Anterior m-am referit la sectiunea Phantastica a lui Lewin. lata-l acum pe autor descriind imaginea actuala a asa-numitului abuz de substante latile. Termenul popular de "inhalare de clei" este prea restrictiv deoarece multe alte produse in afara de clei pot fi inhalate.
"O fata suferea de o tulburare neplacuta a vederii datorata unui scotom [pata oarba] central. Potrivit declaratiilor mamei sale, care se intretinea curatand manusi, ea avusese de mai multi ani obiceiul de a mirosi o carpa inmuiata in benzen sau de a-si tine sticla de diluant in dreptul nasului. Mai ales seara, inainte de a se culca, necesitatea se manifesta atat de violent incat nici pedepsele si nici rugamintile nu aveau vreun efect si, desi mama sa incercase sa puna sub lacat benzenul, fata avea o sursa proprie pe care o completa mereu dintr-un loc secret din gradina. Imediat ce aduna o suma de bani isi completa rezerva. Ea a fost in cele din urma izolata intr-o manastire. Potrivit marturiilor calugaritelor, nu a mai putut sa-si practice obiceiul, cu toate ca pe parcursul primelor zile a facut tot ce i-a stat in putinta sa obtina benzen."
Curatarea manusilor a devenit o meserie rara. insa abuzul de substante latile ramane in multe tari o problema manifestata sub forma inhalarii pe ascuns a diferitor produse domestice sau industriale ieftine, legale si foarte raspandite. Aceasta practica are un caracter juvenil, iar majoritatea adolescentilor renunta la ea inainte de a termina scoala. Abuzul de substante latile (ASV), prin atie cu heroina injectata, poate parea ceva banal. Din pacate, aceasta banalitate ucide la intamplare.
ASV-ul este stigmatizat, dar se bazeaza pe abuzul unor substante legale, utilizate in scopuri psihotrope. Inhalarea de solventi, posesia lor sau distribuirea lor in randul prietenilor de aceeasi varsta nu constituie infractiuni penale. Poate surprinzator pentru unii, ASV isi are locul in categoria drogurilor legale.In acest modul r fi identificate produsele utilizate, r fi descrise modul de administrare si efectele acute pe care le au asupra consumatorului, potentialul lor nociv, capacitatea de a induce dependenta si modul in care ucid.

Produsele folosite

Toate aceste substante chimice folosite abuziv au in comun caracterul organic si proprietatea de a degaja vapori ce pot fi inhalati cu usurinta. Cele mai frecvente substante sunt toluenul si butanul, insa in acest scop se pot folosi multe alte substante, regasite intr-o serie de materiale obisnuite: numeroase tipuri ce carburanti, desi in prezent, in acest scop se folosesc adesea substante mai inofensive; benzina; clei de lemn de balsa; adezivi de contact si pentru petice de pneuri; substante pentru spalare uscata si degresanti; spuma de stins incendii; gaze combustibile, inclusiv cele folosite la brichete si la butelii de campanie; diluanti; acetona. Aceste substante sunt omniprezente in orice casa, atelier sau garaj. Ele nu pot fi inchise cu usurinta in dulapuri, interzise sau puse sub incidenta legilor penale.

