Luand ca punct de plecare prima parte a secolului al XVIII-lea, ceea ce pare sa se fi manifestat in acea vreme in China era un consum sil si vechi de secole al opiului pe cale orala, in scop curativ, fara manifestari de ingrijorare, fara mentionarea vreunui efect nociv si fara necesitatea unor masuri represive de control. in primii ani ai secolului al XlX-lea, aceasta coexistenta a inceput sa se dezintegreze intr-o maniera grava, iar in scurt timp China s-a vazut cuprinsa de o epidemie de
fumat de opiu ce avea sa se perpetueze pe parcursul intregului secol. Este greu de identificat o situatie mai evidenta in care silitatea ecologiei consumului unui drog sa lase locul, intr-un timp atat de scurt, unui asemenea haos.
Care sunt factorii care au contribuit cel mai probabil la aceasta dezintegrare? Printre ei ar trebui inclusa, ca avand o influenta considerabila, transformarea fumatului intr-un mod de consum preferat al opiului. Inovatia, desi extrem de simpla, a schimbat intr-un mod radical relatia dintre o comunitate si un drog, opiul ramanand acelasi drog ca mai inainte, insa pipa furnizand o noua placere si, totodata, si un nou pericol. Opiul nu induce ineviil dependenta, insa prin natura sa chimica el comporta acest risc, iar riscul este mult amplificat de fumat.
Un alt factor ce a contribuit la dezintegrarea coexistentei pasnice dintre populatie si drog a fost cresterea brusca a accesibilitatii opiului. Asa cum se intampla de obicei, aceasta crestere a ofertei nu a fost un fapt intamplator, ci un fenomen cu un set propriu de cauze; cauza dominanta a fost dorinta Indiei Britanice de a produce profit, insa acest factor specific a actionat in contextul unor ample modificari ce surveneau in relatiile internationale dintre China si natiunile occidentale. Avem astfel de-a face cu un studiu de caz ce prezinta modul in care consumul de
droguri poate fi influentat de relatiile economice si politice dintre tarile in curs de dezltare si cele dezltate. Sa analizam situatia consumului de alcool sau de
tutun in prezent: sunt simple variatii pe aceeasi tema, chiar daca acum tunul britanic a fost inlocuit cu tratatele comerciale internationale ca forma de impunere a produselor pe o anumita piata.
Daca introducerea fumatului opiului si cresterea masiva a ofertei au fost factori importanti ce au actionat impreuna in directia procarii unei dezechilibrari a silitatii ecologice, impactul acestor factori a fost suportat de o populatie vulnerabila. Cea mai mare parte a chinezilor erau saraci, faceau parte din clasa muncitoare, nu aveau acces la bunuri de larg consum si nu erau reprezentati de nimeni care sa le exprime nemultumirile. Faptul ca Heu isi putea imagina accesul absolut liber al acestui sector social la consumul de opiu si, in acelasi timp, cauta sa impiedice manifestarea fenomenului in randul claselor superioare indica perceptia valorii sociale a acestor muncitori. Oriunde exista o populatie numeroasa, saraca si lipsita de influenta, epidemiile de consum de droguri par sa se instaleze cu usurinta. in aceasta situatie, nu este surprinzator faptul ca
fumatul opiului a prins radacini adanci in China in ciuda ilegalitatii sale teoretice. Probabil ca eforturile reale de prevenire a consumului nu au fost niciodata prea sustinute.
O interpretare simplista a acestei povesti ar fi considerarea ei drept un studiu de caz convingator al absurditatii prohibitiei consumului de droguri. Totusi, se poate da o interpretare alternativa, cu o concluzie exact opusa: odata cu abrogarea prohibitiei asupra importurilor, consumul drogului a crescut semnificativ, studiul de caz devenind unul al absurditatii legalizarii.
Opiul chinezesc: dilemele etice persista
Exista, de asemenea, si un aspect final al acestei istorii, ce merita considerat. Privind retrospectiv si detasandu-ne de judecata morala reflexa, care sunt dilemele etice incluse in aceste evenimente? Pot fi etichetate actiunile britanicilor pur si simplu "nedrepte", sau poate ambitia comertului liber sa legitimeze vanzarea drogurilor si, pe termen lung, sa sustina dezltarea? Dintre sanatatea publica si interesul macroeconomic, care ar trebui sa fie factorul just si suprem care sa determine reactia la problema drogurilor? Aceasta intrebare indica dilema ideologica fundamentala a povestii opiului in China. Iar aceasta dilema se repeta in epoca contemporana, cand corporatiile multinationale ale lumii dezltate (actionand de aceasta data prin puterea acordurilor tarifare si nemai-fiind neite sa-si trimita armatele) isi lanseaza marcile de tigari in tarile sarace sau construiesc fabrici locale de bere.