lata ce spun cativa oameni despre ceea ce a caracterizat pentru ei experienta launtrica a dependentei:
Actor, 51 de ani: Au o vorba la intalnirile Alcoolicilor Anonimi: mai intai omul consuma bautura, apoi bautura il consuma pe om. Cand am au2it prima data chestia asta, m-a zguduit puternic. Eu eram consumat de bautura de cel putin zece ani.Invalaloare, 31 de ani: Este ciudat, majoritatea prietenilor nostri au renuntat la canabis, insa eu si partenerul meu continuam sa fumam regulat si nu ma . simt in apele mele fara. Imi dau seama ca ar trebui sa ma las, dar n-o fac.
Doctorita, 46 de ani: OK, fumez treizeci de tigari pe zi. Stiu ca-i o mare tampenie, iar copin mei nu suporta sa ma vada fumand. Da, e scarbos, dar nu ma pot lasa.
Somer, 26 de ani: Am facut puscarie optsprezece luni. La inceput, dupa ce am iesit, nu prea m-am atins de nimic. Apoi am inceput sa consum putina heroina, nu cine stie ce. M-a prins din nou abia dupa ce in apartamentul meu s-a mutat un amic care era dealer. Adica, eu stiu cand ma prinde, cand ajung din nou de unde am plecat. Cand nu-mi injectez, incep sa ma intreb de unde voi face rost de urmatoarea doza. Cand ajung asa, den obsedat, nu ma mai pot gandi la nimic altceva, imi controleaza si mintea, si corpul.
Director, 38 de ani: Mi s-a spus ca prizarea cocainei nu produce dependenta. La inceput, puteam sa trag sau puteam sa ma opresc, insa pentru Dumnezeu, acum nu ma mai gandesc decat la asta.
Factorul comun al tuturor acestor marturii este cel al dependentei resimtite ca o lezare a capacitatii de decizie a indidului, ca o stare de constrangere launtrica, ceva strain. In schimb, criteriul ce indica o persoana ca nefiind dependenta este pastrarea capacitatii de "a accepta sau a refuza". Si merita observat ca, in ciuda conngerii generale ca drogurile ce creeaza dependenta vor duce cu siguranta si in cel mai scurt timp la dependenta, cei mai multi le vor consuma o perioada mai scurta sau mai lunga de timp fara a deveni dependenti. Dependenta nu este catusi de putin ineila.
Poeta, 60 de ani: Da, am consumat heroina in tinerete. Si va pot spune exact de cate ori. De saptesprezece ori, apoi am renuntat.
Orice incercare de a intelege fenomenul dependentei trebuie sa inceapa astfel, ascultand ce spun oamenii, cautand sa intelegem senzatiile reale, dandu-ne seama ca, fundamental, dependenta este resimtita ca o modificare a relatiei de puteri dintre persoana si drog. Cat despre baza stiintifica a producerii acestei modificari, mecanismele sunt atat de ordin psihologic, cat si biologic. Drogurile ce provoaca dependenta au capacitatea de a oferi satisfactii. Ele determina eliberarea unor substante ce actioneaza asupra unor zone specifice ale creierului pentru a induce senzatia de placere. Experienta repetata a satisfactiilor de acest gen formeaza obiceiul cautarii drogului. Din perspectiva cea mai simplista, dependenta este un obicei puternic, asimilat treptat, de cautare a drogului. Iar gradul sau de influenta este variabil.
Adesea, dependenta mai prezinta un aspect suplimentar, acela al noului rol social asumat.
Narcomana, 23 de ani: Va spun, cand eram mica eram tratata ca un nimeni, ca un gunoi, eram abuzata. Dupa ce am ajuns dependenta de heroina, am devenit cineva. Cand esti dependent, dei important, e o senzatie placuta. Te filmeaza, si asa mai departe. Cand ii spui chestia asta unui tip, e ca si cum i-ai spune: "O, am o slujba importanta". intr-un fel capeti respect, iar drogurile iti aduc prieteni care fac acelasi lucru, e ca un club.
Dependenta are un substrat chimic si psihologic, insa pentru a o intelege trebuie sa intram in lumea altor oameni.

