Alcoolul si consumul acestuia - alcoolismul, intoxicatia alcoolica

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND

ALCOOLUL SI CONSUMUL ACESTUIA

 

 

1.1 Consideratii generale

In chimie, alcool este orice compus organic in care o grupa functionala hidroxil (-OH) este legata de un atom de carbon, care, la randul lui, este legat de alti atomi de hidrogen si/sau carbon. Formula generala pentru un alcool simplu, aciclic, este C_nH_2n+1OH.

Cuvantul dateaza din secolul XVI, cand a fost folosit pentru se denumi orice substanta la care se ajungea prin sublimare.

In limbajul curent, termenul de alcool se refera aproape intotdeauna 818i87i la etanol

, cunoscut si ca alcool de cereale, si deseori la orice bautura care contine etanol.

Alcoolul etilic este cea mai raspandita substanta utilizata in scop adictiv. Abuzul de alcool genereaza suferinte organice, psihice, si comportamente sociale pe care medicii de orice specialitate le vad zilnic fiind cauza a peste 50% din accidentele rutiere mortale. Cu toate acestea, este un drog licit si promovat comercial.

Ca medicament, etanolul este cunoscut ca avand un efect depresiv, care scade acuitatea reflexelor sistemului nervos central. Alte forme de alcool sunt de obicei denumite cu un adjectiv de rigoare, precum alcool izopropilic sau prin sufixul -ol, ca in izopropanol/8/.

Alcoolismul este o tulburare multifactoriala, in care interactioneaza factori biologici si genetici. Importanta factorilor genetici in alcoolism este sustinuta de studii pe familii, pe gemeni si pe copii infiati. Rudele apropiate ale alcoolicilor fara alte afectiuni psihiatrice au un risc de aproximativ patru ori mai mare de a deveni alcoolici decat populatia generala. Riscul pentru fratele geaman identic al unui alcoolic este mult mai mare decat pentru fratele geaman neidentic al unui individ dependent de alcool. Studiile de adoptiune arata ca riscul copiilor provenind din parinti alcoolici de a deveni la randul lor alcoolici este de patru ori mai mare, chiar daca au fost adoptati la nastere si au fost crescuti fara sa cunoasca problemele parintilor biologici./14;23/

Spre deosebire de companionul sau de adictie fumatorul consumatorul cronic si dependent de alcool este stigmatizat social, am auzit de nenumarate ori insulta betivule -, dar niciodata fumatorule.

 

1.2 Alcoolul de-a lungul timpului

R-OH sub forma de bauturi fermentate era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Legendele atribuie descoperirea vinului unor zei, Vechiul Testament atribuie aceasta descoperire lui Moise, iar unele documente istorice arata ca vita de vie, principala sursa de bauturi alcoolice fermentate a fost adusa in Europa de catre fenicieni, din Asia.

Cronologic, cele mai vechi do ale cultivarii viei se situeaza in jurul anului 4000 i.Hr. in Mesopotamia.

Vinul, si nu berea - care era considerata de unii bautura popoarelor mai putin rafinate a avut o importanta deosebita in Grecia si Roma antica. Dionisos, zeul grec al vinului si vegetatiei, a fost insarcinat sa-i invete pe oameni cultivarea vitei de vie si producerea vinului. Conform ciclurilor naturale Dionisos se nastea in fiecare primavara, se celebrau mari sarbatori in cinstea sa.

Cultul acestui zeu a trecut la civilizatia romana, cu numele altui zeu, Bachus, zeul vinului si al delirului mistic. Bacanalele-sarbatori celebrate in cinstea sa au ajuns sa atinga proportii foarte mari astfel incat, Senatul roman le-a interzis in 186 i.Hr., desi cultul a continuat./3/

In sec.XVIII se initiaza comercializarea moderna a vinului spaniol, dar la jumatatea sec. al XIX, din cauza filoxerei, o boala ce omoara radacinile vitei, au fost distruse toate culturile europene, remediul culturilor venind din America.

In sec. XX productia de bauturi alcoolice s-a vazut afectata de razboaie, falsificari si supraproductie, iar in SUA in 1920 au aparut primele incercari ale administratiei de a stopa consumul de alcool, prin Legea Volstead, supranumita Legea Uscata, ce interzicea fabricarea, distributia si consumul bauturilor alcoolice./39/

In regiunile care astazi formeaza spatiul romanesc, vita de vie crestea salbatica, in urma cu mii de ani. Specia Vitis Silvestris, autohtona in padurile de stejar subcarpatice, a fost baza celebrei vite dacice. Cu 700 de ani inaintea erei crestine, documente antice informeaza ca agathirsii, din tinuturile de sus ale Vaii Muresului erau renumiti prin culturile de vii intinse.

