In Introducere am identificat cele doua scopuri principale, aflate in stransa dependenta, ale acestei carti ca fiind in primul rand expunerea realitatii drogurilor, iar in al doilea, aplicarea informatiilor pentru obtinerea unor reactii in cunostinta de cauza la prezenta substantelor psihotrope legale si ilegale. in lumina stradaniilor uimitor de variate si de prelungite ale lumii pentru rezolvarea problemei drogurilor, descrise in modulele anterioare, si sperand ca primul scop al sectiunilor a fost atins, aceasta ultima parte a sectiunilor se concentreaza asupra celei de-a doua intentii si asupra unor modalitati imbunatatite de abordare a acestei probleme. Ce lectii pot fi invatate de pe urma acestei vaste experiente? Care sunt succesele pe care le putem folosi ca exemple? Ce greseli dezastruoase pot fi identificate pentru a nu mai fi repetate vreodata?Inainte de a cauta raspunsuri la aceste intrebari si de a discuta (in modulele 19 si 20) cateva idei de imbunatatire a modului de abordare a drogurilor, in acest modul vom incerca sa silim care dintre caracteristicile acestor substante reusesc sa frustreze atat de frecnt eforturile de ameliorare a problemei. Pentru cei ce intentioneaza sa promoze o noua solutie miraculoasa si radicala, biletul de acces la aceasta dezbatere ar trebui sa fie capacitatea de a accepta faptul ca, de-a lungul secolelor, societatea nu a reusit niciodata sa gaseasca o cale de a elimina efectele distructi ale drogurilor. Peisajul istoric este plin de epidemii devastatoare de consum de droguri/dintre care multe se perpetueaza si in prezent intr-o forma mai mult sau mai putin virulenta. Iar alte noi epidemii izbucnesc chiar in timpul acestei dezbateri. Ce au drogurile de constituie o problema atat de insurmonila?

O nenorocire nu vine niciodata singura
Expresia "problema drogurilor" le poate sugera necunoscatorilor ca drogurile au la baza un singur aspect problematic, o singura caracteristica ce trebuie vizata. Din pacate, nimic nu poate fi mai neadevarat. Problema drogurilor este extrem de multipla si de variabila in modurile de manifestare, poate intr-o masura mai mare decat orice alta problema medicala sau sociala cu care am putea fi confruntati. Natura problemei drogurilor nu este in nici un caz cea a unui inamic sil, care sa fie distrus o data si pentru totdeauna.
Adevarata sa natura este cea a unei combinatii variabile si multiple de dileme, in care se stie faptul ca pericolele unui nou drog devin cunoscute mereu dupa aparitia acestuia.
O cronologie a principalelor enimente ale istoriei drogurilor
Secolul al XlV-lea Meslecarea frunzelor de coca devine un obicei in Anzi.

sau anterior

1492 Cristofor Columb trimite tutun in Europa.
Secolul al XVI-lea Bauturile spirtoase distilate se raspandesc in Europa.
Secolul al XVII-lea in Orientul indepartat apare obiceiul fumatului opiului.
1689 Epidemia consumului de gin loste Londra.
Secolul al XlX-lea Fumatulopiului devine o problema pentru poporul chinez. in Europa si America medicamentele pe baza de opiu sunt folosite de medici si vandute fara reteta, denind consumate abuziv.
1806 Morfina este extrasa din opiu.
1860 Cocaina este extrasa din frunzele tei de coca.
Anii 1860 Apare seringa hipodermica si incepe sa fie utilizata pen-
tru administrarea morfinei.
Anii 1880 Este recunoscut riscul morfinei injecile, de provocare
a dependentei. Cocaina devine un medicament popular; se declanseaza prima epidemie a consumului de cocaina. Drogul incepe sa fie consumat prin prizare.
1881 Bonsack breteaza un dispozitiv de rulare a tigarilor.
1898 Heroina farmaceutica este promovata ca un calmant al
tusei si un inlocuitor al morfinei, ce nu creeaza dependenta.
1903 Barbitalul (Veronalul) este primul barbituric; incep sa se
manifeste efectele noci ale prescrierii exagerate de barbiturice.
1910-l920 America este confruntata cu o problema grava in din

cauza drogurilor ilegale.