Sindroamele dependenteiIn ultimii douazeci si cinci de ani s-au depus eforturi sustinute pentru identificarea caracteristicilor fundamentale ale sindromului dependentei de droguri. Cercetarea a debutat in anii 1970 cu identificarea criteriilor ce pot defini aceasta stare graduala, cu faze succesive, care este dependenta de un drog. Astfel, nu vom pune intrebarea "Este aceasta persoana dependenta de drogul X?", ci "Cat de departe a ajuns aceasta pe drumul catre o dependenta totala de drogul X?" Indiferent de drog, criteriile enumerate mai jos furnizeaza, cu o anumita marja de eroare, chenarul de definire a existentei unui sindrom al dependentei de droguri. Voi raporta aceste idei la dependenta de alcool.
a Constiinta subiectiva a schimbarii relatiei cu un drog. Un exemplu al acestui gen de experienta este oferit de recunoasterea de catre membrii asociatiei Alcoolicilor Anonimi a faptului ca alcoolul a ajuns sa-i controleze.
a O toleranta dobandita a creierului la efectele drogului. Aceeasi doza din drogul respectiv va avea un efect mai redus asupra unei persoane dependente decat asupra unui consumator ocazional. Astfel se explica fenomenul "bautorului calit" ce se lauda intr-o maniera periculoasa cu capacitatea de a-i baga pe altii sub masa.
a Aparitia simptomelor de sevraj. Gama si intensitatea simptome-lor ce pot aparea in urma renuntarii la diferite droguri variaza de la cele edente si catastrofice pana la unele subtile si nu foarte clare. Simptomele de sevraj in cazul alcoolului pot varia de la o vaga insilitate, resimtita imediat dupa trezire, pana la convulsii sau la delirium tremens, o afectiune posibil fatala.
a Reluarea consumului pentru reducerea simptomelor. Astfel se justifica paharelul de dimineata.
a Accentuarea gradului de importanta pe care il are necesitatea consumului drogului in fata altor nevoi si responsabilitati. Cumpararea bauturii dene mai importanta decat achitarea chiriei; timpul petrecut consumand alcool depaseste timpul petrecut alaturi de familie; consumatorul prefera sa conduca baut decat sa nu ajunga la carciuma.
a Reducerea variatiilor in printa consumului. Alcoolicul cu un grad mare de dependenta nu-si mai variaza consumul in functie de ziua saptamanii, de caracterul festiv sau obisnuit al ocaziei, sau de prezenta vreunei matusi abstinente. Consumul va fi silit de nevoia de a bea si va ajunge un automatism.
a Recidiva dupa abstinenta. Daca un alcoolic cronic este abstinent vreme de un an, apoi incearca sa rena la un consum de alcool in limite moderate, este foarte probabil ca in cateva zile sa ajunga la o intensitate a simptomelor de sevraj la care anterior ajunsese dupa multi ani de consum. Dependenta are memorie.
Combinati aceste elemente intre ele, diminuati-le sau intensificati-le forma de manifestare, observati-le modificarea in timp, adaptati-le in functie de personalitatea consumatorului si de context, nu va asteptati ca dependenta de alcool a patronului francez de cafenea sa fie identica cu cea a agentului bursier din New York, si veti descoperi ca la baza vastei diversitati a gradelor si tipurilor de dependenta se afla un tipar identic. Dependenta poate fi prita ca fiind capcana consumului de droguri ce asteapta sa fie declansata.
Dupa ce am edentiat subtilitatile dependentei si faptul ca diferenta dintre a fi si a nu fi dependent nu poate fi silita printr-un singur factor, voi incerca sa ofer un raspuns cat mai concret la intrebarea: "Ce este dependenta?" Dependenta este o stare de constrangere in care libertatea de alegere a indidului in printa consumului unui drog s-a diminuat, iar drogul a inceput sa preia controlul asupra modului de consum.
