Doresc sa incep acest modul cu imaginea cotidiana a unui betiv pe care l-am putea intalni in orice seara.
lohnny, tanarul ce se sprijina de pian si care este pe cale de a deveni sufletul petrecerii la care participa, este un tip caruia, cum se spune, ii cam place sa bea. Urmariti-I cum isi intinde paharul pentru a-l reumple a treia oara intr-un interl destul de scurt. Cum am putea intelege ce-l determina pe johnny sa-si intinda mana iar si iar? In momentul in care paraseste aceasta reuniune amicala, el fi dat pe gat echilentul a doua sticle de vin rosu. Salutari zgomotoase de noapte buna, imbratisari ample si sarutari apasate, manevrarea neindemanatica a zavorului de la intrare si iata-l disparand in noapte cu pasi soielnici. Noroc ca nu conduce, caci alcoolemia sa a ajuns acum de trei-patru ori mai mare decat limita legala.
O imagine banala, care insa ridica semne de intrebare cu un ecou extraordinar.Intrebarea ce rasari imediat in mintea celor mai multi dintre martorii acestei scene fi probabil una de genul: Ce-i cu Johnny de bea atat de mult?" Din aceasta perspecti, motivele personale ale consumului de alcool al individului devin centrul atentiei. in mod cert, o parte a explicatiei pentru acest comportament al lui Johnny se regasi in el, ca fiinta unica, si in mostenirea sa genetica. insa dincolo de aceasta abordare individuala, exista intrebari ce cauta raspuns in privinta motitiei unui segment al populatiei de a consuma alcool in modul in care o face. Aceasta a doua perspecti cere considerarea consumului lui Johnny ca un comportament favorizat de consumul general de alcool, si tocmai acest aspect trebuie inteles, nu doar motitia reumplerii paharului unui individ izolat.
Daca privim lucrurile astfel, intrebarea devine: Care este spectrul comportamentelor de consum provocate si favorizate de segmentul de populatie caruia ii apartine Johnny?" Societatea, luand chipul organizatorilor acelei petreceri, ii invita intr-un mod dit pe participanti sa bea, iar concentrarea atentiei exclusiv asupra lui Johnny in incercarea de a gasi o explicatie, ignorand invitatia ce i-a fost facuta, ar fi incorecta. Desi in piesa reflectorul este indreptat exclusiv asupra actorului principal, pentru a intelege de ce bea trebui sa studiem natura dramei contemporane, cine este regizorul, scenaristul si restul actorilor de pe scena. Astfel, intrebarile vor fi indreptate catre obiceiurile de consum ale clasei socialo si vecinilor lui Johnny, catre rolul sexelor, catre costul bauturii si resursele financiare ale oamenilor, si catre obiceiurile de consum ale populatiei in acest moment. Scena pe care se poticneste Johnny este destul de mare.
Influenta exercitata de factorii contextuali tacuti, neobserti, dar omniprezenti ce formeaza obiceiurile de consum ale individului, este extrem de puternica. in Alcohol Policy and ihe Public Cood, o sectiune sponsorizata de Organizatia Mondiala a Sanatatii si publicala in anul 1994 de saisprezece santi internationali carora m-am alaturat si eu, sunt oferite informatii privind ratele ative de mortalitate in urma cazurilor de ciroza, in diferite tari. Ciroza poate avea si alte cauze in afara consumului de alcool, iar bautura poate ucide in multe feluri in afara provocarii unor afectiuni hepatice. Totusi, ratele nationale ale mortalitatii in urma cirozei reprezinta un bun indicator al nivelului afectiunilor induse de alcool dintr-o tara. Unul dintre elele din raportul OMS prezinta spectrul mortalitatii ca urmare a cirozei din tarile europene. Se constata ca in aproximativ aceeasi perioada apar diferente surprinzatoare intre nivelurile afectiunilor induse de consumul de alcool al diferitor tari europene. In rful clasamentului s-a clasat Ungaria, cu un indice de 55 (55 de cazuri anuale de deces in urma cirozei la suta de mii de adulti), iar pe ultimul loc s-a situat Irlanda, cu un indice de 3. Fara indoiala, raportul de circa 18:1 dintre cele doua tari nu se afla pe buzele celor mai multi petrecareti de pe tot globul, insa este foarte relent pentru a intelege ce-l determina pe Johnny sa bea. Din analiza acestor informatii devine evident faptul ca incercarea de a intelege comportamentul de consum al unui individ nu poate fi despartita de contextul sau istoric, social si economic - piesa de pe marea scena. Riscurile la care isi expun oamenii sanatatea in Ungaria si in Irlanda, din cauza consumului de alcool, sunt foarte diferite, si asta nu pentru ca ei ar diferi din punct de vedere genetic sau
alcoolul ar avea alte caracteristici, ci deoarece in Ungaria alcoolul este mult mai ieftin si accesibil decat in Irlanda. Din perspecti istoriei, a locului ocupat de alcool in cultura locala si a costului sau, cele doua tari le ofera bautorilor invitatii mai mult sau mai putin insistente de a-si intinde paharul pentru a fi reumplut.
Ungaria este o tara producatoare de vinuri, iar in perioada publicarii raportului OMS incepea sa sufere nelinisti sociale provocate de tranzitia catre economia de piata. Irlanda, in ciuda stereotipului popular, avea in aceeasi perioada un consum mediu relativ redus, peste 20 de procente dintre adulti fiind abstinenti. Tarile cu bautori inraiti de bere, precum Germania sau Cehoslocia, se inscriau printre primele locuri in clasamentul cazurilor de ciroza, iar tarile latine producatoare de vinuri erau de asemenea vulnerabile. Marea Britanie a inregistrat putin peste o treime din incidenta cazurilor de
ciroza a Frantei si mai putin de un sfert din cea a Italiei.
Asadar, acest modul ofera inca de la inceput doua imagini contrastante: individul ce intinde paharul pentru a-i fi reumplut si datele statistice preluate din raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Ce se poate inta din experienta indelungata a societatii cu drogul sau legal preferat, aceasta imensa sursa de placere, acest produs foarte profiil si, din perspecti anumitor oameni si familii, aceasta cauza de suferinta sau dezastru?