1943 Se descopera LSD-ul.Incepand din anii Canabisul devine un drog occidental.
1950
Anii 1960 si 1970 Revolutia psihedelica. SUA, si ulterior Marea Britanie, sunt lovite de epidemia consumului de heroina.

1963 Benzodiazepinele se bucura de un succes comercial de
proportii, avand drept consecinta o dependenta generalizata.Inceputul anilor Injectarea drogurilor contribuie la raspandirea epidemi-
1980 ca a SIDA si a hepatitei.
Anii 1980 Pe scena drogurilor recreati apare Ecstasy.
1984 Se declanseaza o epidemie de consum de crack in SUA

si a doua epidemie de cocaina la nil mondial.

Anii 1990 Drogurile pentru dans se "normalizeaza".
2001 Talibanii consimt sa interzica cultivarea opiului.
2002 Productia de opiu in Afganistan atinge un nil maxim.
Care sunt principalele adevaruri ce pot fi extrase din aceasta insiruire? Cu toate modificarile, exista anumite teme recurente ce pot fi identificate constant in peisajul drogurilor.
a De-a lungul secolelor au aparut iar si iar droguri noi, ce au fost unul dupa altul acceptate. Este greu de crezut ca aceasta lista a inntiilor s-a inchis si ca va ramane inchisa.
a Consecintele, gra asupra sanatatii consumatorilor au surnit atat in urma'extragerii alcaloizilor din te, cat si in urma aparitiei unei serii de medicamente psihotrope sintetice. Inntivitatea permanenta a farmacologilor a constituit o parte a problemei.
a Aparitia unor tehnici noi de administrare a unui drog deja cunoscut reprezinta o tema ce reapare constant. Tigara si productia sa in serie a facut pentru nicotina acelasi lucru pe care l-a facut seringa pentru opiacee si pe care cradc-ul il face pentru frunzele de coca.
a Drogurile introduse ca medicamente ajung sa fie consumate in mod incontrolabil. Bauturile spirtoase distilate au fost initial folosite in scop terapeutic, nicotina a fost un medicament, aceasta tema repetandu-se pana in prezent, in cazul Ecstasy-ului, un ad-juvant psihoterapeutic transformat intr-un drog recreativ al dansatorilor.
a Evadarea drogurilor din limitele lor geografice initiale constituie un alt element repetat in aceasta poste. Nicotina a evadat din Lumea Noua pentru a invada intregul glob, opiul si canabisul au aparut din Orient, cocaina vine din America de Sud, iar tigarile americane de marca si berea superprocesata s-au raspandit din Nordul bogat catre Sudul defavorizat.
lata o cronica a multor droguri ce produc, pe rand, nenumarate surprize neplacute unei lumi mereu neavizate. A existat intotdeauna o noua surpriza, si mai neplacuta, ce astepta dupa colt. Imaginea potrivita in acest caz nu este cea a unui singur monstru, "problema drogurilor". Lumea este bantuita pretutindeni de o Hidra cu mai multe capete, un monstru al mitologiei grecesti, capabil sa genereze un nou cap imediat ce i-a fost retezat unul.

