Drogul si-a facut reaparitia in America. Informatiile preluate de la Spitalele Federale de Dezintoxicare (spitalul Lexington din Virginia si Fort Worth din Texas) arata ca in anul 1962 au fost eliberati din aceste institutii 3301 pacienti dependenti. Dintre ei, nici unul nu era consumator principal de cocaina. Vechea epidemie de
cocaina se stinsese complet.
In a doua parte a acelui deceniu, in SUA circula o cantitate redusa de cocaina, sub forma unei contributii neglijabile la ecologia consumului de droguri. In cadrul acestei ecologii, cel mai periculos component era heroina, al carei consum se concentra in grupul persoanelor defavorizate din zonele urbane si in cel al minoritatilor etnice,
canabisul fumat devenind un drog "recreativ" din ce in ce mai accesibil pentru toata lumea.
Astfel ajungem in anii 1970, cand cocaina a devenit, intr-un interval relatiscurt de timp, drogul preferat al americanilor bogati. Michael Massing identifica in sectiunea sa din 1998, The Fix, cateva momente de referinta din istoria revenirii drogului, din perspectiva titlurilor de prima ina din presa vremii. Astfel, in anul 1974, revista The New York Times numea cocaina "sampania drogurilor" si afirma ca in cercurile oamenilor instariti "o priza de praf alb dupa cina este un obicei la fel de frecvent ca un paharel de brandy". in 1981, Time Magazine adula cocaina, numind-o "drogul tuturor americanilor" si "drogul preferat al cetatenilor demni de incredere, conventionali si adesea avand o cariera in plin avant".In anii 1970, noua imagine a cocainei nu mai era manjita de nici o aluzie la imaginea "narcomanului". Riscurile fusesera date uitarii, iar cantecele revenisera, J.J. Cale oferind drogului-minune o noua sustinere:
Daca-auzi vesti proaste, da-le deoparte pe toate, cocaina Cand ziua se-ncheie dar tu inca ai chef, cocaina Ea nu te minte, ea nu te minte, cocaina.
Poate ca textul s-a mai schimbat din 1928, insa mesajul a ramas acelasi - cocaina promitea din nou transformari personale miraculoase.
Trecutul se regasea in prezent, insa gradul de consum era acum cu mult mai mare. Cocaina ajunsese sa penetreze acum toate clasele sociale, in 1974, s-a estimat ca cinci milioane de adulti americani consumasera cocaina cel putin o data in anul anterior, iar in 1985 valoarea crescuse la uimitoarea cifra de 25 de milioane. Cei mai multi consumatori erau ocazionali, insa spre sfarsitul anilor 1970 numarul dependentilor americani de cocaina ajungea probabil la trei milioane.
Astfel, revenirea cocainei nu era o simpla manifestare de hedonism nevinovat cu o reluare a vechilor cantece de club. in ciuda convingerii populare ca pentru majoritatea consumatorilor obiceiul prizarii cocainei putea fi controlat, fara a exista riscul vreunei consecinte nefaste, multi oameni deveneau dependenti, drogul provoca efecte nocive, iar politia constata decese. Atunci cand, in luna mai a anului 1983, in America s-a infiintat linia telefonica nationala de asistenta "Cocaine 800", in primele optsprezece luni de operare s-au inregistrat 450 000 de apeluri.
Noul val de abuz de cocaina debutase avand in continuare prizarea ca mod preferat de consum. Ideea unei "linii" de cocaina, impartita atent cu muchia unei lame de barbierit, a devenit o imagine familiara si intens fotografiata, linia fiind prizata printr-o bancnota rulata, preferabil cu o valoare cat mai mare. Euforia asteptata se declansa dupa aproximati90 de secunde.