Certitudinea in orice ocazie asupra prezentei sau absentei starii de dependenta poate fi greu de silit intr-o faza timpurie, insa odata ajunsa intr-o faza avansata ea va fi devenit o realitate edenta si distrugatoare. Este preferabil sa fim mult mai atenti la acele faze timpurii decat sa consideram ca numai fazele avansate conteaza, deoarece mai tarziu poate fi prea tarziu.

De ce dependenta poate fi o veste proasta
Un obicei nu este neaparat nociv - obiceiul de a consuma guma de mestecat este considerat in general inofensiv, nu doar de catre cel care il practica, ci si de catre cei din jurul sau, mai ales in America de Nord. La ora actuala, daca guma respectiva este un produs farmaceutic plin de nicotina, prietenii si rudele vor accepta si chiar vor aplauda acest obicei al consumului gumei de mestecat ca inlocuitor al fumatului. Nu exista nici o dovada ca guma cu nicotina consumata rational va dauna sanatatii consumatorului, iar spre deosebire de tigari aceasta nu polueaza atmosfera. Guma reprezinta un exemplu in care dependenta nu este o veste proasta.Insa cel mai adesea dependenta de un drog implica o serie de amenintari si de probleme, fapt demonstrat de urmatorul caz.
Sally, in varsta de douazeci si sase de ani, crescuse intr-un orasel de proncie in care toate drogurile erau u. Ea si-a parasit familia si s-a angajat in Chicago, la 160 de km de orasul natal, ca animatoare intr-un club. Acolo, drogurile erau la indemana, astfel ca in scurt timp a devenit dependenta de cocaina crack (fumata), fiind aproape complet lipsita de control asupra drogului. Uneori, ramanea sub influenta drogului zile la rand. Singura cale de a face rost de bani pentru doze era sa se prostitueze. Daca i se cerea sex neprotejat si era platita corespunzator, accepta. in aceasta stare haotica indusa de droguri, isi pierduse interesul de a se proteja, astfel ca s-a infectat cu HIV. Parintii ei i-au dat de urma si au incercat s-o ia acasa, insa ea Ie-a refuzat ajutorul, preferand sa ramana acolo unde putea face rost de cocaina.
Infectarea cu HIV si imbolnarea ulterioara de SIDA a acestei femei au reprezentat consecinta directa a dependentei sale de cocaina. Dependenta a impins-o sa consume mult si a facut ca necesitatea obtinerii drogului sa primeze in fata instinctului de conservare. in aceste circumstante sunt in general pierdute sau diminuate doua forme de control:
a Autocontrolul se diminueaza, iar consumatorul va continua sa sa-si ia dozele chiar cunoscand pericolele la care se expune si chiar in conditiile in care ratiunea ii spune ca trebuie sa se opreasca. Doctorita ce fuma a dovedit ca intelege consecintele nefaste ale dependentei sale de nicotina.
a Reactia la factorii externi este in cele mai multe cazuri diminuata. Dorinta persoanei de a consuma respectivul drog va depasi puterea de influenta a bunelor moravuri, a asteptarilor familiei si a impunerilor sociale. Ajunsa sclava dependentei sale de nicotina, doctorita ce-si fuma cele treizeci de tigari pe zi era imuna la rugamintile copiilor sai, iar nevoia de cocaina a predominat cu usurinta in fata lacrimilor familiei disperate a acelei tinere dependente de cocaina.Iar odata slabite sau doborate aceste doua bariere tale si complementare, drumul este deschis consumului, indiferent la suferintele intalnite in cale. Astfel, principalul motiv pentru care dependenta constituie adesea o veste proasta este capacitatea sa de a stimula un consum intens si persistent, oricare ar fi obstacolele. Dependenta este cea care sta la baza problemelor asociate consumului de droguri. Ea este o veste proasta si din cauza faptului ca simptomele de sevraj pot fi neplacute si periculoase, cat si deoarece pentru consumator este neplacut sa se simta, controlat de un drog. Adesea, aceasta senzatie stranie a lipsei de control este enumerata de catre narcomani printre primele aspecte neplacute si umilitoare ale dependentei.
Desi guma de mestecat cu nicotina este un caz interesant de dependenta inofensiva, cel mai adesea dependenta este o veste proasta in toate printele.