Efectele psihice ale drogurilor asupra creierului pot fi intelese doar in contextul sistemului de transmitatori chimici ai organismului, adica serotonina, dopamina si acidul gama-aminobutiric; aceste substante ajuta in permanenta transmiterea semnalelor de-a lungul conexiunilor nervoase. Fiecare drog va interactiona intr-un mod propriu cu ele: el le poate simula, bloca sau amplifica selectiv actiunea. Neurotransmitatorii sunt chei chimice, fiecare avand o broasca bine determinata, aceasta fiind reprezentata de diferitele tipuri de locuri receptoare gasite pe suprafata celulelor nervoase. Un drog s-ar putea potri in unul sau mai multe astfel de locuri. Uneori, gradul complexitatii chimice a interactiunii drog-creier incepe sa semene cu agitatia unei supe groase amestecate. in ultimii ani s-a inregistrat o sporire semnificativa a gradului de intelegere a cailor de transmitere a semnalelor nervoase si a substantelor neuro-transmitatoare implicate in actiunile drogurilor asupra creierului.Insa procesele presupuse de actiunea unui drog depasesc in general aceasta analogie mecanica a cheii si broastei. Asteptarile pe care le are o persoana de la un drog vor influenta semnificativ efectul acelui drog asupra persoanei respective. Cineva care se asteapta ca o tigara sa-i ofere placere este foarte probabil ca prin urmatorul fum sa capete o senzatie agreabila, fapt ce nu va fi valabil si in cazul unui nefumator. Felul in care este perceput un drog este influentat intr-o masura coplesitoare de opiniile celor din jur si de perspectiva societatii asupra efectelor acelui drog. Astfel, un opiaceu luat pentru calmarea durerilor va fi resimtit ca un analgezic; folosita ca drog, aceeasi substanta chimica va induce o stare euforica, in timp ce consumata de un poet romantic ar putea stimula construirea templului placerii al lui Kubilay. O mare parte a efectelor drogurilor asupra mintii sunt produse chiar de minte.
Pentru a ilustra faptul ca efectele drogurilor sunt de obicei cu mult mai mult decat simpla consecinta mecanica a unei substante chimice ajunse in creier, identica pentru toti, putem apela la un experiment ce a manipulat efectul morfinei asupra ochiului. Este binecunoscut faptul ca morfina produce contractia pupilelor, ajungandu-se pana la deschideri de dimensiunea varfului unui ac. Cu toate acestea, daca unui pacient i se da de inteles ca urmatoarea substanta ce i se va administra ii va dilata pupila, dar in schimb i se administreaza morfina, aceasta ii va dilata pupila. Procesele de invatare pot influenta profund efectele drogurilor.
Consumul corect si excesiv, abuzul si consumul in scop recreativ
Expresia "consum de droguri" are o semnificatie edenta si este lipsita de judecati morale: consumul este consum, iar termenul presupune administrarea atat intr-o maniera aprobata de societate, cat si in una dezaprobata. Limita dincolo de care utilizarea dene consum excesiv este una cat se poate de subiectiva. "Consumul excesiv" este termenul preferat in Marea Britanie atunci cand comportamentul este, din perspectiva autoritatilor, problematic, in vreme ce in America, in asemenea situatii, se foloseste cu precadere termenul mai peiorativ de "abuz". "Consumul in scop recreativ" implica un consum inofensiv si ocazional, in cadrul unui stil de ata libertin.

Alegerea prind drogurile

Prin "alegerea prind drogurile" ma refer la hotararea de a consuma un anumit drog sau amestec de droguri, cu un anumit dozaj si cu o regularitate silita, sau poate hotararea de a renunta; totodata, un aspect important este ca in aceasta idee se regaseste si hotararea de a nu consuma, intrebarea de ce oamenii consuma (sau nu consuma) droguri nu are un raspuns universal. Adesea, motivele pentru care o persoana incepe sa consume droguri nu sunt aceleasi cu motivele pentru care continua sa o faca.
Sa ne gandim la punctul de plecare al unui adolescent si la trecerea sa dintr-o ipostaza in care este, intr-o masura mai mica sau mai mare, detasat de droguri, in cea in care experimenteaza mai multe droguri legale, probabil incearca si cateva substante ilicite foarte raspandite si, mai rar, ajunge sa consume droguri ilegale cu un pronuntat caracter distructiv. Factorii de mai jos se pot numara printre cei ce contribuie la initierea si la primii pasi ai acelui tanar pe calea consumului de droguri.
a Drogul este disponibil fizic. Factorul primar ce influenteaza alegerea unui adolescent in printa drogurilor este gradul de disponibilitate al diferitor droguri in mediul lor indidual. Nimeni nu consuma vreodata un drog care nu-i este cat mai accesibil.
a Drogul este disponibil psihologic. Desi teoretic drogul poate fi gasit cu usurinta, datorita interdictiilor de ordin religios sau de alta natura sociala, sau datorita familiei, drogul nu este disponibil din perspectiva psihologica. Acest gen de bariera poate afecta alegerea mai mult decat orice interdictie legala.
a Alegerea si temperamentul. Unii tineri incalca regulile si sfideaza conformismul cu mai multa usurinta si mai des decat o fac altii. Nu exista un tip unic de personalitate care sa poata garanta consumul de droguri, insa cei carora le plac riscurile prezinta o probabilitate mai mare de a incalca barierele de ordin legal sau moral si de a consuma droguri decat conformist ii.
a Agrearea efectului drogului. Motivul pentru care un tanar alege sa consume un drog tine partial si de descoperirea faptului ca, odata depasita aversiunea initiala (multe droguri lasa o senzatie neplacuta la prima incercare), le place efectul pe care il are acel drog asupra lor. Consumul de droguri este motivat de capacitatea acestora de a-i scapa de anxietate sau depresie, de placerea pe care Ie-o ofera senzatia de ameteala sau de surescitare, sau de calatoria de s catre o lume plina de distractii din mintea lor. Aspectele pozitive pe care le vor identifica in efectul drogului sunt adesea determinate genetic, intr-o anumita masura, insa niciodata complet programate in genele lor.
a Imaginea personala si aprobarea grupului social. Drogul este asemenea unei insigne sau a unui bilet de intrare in lumea plina de tot felul de simboluri a unui grup de tineri. Daca iei droguri, esti unul de-al nostru. Te va face cool, vei da bine, vei fi sofisticat, sexy, conformist, rebel, si te va ajuta sa-ti implinesti majoritatea selor adolescentine.
Insa dupa cativa ani de consum, imaginea de sine, ambitiile, relatiile, responsabilitatile si grupul de prieteni ale indidului se schimba, iar in cadrul acestor modificari alegerea lui prind drogurile se consolideaza, escaladeaza sau scade. Pentru a intelege de ce un adult consuma drogul pe care a ales sa-l consume si in dozajul pe care si l-a silit, trebuie sa-l analizam indeaproape chiar pe el. Simbolismul functioneaza si acum, chiar daca transformat, grupul social din care face parte continua sa incurajeze sau sa condamne acest obicei, insa in cazul consumatorului inrait insusi drogul dene in timp motivul principal pentru consolidarea acelei alegeri in printa drogurilor. Fumarea primei tigari la paisprezece ani si a cate unui pachet pe zi la patruzeci de ani pot fi alegerile aceleiasi persoane, dar sub influenta unor factori diferiti.