
Trebuie subliniat ca in prezent diagnosticul cancerului pulmonar se pune in majoritatea cazurilor tardiv. In aceasta privinta atit statisticile din tara noastra, cit si din alte tari sint nesatisfacatoare.
Intr-o ancheta efectuata in Austria, pe 13 656 de cazuri s-a constatat ca diagnosticul a fosit precoce numai in 12% din cazuri (Kutschera). In prezent, statisticile arata ca si cele mai bune retele sanitate nu reusesc sa depisteze cancerul bronhopulmonar intr-un stadiu incipient decti intr-o proportie de 2030% din cazuri (in medie 12%). Aproximativ jumatate din cazurile care se prezinta chirurgului sint inoperabile, de la primul examen, iar la deschiderea toracelui se mai descopera la jumatate din bolnavi o contraindicatie care scapase la primul examen preoperator, astfel ca numai un bolnav din patru beneficiaza de exereza, iar la cei operati sansele de supravietuire peste 5 ani de la interntie nu ating, dupa unele statistici, proportia de 25%.
In explicarea tardivitatii diagnosticului intervin 3 factori : boala care adesea evolueaza mult timp tacut, manifeslindu-se clinic abia cind s-a depasit etapa operabilitatii ; bolnaiml, care nu se prezinta la medic de la aparitia primelor simptome, ci numai dupa ce acestea i-au atras atentia prin tenacitatea sau agravarea lor ; medicul, care nu acorda totdeauna importanta cunita loului clinic initial, atribuindu-l uneori unei bronhopneumopatii banale, mai ales daca la tratamentul antibiotic instituit, semnele clinice datorite proceselor nespecifice, secundare (infectie) se amelioreaza. Mai rar se intimpla ea diagnosticul, desi precoce, bolnavul sa nu poata beneficia de terapia radicala datorita sediului tumorii (bifurcatia traheii) sau tipului ei histologie (cancerul anaplazic, cu celule mici, are un potential evolutiv asa de malign si metastazeaza atit de precoce incit interntia nu are sens).
Cancerul bronsic este esentialmente reprezentat de dirse forme de epiteliom care se divid in 2 grupe distincte, prin potentialul lor de malignitate : l.Carcinomul sau cancerul bronsic propriu-zis
a) Carcinomul epklemoid (epiteJiamul malpighian)

b) Carcinomul glandular (adenoearcinomul)

c) Carcinomul anaplazic (nediferentiat) [ cu celule mici
cu celule mari 2. Epiteliom cit stroma remaniata (epistam, adenom Jackson). Cel mai frecnt este carcinomul epidermoid, apoi cancerul nediferential eu celule mici. Caroinoamele nediferentiate sint cele mai maligne, in timp ce adenomul Jackson, care este foarte rar, se situeaza la limita dinfre tumorile benigne si maligne, demonstrindu-si deseori potentialul de cancerizare. Sexul masculin si fumatul sint criterii de valoare, indeosebi pentru carcinomul pavimen-tos. Cancerul cu celule mici toat cells) este mai frecnt decit cel epidermoid la subiecte tinere si la femei, fiind putin legat de uzul tutunului.