Traditiile mitologice ale Greciei antice atribuie tracilor si pelasgilor introducerea vitei de vie in Hellada. 'Razboinicii greci s-au dus in Thracia sa gaseasca vinul', se spune intr-un vers din Iliada lui Homer.

Poetul latin Ovidiu descrie modul in care geto-dacii practicau viticultura si concentrarea vinului prin inghetare, obtinand ceea ce astazi se numeste coniac. Pe vremea celebrului rege dac Burebista, viile luasera, o mare extindere, iar vinul producea stari inconforme cu morala geto-dacica, incat marele preot Deceneu l-a convins pe monarh sa ordone starpirea podgoriilor. Strabon relateaza acest fapt, in urma caruia s-a declansat o uriasa rascoala, care a dus in final la asasinarea lui Burebista. Cand Traian a navalit in Dacia, a gasit o viticultura infloritoare, fapt ilustrat de medalia batuta de impǎratul roman in onoarea victoriei asupra lui Decebal, in care Dacia este simbolizata printr-o femeie asezata pe o stanca, in fata careia doi tin in maini ciorchini de struguri si spice de grau, semnul bogatiei tarii. Mai mult, in traditiile mitologice chineze se spune ca vita de vie a fost adusa in China din Dacia preistorica.

Astfel, de-a lungul timpului se inoculeaza ideea ca nu este suficient de a preveni betia ci orice consum de alcool trebuie privit ca si inacceptabil.

Se poate spune ca este un drog care tulbura mintea si schimba reactiile chimice din creier, afectand modul de a gandi, a vorbi si a se misca al oamenilor. Se poate afirma cu certitudine ca multe din aceste efecte sunt periculoase putand fi chiar fatale./19;20/

Prof. Dan Prelipceanu - 'Alcoolismul este o boala, o adictie ce ilustreaza conceptul bio-psiho-social, cu multiple cauze; alcoolul este un drog legal si promovat'.

 

1.3 Acceptiunile termenilor de: alcoolism, dependenta, sevraj

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata in dezvoltarea si manifestarile ei de factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este progresiva si fatala. Se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool si consumul alcoolului in ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale gandirii, cea mai importanta fiind negarea./12/25/

Termenul de alcoolism a fost utilizat prima data in 1849 de medicul suedez Magnus Huss, fiind inlocuit in 1979 cu denumirea de sindrom de dependenta alcoolica. Diagnosticul clinic al abuzului de alcool sau al dependentei nu este bazat pe cantitatea si frecventa consumului, ci pe dificultatile asociate consumului de alcool: toleranta, sevraj, incapacitatea de control a consumului, mult timp petrecut consumand alcool, renuntarea la activitati importante in favoarea alcoolului si continuarea consumului de alcool in ciuda consecintelor fizice sau psihologice. /11;40/

 

 

Intoxicatia alcoolica acuta

Prezinta manifestari variate in functie de cantitatea de alcool ingerat, particularitatile individului, tipul de alcool ingerat.

Faze ale intoxicatiei alcoolice

    faza de excitatie - se caracterizeaza printr-o accelerare a proceselor psihice, dezinhibare, aparitia senzatiei de forta, a impresiei ca poate rezolva orice problema. Devine agresiv, grandilocvent;/33;21/

    faza de depresie pacientii se g de singuratate, se cred nefericiti, neintelesi. Apar tulburari de vorbire, tulburari de echilibru, tulburari neuro-vegetative;/33/

    faza stuporoasa este faza de somn profund, marcata de amnezie partiala sau totala a episodului. Dupa trezire, raman cu o stare de disconfort general (fizic si psihic), cefalee si tulburari digestive. /5;13/

 

Intoxicatia alcoolica cronica

Reprezinta o stare morbida a organismului cauzata de abuzul frecvent si indelungat de bauturi alcoolice. Se caracterizeaza prin pierderea controlului de consum, cu tendinta la cresterea dozelor, imposibilitatea de a se abtine si aparitia sindromului de sevraj in cazul intreruperii consumului./31/