Cum se inhaleaza substantele latile si care sunt efectele lor imediate
Moda si imitarea pot face un mod de administrare mai popular decat altul intr-o anumita zona. Substantele latile pot fi inhalate direct dintr-un recipient, un jet de lichid poate fi trimis catre fundul gurii sau, ca in cazul fiicei curatatoarei de manusi, un lichid poate fi turnat intr-o carpa si inhalat. Adesea, cleiul si alte cateva substante pot fi turnate intr-o punga de plastic ce este tinuta in dreptul nasului consumatorului.
"Inhalarea de clei" este de obicei o activitate de grup ce se desfasoara pe treptele din holul unui bloc, intr-un parc sau intr-o cladire in constructie, langa un canal sau intr-un alt spatiu public, insa tinerii r practica acest obicei si acasa, clandestin.
Efectul imediat al inhalarii unei substante latile este cel mai adesea euforia intoxicarii bruste, iar modificarea abrupta a starii mentale constituie probabil atractia principala a ASV pentru tineri. Prin atie cu intoxicarea relativ lenta obtinuta in urma impartirii, sa zicem, a unei sticle de Bacardi, ASV ofera o senzatie mai apropiata acelei euforii subite procate de injectarea heroinei. Substantele inhalate ajung rapid din plamani in fluxul sanguin si apoi in creier. Acolo, ele actioneaza asupra membranelor celulare, neavand locuri receptoare, si au un efect asemanator unor anestezice.
Experienta traita de un adept al ASV este similara unei betii subite induse de alcool, manifestandu-se prin lipsa de coordonare, impleticire si confuzie psihica. Se pot manifesta simptome precum tusea, stranuturile sau starile de ma. in unele cazuri intoxicarea poate avansa rapid catre o stare acuta de delir in care persoana devine dezorientata si este asaltata de halucinatii realiste si adesea infricosatoare, lata o descriere a unui astfel de episod, oferita de un baiat de cincisprezece ani.
"Eram acasa la un prieten de-al meu, iar parintii lui erau plecati toata ziua. Ne-am dus in baraca din gradina si am luat o canistra cu ceva. Mi-a zis sa incep eu. M-am asezat si am dat pe gat o inghititura. Mi-am dat seama imediat ca de data asta se intampla ceva aiurea. Aerul a inceput sa tremure, chestie care nu se mai intamplase. Auzeam un bazait in urechi. Apoi, dintr-o data, serpi peste tot. Vedeam cum se tarasc serpi pe peluza si cum se urca pe roaba. incepusem sa urlu, ma speriasem groaznic. Am luat-o la fuga sa scap, am sarit zidul, am cazut, Jim a venit repede sa ma calmeze cred ca au trecut douazeci de minute pana sa-mi dau seama unde ma aflu."
Aceasta este o relatare tipica a unui delir indus de substantei latile inhalate, insa majoritatea consumatorilor, in cele mai multe cazuri, r resimti doar intoxicarea si poate o slaba distorsionare a perceptiei.

Pot substantele latile sa induca dependenta?In cele mai multe cazuri, consumul acestor substante de catre tineri este ocazional si nu urmeaza un program capabil sa induca o dependenta. La varsta de saptesprezece ani, fostii consumatori de substante inhalate se r afla de obicei intr-un local sau r imparti cu prietenii un pachet de doze de bere; experientele cu substante latile r fi incetat. Totusi, in cazul unui mic procent de consumatori, obiceiul poate persista si capata un caracter vicios. in aceste situatii, este probabila instalarea unei dependente de tip alcoolic. Exista "inhalatori de clei" care practica acest obicei si la varsta de douazeci sau treizeci de ani, in general intr-o maniera solitara si nefericita.

