Cofeina exista in stare naturala in peste o suta de specii de te si, ca atare, este un principiu activ al multor substante usor psihoactive, intre care, desigur, ceaiul, cafeaua, arborele de cacao (sursa de cacao si ciocolata) si numeroase bauturi carbonatate nealcoolice cum este Coca-Cola. Ea a fost denumita pe buna dreptate "cel mai popular drog din lume". Este un stimulent, dar functioneaza in mod indirect, asa cum arata Stephen Braun: "Consumul de cofeina este [] ca si cum ai pune o bucata de lemn sub una din pedalele de frana principale ale creierului. Cofeina este un stimulent indirect: actitatea cerebrala se intensifica pentru ca nu poate incetini. Asadar, cofeina in sine nu poate stimula nimic. Nu face decat sa lase cale libera pentru ca stimulatorii proprii ai creierului [] sa-si faca treaba". O cantitate de pana la patru cesti de cafea pe zi (sau un aport echivalent dintr-o alta sursa de cofeina) are un efect stimulator; o cantitate mai mare nu aduce un efect suplimentar sau poate chiar sa fie contraproducti-va, facand consumatorul letargic.
Desi cofeina are reputatia de a ajuta la slabit, ultimele descoperiri stiintifice tind sa contrazica ideea. Ca rezultat al unei astfel de cercetari, in 1991, Administratia americana a alimentelor si medicamentelor a interzis cofeina in toate pastilele dietetice si produsele inrudite. Totusi, consumul de cofeina imediat inaintea unei competitii atletice are fara indoiala un efect pozitiv, atat de mare, incat se stie ca ciclistii profesionisti isi aplica supozitoare cu cofeina pentru a-si imbunatati performantele. Braun, care a aplicat in ultima sa sectiune, Buzz: The Science and Lore of Alcohol and Caffeine [Stiinta si folclor despre alcool si cofeina], cele mai recente descoperiri ale neurologiei pentru a studia aceste doua substante si interactiunile dintre ele, afirma: "Profunda dihotomie intre ratiune si irationalitate poate fi vazuta in apetitul urias al lumii pentru alcool si cofeina. Alcoolul este liberatorul irationalului. Cofeina este stimulentul rationalului. Pare ca spiritul uman tanjeste dupa ambele extreme si apeleaza la cele mai familiare droguri pentru a atinge aceste obiective". Acesti poli sunt atinsi cu adevarat doar in acele rare momente de betie totala sau de gilenta absoluta, ritmul etii cotidiene constand in mare parte in modificari de dispozitie mai subtile, dar intre acesti poli departati. Faptul ca un adult obisnuit are in organismul sau una din aceste substante sau pe amandoua in orice moment dat inseamna ca peste perceptia noastra despre rational si irational se suprapune permanent dialogul chimic dintre aceste substante cu incarcatura culturala.

Surse: Braun 1996.