In cadrul consumului cronic de alcool, se disting:

        fenomenul de toleranta la alcool, care presupune cresterea dozelor pentru obtinerea aceluiasi efect;

        sensibilizarea la alcool este procesul opus tolerantei si semnifica intoxicarea din ce in ce mai severa dupa administrarea aceleia si doze de alcool sau la doze din ce in ce mai mici (apare o data cu deteriorarea functiei hepatice);

        dependenta psihica este necesitatea psihologica imperioasa de consum in vederea obtinerii unei senzatii subiective de confort cu reducerea tensiunii psihice;

        dependenta fizica (apare mai tardiv): aparitia unui sindrom de sevraj in 24 de ore de la intreruperea brusca a consumului de alcool;

        dependenta tisulara.

 

Clasificarea alcoolismului (dupa Jellineck)

Alcoolism α dureaza luni cativa ani;

        initial, pacientul foloseste alcoolul ocazional pentru efectul euforizant si pentru atenuarea unei stari de tensiune psihica interioara;

        ulterior, individul incepe sa bea in mod constant.

Alcoolism β - individul incepe sa bea pe ascuns, nu se imbata, ascunde sticla in diverse locuri;

        apare sentimentul de culpabilitate;

        prezinta fenomene de gastrita, polinevrita, dependenta fizica si somatica.

Alcoolism γ - pierderea controlului in privinta cantitatii de alcool consumat;

apare lupta impotriva societatii (schimbarea comportamentului fata de sotie, copii, parinti);

        neglijeaza alimentatia si scade in greutate;

        scaderea pulsiunilor sexuale (impotenta alcoolica)

Alcoolism δ betii prelungite; - decadere pronuntata a simtului moral, scaderea functiilor intelectuale;

        imposibilitatea reducerii/suprimarii alcoolului pentru 1-2 zile;

        fenomene de sevraj datorita intreruperilor fortate (captivitate, boala)

Alcoolism ε - facies buhait, teleangiectazii, ochi congestionati, conjunctivite frecvente, blefarite, uscaciunea mucoaselor;

        varsaturi matinale, constipatie, palpitatii, angina pectorala;

        vorbire diasociativa, polinevrita, tremor (schimbarea scrisului), dezinteres pentru indatoririle obisnuite, schimbari comportamentale majore./9;11;21/

Cloninger (1987) si alti cercetatori au descris doua tipuri de alcoolici:

        tipul I - debut tardiv, dependenta psihologica este mai puternica decat cea fizica, apar sentimente de culpabilitate dupa abuz;

        tipul II - cu probabilitate crescuta de transmitere ereditara (transmitere tata-fiu), asociaza alcoolismul cu un comportament antisocial accentuat si cu unul de explorare a noutatii - novelty seecking behavior./4;6;15/

Markerii consumului de alcool:

        gama glutamil transpeptidaza (GGT) tradeaza consumul cronic (peste sase saptamani, sau mai putin la cei cu leziuni hepatice preexistente) - dar scade sub valoarea normala (40 U.I./l) dupa o abstinenta mai mare de o saptamana, in cazul alcoolicilor. Sensibilitatea GGT este intre 43 si 62% si poate fi un bun indicator al controlului abstinentei Combinatia GGT-transaminaza evidentiaza si mai bine recaderea;

        volumul corpuscular mediu (VCM) este mai putin sensibil, este mai specific, trebuie sa fie peste 95 ³ la femeie si peste 100 ³ la barbat;

        transferina deficienta i n carbohidrat are o sensibilitate mare (intre 76 si 91%)./9;12/

 

Dependenta

Stare psihica si cateodata somatica, rezultat al interactiunii intre un organism viu si un drog, ce se caracterizeaza prin modificari comportamentale si alte reactii, conducand la pulsiunea catre consumul produsului de maniera continua sau periodica, in scopul redobandirii efectelor sale psihice si cateodata pentru a evita suferinta deprivarii.