ASV si defarizarea sociala in Marea Britanie
Majoritatea consumatorilor de solventi se concentreaza intr-o grupa de varsta relativ ingusta. Aceste experiente nu implica neaparat devieri comportamentale grave sau riscul trecerii la alte tipuri de abuz de droguri. Ele se pot manifesta atat in cadrul idilic rural, cat si in zonele urbane aflate in declin, iar epidemii ale acestui tip de consum pot izbucni in aceeasi masura, in scolile particulare, cat si in cele care se chinuiesc sa indeplineasca necesitatile educationale ale comunitatilor sarace. Cu toate acestea, in multe tari ASV este in principal o problema asociata defarizarii sociale.
Dr. A. Esmail a studiat impreuna cu colegii sai legatura dintre decesele procate de ASV si defarizarea sociala din Marea Britanie, in perioada 1985-l991. in acest scop ei au apelat la un registru national al deceselor datorate ASV, actualizat anual de functionarii spitalului londonez St. George. Registrul Ie-a oferit cercetatorilor informatii privind 775 de decese survenite in acea perioada de sase ani. Astfel, ei au putut ca, pentru fiecare caz, sa asocieze locul decesului unor date de recensamant privind gradul de defarizare sociala din localitatea unde survenise decesul. De fapt, decesele procate de ASV au fost punctate pe o harta a Marii Britanii, pe care fusesera colorate regiunile defarizate.
Cercetatorii au descoperit o variatie uimitoare a ratelor mortalitatii procate de ASV in functie de comitate. Aceste rate au fost oferite sub forma asa-numitelor rapoarte de mortalitate standardizate pe varsta (RMSV), ce se adapteaza caracteristicilor demografice ale oricarei populatii, in final, ei au aratat ca zona industriala Tyne&Wear are un indice RMSV de 289, sau aproape de trei ori media nationala de 100. in Scotia, districtul Lothian, inclusiv Edinburgh si orasele invecinate, au avut un indice RMSV de 253. in schimb, districtul predominant rural Cornwall a primit un indice RMSV de trei, iar Insulele Shetland de zero.
Dupa ce a silit existenta acestei ample variatii regionale, echipa de cercetatori a cautat o explicatie. Aceasta a fost faza cercetarii in care harta defarizarii a devenit edificatoare. Folosind un indice compozit pentru cuantificarea nivelurilor locale de defarizare sociala, s-a descoperit o medie de 0,2 in localitatile in care in perioada determinata nu survenise nici un deces datorita ASV si de 2,8 in cele in care se inregistrase cel putin un astfel de deces. Raportul de 1:19 dintre cele doua valori nu putea fi explicat in nici un caz ca fiind o simpla intamplare. intr-o tara bogata, in care regiunile avute si cele sarace se impletesc, ASV s-a conturat destul de pregnant deasupra zonelor defarizate.

ASV in Ciudad de Mexico
Sa ne mutam atentia de la experienta cu ASV a unei tari dezltate catre un alt decor, cel al intinsei metropole Ciudad de Mexico, cu micile sale petice de bunastare, cele cateva suburbii conforile si vastele zone sordide. in acest caz, nu avem de-a face cu o analiza statistica, ci cu o imagine do la nivelul strazii a relatiei dintre saracie si abuzul de solventi, furnizata de dr. Ramon de la Fuente, un psihiatru mexican.
"Cetatenii obisnuiti nu au aproape nici un contact cu inhalatorii, insa daca drumurile li se intretaie, inhalatorii sunt ostracizati, fiind considerati niste depravati. in cadrul unui grup, adolescentul foloseste copilul pentru a obtine mancare si bani, si cauta protectia tanarului adult a carei sarcina este sa obtina si sa distribuie substanta latila Pentru ca un copil sa fie acceptat intr-un grup, el este supus unei serii de teste: banii si o parte din haine ii r fi luate, si uneori poate fi batut Copilul ce inhaleaza solventi pare sa-si dezlte ulterior anumite caracteristici. El are o inteligenta practica Se intretine singur si se foloseste de resursele din mediul sau inconjurator pentru a-si satisface, in mod propriu, neile vitale. El este intelegator si nu-si critica tovarasii atunci cand acestia g sau sunt cuprinsi de regretul unei amintiri sau al unor lipsuri el are multa incredere in membrii grupului sau, dar nu si in straini. Este un rebel ce respinge orice forma de autoritate. Se foloseste de sentimentele oamenilor, mintind si gand pentru a le trezi mila si a-i determina sa dea mancare si bani."In aceasta imagine a vietii de pe strazile Mexicului, abuzul de solventi este adanc inradacinat in cultura defarizarii, fiind un fenomen propus si realizat de conditiile sociale in care traiesc tinerii. Acest comportament se transforma dintr-unul deviant in unul normal si ajuta la formarea unor relatii, in loc sa proace inadaptare.In lume exista multe alte exemple de situatii in care ASV prezinta o relatie la fel de apropiata cu defarizarea sociala. De exemplu, in SUA problema este foarte raspandita in randul adolescentilor si tinerilor care traiesc in comunitatile de amerindieni. in Australia, inhalarea de benzina este un fenomen endemic in comunitatile aborigene, insa acolo afecteaza nu numai tinerii, ci si adultii. Dar indiferent daca este rba despre Tyne&Wear, de un cartier sarac din America Latina, o regiune periferica din Australia sau orice alta zona, rapoartele demonstreaza in general faptul ca acolo unde tinerii se simt respinsi de catre societate la o varsta la care nu au puterea de cumparare necesara pentru a-si procura alcool sau droguri ilegale, ei se r asocia destul de usor altora aflati intr-o situatie asemanatoare si r face din inhalarea solventilor o parte a modului de definire a coeziunii grupului. ASV confirma in mod clar faptul ca debutul consumului de droguri al unui individ este determinat adesea, in aceeasi masura, de factorii de mediu si de proprietatile drogului sau de caracteristicile individului. Astfel, ASV furnizeaza o buna ilustrare a unui adevar general, de maxima importanta.