Problema cea mai grava: inradacinarea

Atunci cand un nou drog isi face aparitia si este adoptat de o societate, exista o mare probabilitate de a nu disparea cu aceeasi usurinta. Dimpotriva, el are sanse mari de a se inradacina si de a se opune tuturor eforturilor de eradicare. Drogurile sunt asemenea buruienilor, cultivate din neatentie de un gradinar naiv care nu le intelege capacitatea de raspandire. Indiferent cat de mult ar plivi-o ulterior, el nu va mai putea indeparta aceasta ta daunatoare din gradina. Drogurile demonstreaza intr-un mod foarte general capacitatea de a se inradacina.
Unul dintre motile pentru care drogurile psihotrope au aceasta capacitate de a se inradacina rezida in potentialul lor de consolidare. Faptul ca drogurile se consolideaza a fost identificat ca o caracteristica proeminenta in Introducere. Oamenilor le place sa consume din nou un drog deoarece ultima data cand l-au consumat efectul a fost placut, iar ultima experienta o propune pe urmatoarea si pe urmatoarea dupa aceasta, astfel ca obiceiul se formeaza treptat, iar urma deprinderii devine intiparita.
O priza, un fum, o inghititura sau o intepatura, iar consumatorul resimte din nou placerea satisfacatoare, ziua cea mai plictisitoare si viata cea mai dezamagitoare sunt luminate brusc de o stralucire chimica favorabila, si tocmai in asta consta farmecul de consolidare al drogului. Placerea este imediata, iar durerea se amana; un adevar psihologic fundamental este ca placerea imediata va aa o influenta mult mai puternica asupra comportamentului decat durerea ulterioara si incerta.
Descrierea drogurilor ca agenti ce furnizeaza o placere rapida reprezinta o surprindere incompleta a magiei lor intrinseci. Indiferent la ce necesitate umana ne-am putea gandi, exista un drog care o satisface oricat de temporar si de fals. Cocaina si amfetamina pentru stimulare, Ecstasy pentru intimitate si acel sentiment de afectiune, opiaceele pentru amortirea suferintei psihice si protejarea emotionala a consumatorului, canabisul pentru o stare de calm profund, halucinogenele ca bilete catre un parc de distractii al psihicului. Mai mult, dupa cum au ilustrat in mod repetat in modulele anterioare, un drog poate produce placeri diferite in functie de ambianta si de circumstante. Vinul alb sorbit intr-o companie elevata, pe o peluza, ajuta la inducerea bunei dispozitii si la emiterea unui ras lejer, insa alti bautori vor gasi in acelasi drog, dupa ce s-au intoxicat puternic, placerea agresiva de a distruge barul. Drogurile pot aa atat de multe efecte placute, intunecate, minunate si distructi asupra mintii, incat nu este de mirare ca devin inradacinate.Insa drogurile, pe langa faptul ca sunt substante chimice care actioneaza asupra creierului, sunt totodata marfuri comercializate pe piete, iar aceasta inradacinare trebuie explicata prin mai multi factori decat exclusiv prin cel al sistemului dopaminei. Sumele cheltuite pe droguri ilegale la nil mondial ating anual miliarde de dolari. Lorzii drogurilor acumuleaza ari, iar numarul mare de operatori aflati pe nilurile inferioare ale afacerii isi castiga traiul cultivand tele din care se extrag drogurile sau vanzand doze la bucata, pe strazi. Banii se asociaza drogurilor ilegale de-a lungul fiecarui milimetru al lantului de distributie. Acest fapt este la fel de adevarat in cazul alcoolului si al tutunului, in care banii circula din mana in mana, de la companiile multinationale ce produc si comercializeaza aceste droguri pana la tutungeria de la coltul strazii si la localul din cartier. in cazul drogurilor legale, gurnul intinde la randul sau mana, pentru a culege crema profitului, sub forma de impozite.In afara inradacinarii economice, drogurile au capacitatea de a deni inradacinate si cultural, de a fi incluse in traditiile unui grup social si de a deni simboluri. Sampania este un simbol al bunei dispozitii, nu doar un vin spumos. Ofera-i unui prieten un trabuc, iar el il va interpreta ca pe un semn de stima si de apropiere. in cazul cocainei in Anzi, obiceiul consumului il defineste pe acullicador ca pe un membru cu drepturi depline al comunitatii. in cazul substantelor ilegale, inradacinarea este cauzata de ritualurile subculturii drogului respectiv, iar a fi un consumator de heroina inseamna a fi cineva. Aspectul cultural al consumului de drog este omniprezent si adesea extrem de influent. Drogurile nu sunt apreciate doar de catre cel ce le consuma, ci si de catre societatea sau grupul social care le confera un statut suplimentar celui farmacologic.