Aceasta definitie este globala si contine notiunile de dependenta psihica si dependenta fizica.

        dependenta psihica este starea mentala caracterizata prin impulsul persoanei spre consumul periodic sau continuu al drogului, in scopul dobandirii unei placeri sau al anularii unei stari de tensiune;

        dependenta fizica

corespunde unei necesitati a organismului care, pentru a-si conserva echilibrul, are nevoie de aportul unei substante chimice exogene, ea se manifesta in cursul sevrajului./14;33/

Evolutia starii de dispozitie a dependentei de alcool

Etapa 1. De la 'normal' la 'mult mai bine'

Starea de dispozitie a unui om oscileaza in timp, de la bucurie la tristete de la o zi la alta de la frica la stres de la entuziasm la stress. Starea de dispozitie a consumatorului frecvent de alcool evolueaza in timp./34/

Datorita consumarii alcoolului, consumatorul isi da seama ca isi poate induce starea de dispozitie. Adica dupa consumul unei cantitati oarecare de alcool acesta constata ca nu mai e plictisit, tensionat, sau stressat, avand in scurt timp o stare de 'mai bine'. Cu alte cuvinte, 'beau ca sa ma simt mai bine, mai relaxat'. Acest lucru se evidentiaza in ura de mai jos, unde linia starii de dispozitie pleaca de la un nivel normal al starii de dispozitie, prin consum de alcool starea de dispozitie se modifica, persoana in cauza traind sentimente mai placute care duc la o stare de euforie sau extaz:/4;34/

Asa cum se arata in ura, starea de dispozitie a consumatorului revine de la starea 'de mult mai bine' la starea de dispozitie normala, pe care o avea inainte de consum. Aceasta transformare a starii de dispozitie poate fi intalnita des la petreceri, unde persoanele care vor sa se simta 'mai bine' in atmosfera petrecerii, consuma o cantitate de alcool. Dupa un interval considerabil de timp, starea de dispozitie revine la 'normal'.

Asadar in aceasta fazǎ consumatorul:

-         Invata cǎ substantele chimice pot oferi o schimbare de dispozitie temporara in directia euforiei.

-         Invata cǎ substantele chimice vor oferi aceastǎ schimbare de dispozitie pozitiva de fiecare datǎ cand foloseste aceste substante.

-         Invatǎ sǎ aibǎ incredere in substanta chimica si efectele sale.

-         Invatǎ sa controleze gradul schimbǎrii de dispozitie prin reglarea cantitatii substantei ingerate.

Etapa 2. De la 'mult mai bine' la normal si apoi la 'mai rau'.

Sau Ciclul 'Durere - Normal - Euforie'

 

In aceasta etapa consumatorul intra din ce in ce mai puternic sub influenta dependentei:

-         Incepe sa experimenteze periodic pierderea controlului in urma consumului de substante chimice.

-         Aceste episoade au ca rezultat un comportament care violeaza sistemul valoric al persoanei, creand prima durere emotionala pe care victima o experimenteaza.

-         Apar rationamente spontane si ascunderea acestor sentimente din partea victimei. Pierderea discernamantului devine o iluzie sporita.

-         Sentimentele negative despre sine raman neidentificate si, ca urmare, nerezolvate apare dezvoltarea cronica a iluziei emotionale.

-         Experimenteaza o anticipare si preocupare sporita privind consumul substantei chimice.

-         Stilul de viata se schimba si se centreaza pe substanta chimica.

-         Sunt stabilite anumite momente pentru consumul substantei, iar aceste momente sunt strict respectate.

-         Toleranta fata de substanta chimica creste, determinand victima sa creeze metode mai ingenioase pentru obtinerea, consumul si pastrarea substantei chimice, ex. Consumul rapid, ascunderea sticlelor, etc.

-         Incep sa apara proiectiile urii de sine asupra celorlalti.

Intreaga viata a victimei se deterioreaza, ca sanatate, spiritualitate, stabilitate emotionala si relatiile inter-personale sunt afectate nefavorabil.
Este o etapa in care starii de 'mai bine' atinsa in urma consumului, ii urmeaza automat dupa intreruperea consumului, o stare de rau general fizic si psihic. In aceasta etapa consumatorul traieste din plin suferinta sevrajului. ura 1b arata trecerea starii de dispozitie de la normal la starea de mai bine si in final la starea de durere, tristete, rau general./1;27/

Atentie! In aceasta etapa exista un ciclu al starilor de dispozitie:

normal ---> euforie ---> durere (sevraj) --->normal

Consumatorul este deja dependent psihic de consumul de alcool:

-         Aplica ce a invatat in Etapa1 in situatia de zi cu zi.

-         Consuma substanta chimica la timpul si locul potrivit.

-         Isi creeaza reguli auto impuse privind consumul de substante chimice recreationale si adera la aceste reguli, ex. Nu beau inainte de ora 5.