Natura deceselor procate de ASV
In Marea Britanie, decesele procate de ASV ajungeau in mod constant, in a doua jumatate a deceniului al noualea din secolul trecut, la peste o suta pe an, atingand valoarea maxima de 152 in anul 1990. De atunci, s-a inregistrat o tendinta descrescatoare, insa numarul victimelor continua sa se ridice, anual, la aproximativ 70. in cazul tinerilor avand varsta de cincisprezece-saisprezece ani, ASV este in Marea Britanie o cauza de deces mai frecventa decat leucemia. Brusc, ceea ce tinerilor implicati li s-ar fi putut parea o simpla distractie adolescentina, face ca cineva sa cada mort pe podea. Adesea, unul dintre aspectele cele mai triste pentru parinti este ca moartea copilului lor reprezinta prima ocazie in care ei afla ca acesta inhala solventi. "Cum as fi putut impiedica asta?" este intrebarea ce pluteste chinuitor in aer.
ASV poate ucide brusc in mai multe moduri. Multe decese survin datorita efectului toxic direct al substantei chimice asupra circulatiei sau respiratiei, lipsind creierul de oxigen. Inhalarea propriei me poate proca, de asemenea, decesul. Cazaturile si ranirile accidentale contribuie la cresterea numarului victimelor. Decesele mai pot surveni ca urmare a izbucnirii unui incendiu sau unei explozii, in cazul in care cineva aprinde un chibrit intr-o atmosfera incarcata de vapori latili.
Atunci cand ASV proaca o tragedie, moartea survine de obicei in cateva minute. Tinerii camarazi ai victimei sunt de obicei incapabili sa acorde primul ajutor, iar la sosirea echipajului de urgenta, acesta nu va mai putea decat sa constate decesul. Mortile procate de ASV sunt de regula dezolante si neconsolate.

ASV si afectiunile fizice

Exista rapoarte ce sugereaza ca ASV poate proca, pe termen lung, diferite afectiuni fizice consumatorului. Au fost descrise cazuri de leziuni cerebrale, ale nervilor periferici, ale rinichilor, ficatului, maduvei spinarii si plamanilor. Pana in prezent nu exista cercetari bine fundamentate in acest sens si nu se cunosc prea multe detalii in privinta nivelului real de risc ce poate rezulta in urma diferitelor intensitati si durate de contact cu aceste substante. insa introducerea in mod repetat a acestor substante in organism este foarte probabil riscanta. Pata oarba din ochiul fiicei curatatoarei de manusi era probabil o consecinta a afectarii retinei sau nervului optic.

Decesele procate de ASV: ce se poate face pentru diminuarea problemei?
Faptul ca decesele procate de ASV in Marea Britanie s-au imputinat in ultimul deceniu ar putea sa nu reflecte decat o variatie intamplatoare sau, in cel mai rau caz, un acces mai facil la alte substante, mai periculoase. Totusi, exista posibilitatea ca acea combinatie de masuri preventive introduse si sustinute do autoritati ca reactie la o situatie considerata complet inaccepila sa fi contribuit la imbunatatirea, pana in prezent constanta, a starii de fapt.
Masurile adoptate au fost de trei feluri. in primul rand, producatorii sunt incurajati sa creasca gradul intrinsec de siguranta al substantelor comercializate: un exemplu este eliminarea unui solvent periculos din pasta corectoare, un altul este folosirea unor carburanti mai siguri (a doua schimbare a fost determinata mai mult de prevederile de mediu ale Uniunii Europene decat de preocuparea fata de sanatatea adolescentilor). in al doilea rand, au existat incercari de a limita, pe cat posibil, accesul fizic al tinerilor la produse cu risc sporit: de exemplu, aplicarea mai stricta a legii ce trateaza drept infractiune vanzarea cu buna stiinta a unei cantitati de, sa zicem, gaz pentru brichete unui adolescent care foarte probabil va folosi in mod abuziv respectivul produs. Ultimul element a fost incercarea de a spori climatul de cunoastere a acestei probleme, deoarece ea poate afecta adolescenti, parinti, scoli, serviciile de asistenta sociala, politia, vanzatorii, comunitatea, in general, si mass-media. Nici o masura nu va duce la eliminarea solventilor din societate intr-o lume in care consumatorii cer produsele, iar producatorii si distribuitorii profita de pe urma ofertei legale, insa intre cele doua parti aceste strategii sunt cel putin neglijate.