Astfel, nu este de mirare ca drogurile nu cedeaza cu aceeasi usurinta in fata masurilor de sanatate publica precum bolile infectioase clasice. Ciuma nu a fost nici placuta, nici profiila si nici nu aa vreo urma de potential de dependenta. Totusi, intre cele doua clase de probleme exista o similitudine destul de buna: caracterul contagios. Transmiterea microbilor de la o persoana la alta se produce prin mecanisme foarte diferite de cele ce actioneaza in transmiterea viciului de la un prieten la altul. Cercetarile indica faptul ca narcomanii iau initial contact cu drogul prin intermediul unui membru al familiei sau al unui prieten, nu cumparandu-l de pe un raft oarecare sau de la un dealer necunoscut. Pe parcursul unei perioade de cinci ani, o suta de dependenti de heroina vor fi conrtit fiecare, in medie, alti doi consumatori, sporind numarul consumatorilor cu aproximativ doua sute de cazuri. Atat parintii fumatori, cat si anturajul unui adolescent il vor infecta pe acesta cu viciul fumatului. Societatile in care se bea mult produc alcoolici.
Ce putem face in privinta acestei inradacinari a drogurilor? Exista mai multe moti pentru care este extraordinar de greu sa plisti drogurile din gradina odata ce au prins radacini.

Dominatia globalizarii
Drogurile de un tip sau altul au exploatat mereu oportunitatile colaborarilor transnationale si au urmat rutele comerciale, fie pe corabii, fie pe calea ferata. Cafeaua, opiul, tutunul si alcoolul au fost toate purtate de valurile comertului international. Acum transportul se realizeaza adesea pe cale aeriana, iar disponibilitatea acestui mod de transport a favorizat raspandirea drogurilor ilegale.
Natura progresiva a globalizarii drogurilor este evidenta prin realitatea pur fizica a raspandirii substantelor legale si ilegale - un aspect puternic si in plina dezvoltare al situatiei mondiale actuale. Modul de raspandire geografica individuala a acestor droguri a fost o tema aparuta in mod repetat in modulele anterioare. insa ceea ce trebuie adus in atentie la ora actuala este felul in care aceste istorii individuale se asociaza pentru a constitui loul amplu si general al globalizarii drogurilor.
Fortele ce stimuleaza raspandirea drogurilor au multe in comun, indiferent de substanta sau de tipul, legal sau ilegal al traficului. Aceste forte sunt sustinute de resurse financiare uriase, sunt actionate de dorinta obtinerii de profit si sunt directionate de operatori experimentati, cu vaste cunostinte in domeniu si lipsiti de scrupule. Ele sunt incarcate cu un anumit tip de energie demonica. Ceea ce au in comun, indiferent daca este vorba despre producatori ilegali sau de companii multinationale, este faptul ca sunt masini concepute sa elimine barierele nationale.
Totusi, globalizarea drogurilor inseamna mai mult decat simplul fapt ca berea Carlsberg si tigarile Lucky Strike se gasesc de vanzare in provincii aflate la marginea Cercului Polar sau ca drogurile agreate de dansatori au patruns in Hong Kong. Raspandirea lor geografica este influentata, in aceeasi masura, pe de o parte de prezenta lor fizica pe piata, pe de alta de adoptarea stilului de viata occidental si de proarea noii simbolistici culturale a drogurilor. Marcile occidentale de tutun si alcool sunt vandute ca embleme ale modernitatii. Drogurile sunt sustinute de cultura unirsala a tinerilor si sunt accesorii la moda, in aceeasi masura ca o pereche scumpa de pantofi de sport. Tocmai aceste sensuri colaterale sprijina raspandirea si inradacinarea drogurilor.
Globalizarea pietelor drogurilor este accelerata de la o zi la alta. A nit clipa in care nu mai putem spera sa intelegem sau sa reactionam intr-un mod eficient la problema drogurilor, fie ele legale sau ilegale, daca ignoram cadrul general international. De unde provine acea heroina, cine a instit in aceasta fabrica de bere, ce semnificatie are Ecstasy-ul in Noile Teritorii? Drogat si vrajit de muzica, ne poate spune acest tanar dansator in ce tara danseaza asta-seara? Este vorba despre aceeasi muzica si acelasi drog, cu aceleasi semnificatii codate, indiferent daca se afla in nord, sud, est sau st.In acest cadru global, vom fi desigur in continuare martorii epidemiilor rurale si vom aa nevoie de reactii la nil micro, insa in multe regiuni au denit disponibile droguri anterior necunoscute. Ceea ce se intampla la nil global are un impact generalizat.