-         Poate suferi o durere fizica (mahmureala) in urma unui consum abuziv ocazional, dar nu simte nici o durere emotionala.

-         Continua capacitate de a controla momentele, cantitatile si toate consecintele acestui consum.

-         Consumatorii sociali raman in aceasta faza. Victimele dependentei chimice ajung in Faza #3.

Etapa 3. De la 'rau/insuportabil' la 'aproape normal'. Consumul pentru a se simti normal.

Dependenta psihica deja instalata va impinge persoana la consum frecvent iar acest fapt asigura toate conditiile instalarii dependentei fizice.
in aceasta etapa consumatorul:

-         Consuma substanta chimica pentru a supravietui, nu pentru a simti euforia.

-         Experimenteaza pierderea memoriei tot mai frecvent

-         Pierde toleranta dobandita in Faza #3.

-         Poate deveni dependent din punct de vedere fizic.

-         Dezvolta o gandire paranoica.

-         Incearca tratamente diverse pentru a scapa de durere.

-         Pierde dorinta de a trai, putand aparea o depresie spirituala totala.

-         Traieste numeroase sentimente de anxietate, vina, rusine, singuratate, remuscare si ura de sine.

-         Foloseste proiectiile (inconstient) ca metoda primara de abordare a durerii.

-         Traieste o iluzie totala in afara realitatii

-         Poate avea tentativa de sinucidere.

 

ura 1c arata schematic modificarea starii de dispozitie de la 'durere' fizica si psihica / depresie la o anumita stare de 'normal'. Alcoolicul nu mai atinge starea dispozitionala de 'normalitate' decat daca consuma o cantitate minima de alcool.

Iesirea din dependenta poate avea loc prin forte proprii, ajutorul grupelor de intrajutorare sau prin asistenta de specialitate./17/

Cercetatorii americani Prochaska si Di Clemente sustin ca un dependent se elibereaza din boala sa, indiferent ce cale alege constatandu-se o strucura de baza comuna ca in ura 2.

Astfel ei au identificat patru faze de evolutie:

Faza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta tema care poate da de gandit.

Faza meditativa in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult evitata patrunde totusi in subcon stient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa- si propuna schimbari profunde.

Faza de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind niste solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simple ale stilului de viata.

Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.

De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din boala./13;19/

 

Sevrajul

Sevrajul reprezinta o stare de rau subiectiv intens, in care persoana cauta sa obtina prin orice mijloace drogul, insotita de o perturbare biologica neuro-vegetativa si dismetabolica de amploare.

De obicei apare la persoanele care au consumat alcool in cantitati mari, timp de ani de zile si care mentin un consum crescut pe parcursul a catorva saptamani la rand./9;14/

Simptomele sevrajului incep in decurs de cateva ore de la incetarea sau reducerea consumului masiv de alcool (cel putin zile), de obicei la trezire. Persoanele respective devin secretoase asupra cantitatii consumate, ascunzand sticlele./20/

 

Criterii de diagnostic al sevrajului:

Trebuie sa fie prezente cel putin 2 din urmatoarele elemente:

- hiperactivitatea sistemului nervos autonom;

- tremor al mainilor; insomnie; greata sau varsaturi;
- iluzii sau halucinatii tranzitorii, anxietate;
- convulsii grand mal (de tip epileptic); agitatie psihomotorie.

La reluarea consumului de alcool aceste simptome pot sa dispara rapid.

Starea de sevraj poate dura cateva zile sau poate duce la aparitia de crize epileptice sau delirium tremens.

In prezenta tolerantei celulare determinate de etanol, orice scadere brusca a aportului poate conduce la simptome de sevraj datorita efectului depresant al SNC, care includ tremorul mainilor, accelerarea pulsului si a frecventei respiratorii, cresterea temperaturii corporale, insomnie sau somn agitat cu vise urate, anxietate generalizata sau atacuri de panica, simptome gastrointestinale. Simptomele incep in intervalul 5-l0 ore de la scaderea ingestiei de alcool, ating un maximum de intensitate in zilele 2-3 si se amelioreaza in ziua 4 sau 5. In jur de 5% dintre alcoolici prezinta simptome severe de abstinenta, cum sunt delirium tremens, o stare de confuzie insotita de halucinatii vizuale, tactile sau auditive. Un procent mic de alcoolici manifesta convulsii generalizate sau accese alcoolice, de obicei in primele 48 h de la incetarea bauturii./6;9;33/