Medicii si dentistii care inhaleaza gaze
Gazul ilariant, sau protoxidul de_azot, a fost folosit pentru prima data ca anestezic inca din anul 1844. in scurt timp au aparut relatari privind abuzul de acest gaz. Anestezicele au reprezentat o mare binecuvantare, insa in acelasi timp ele au dat nastere unor abuzuri profesionale ocazionale. in prezent, povestea tipica este cea a unui doctor sau dentist ce-si deschide aparatele moderne de anestezie la prima ora a diminetii "doar pentru a mirosi nitel, ca sa testeze dispozitivul". Mirosul este placut, senzatia de asemenea, iar testarea se transforma intr-un obicei care poate distruge reputatia medicului respectiv si poate afecta bunastarea pacientilor sai. Comisiile de reglementare iau la cunostinta doar despre o mica parte a acestor cazuri si reactioneaza foarte sever in momentul evidentierii unui astfel de caz. Uneori, gazul anestezic este singura substanta implicata in respectiva poveste de abuz, insa cercetarile dezvaluie adesea ca acesta a fost doar simptomul evident al unei dependente mai profunde si mai indelungate de droguri sau alcool.

Vaporii
Abuzul de gaze anestezice al barbatului sau femeii in halat este un fenomen social diferit de abuzul de solventi al adolescentilor din zonele defarizate. Totusi, la un nivel mai profund, intre aceste doua tipuri aparent diferite de comportament exista un element comun. Ambele sunt rezultatele unei combinatii de factori multipli, personali si de mediu, ce predispun la orice tip de consum de droguri. Cu toate acestea, numai 0,1% dintre medicii aflati in contact cu gazele anestezice r abuza vreodata de acestea, in timp ce poate pana la 10% dintre tinerii din cartierele sarace ale oraselor abuzeaza de solventii foarte accesibili. Accesul fizic este o conditie prealabila a consumului acestor substante latile, indiferent daca ne referim la fiica curatatoarei de manusi, la baiatul care a vazut serpi, la copin strazii din Mexic sau la medicul sau dentistul ce-si "testeaza" echipamentele. insa povestea abuzului de substante latile demonstreaza intr-un mod concludent faptul ca simplul acces nu poate explica prin el insusi modul de distributie al unei probleme a drogurilor in randul unei populatii. in acest caz vedem clar cum defarizarea sociala poate deveni un factor de mediere ce influenteaza ecologia consumului unui drog. Acest gen de asociere cu saracia nu este axiomatic pentru orice moment sau orice drog, insa apare in acest caz o tema la care i reveni in modulul 20. Ideea foarte generala subliniata de ASV este ca atunci cand ne gandim la droguri, adesea ar trebui sa ne gandim si la mediul in care acestea sunt consumate. Saracia impiedica reactiile de autoaparare fata de acces; profesionistii privilegiati ce-si risca o cariera si care sunt urmariti indeaproape de o comisie de reglementare au o tendinta mult mai scazuta de a ceda tentatiei accesului liber decat cei saraci si nefericiti. Disponibilitatea fizica conteaza, intr-adevar, insa vaporii ne spun ca impactul accesibilitatii va fi modificat de alte forte. Solventii latili sunt disponibili in aceeasi masura bogatilor si saracilor, dar ratele mortalitatii nu sunt distribuite uniform pe harta.