Corn de secara (Claviceps purpurea) este numele dat unei ciuperci parazite care se gaseste pe iarba si rogozul atinse de boala, dar mai ales in lanurile de secara. in Europa mediela si in alte parti se intampla uneori sa fie consumata secara infestata cu aceasta ciuperca, ceea ce provoca accese de ergotism in masa, ale carui efecte sunt prezentate detaliat mai jos. Alcaloizii psihoactivi ai cornului de secara sunt in principal deriti ai acidului lisergic si au efecte halucinogene. Albert Hofmann a fost cel care a extras sintetic LSD ( LSD) din cornul de secara.
Arheologul Jeremy Dronfield a sugerat posibilitatea ca unele dintre picturile care impodobesc spectaculoasele morminte subterane din Irlanda neolitica sa fi fost inspirate ori de cornul de secara, ori de alta ciuperca halucinogena. in unele surse asiriene si zoroastriene exista referiri la paraziti ai cerealelor care pot indica faptul ca, in Antichitate, otravirea cu corn de secara era o problema. Un trio de santi distinsi (chimistul Albert Hofmann, ale carui cunostinte despre farmacologia cornului de secara nu le intrece nimeni, R. Cordon Wasson, cel mai mare etnomicolog din generatia sa si specialist in ciuperci halucinogene, si clasicistul Cari Rock, al carui domeniu forte este botanica grecilor) a ansat in lucrarea The Road to Eleusis: Unveiling the Secrets of the Mysteries [Drumul spre Eleusis: dezluirea tainelor misterelor] (1978) ipoteza ca enteogenul folosit in cadrul misterelor eleusine din Grecia antica era cornul de secara. Ei spun:

"Marturiile antice despre misterele eleusine sunt unanime si lipsite de ambiguitate. Ele reprezentau momentul suprem din viata unui initiat. El se concretiza deopotri in manifestari si mistice: tremurat, ameteala, transpiratie rece si apoi o priveliste care-l facea pe initiat sa simta ca ceea ce numise pana atunci z fusese orbire, un sentiment de evlavie si miracol in fata unei straluciri care determina o tacere profunda, pentru ca ceea ce tocmai zuse si simtise nu putea fi comunicat vreodata, cuvintele fiind mult prea sarace. Aceste simptome inconfundabile sunt trairile induse de un halucinogen. Grecii, ba chiar unii din cei mai renumiti si mai inteligenti dintre ei, puteau sa traiasca o astfel de irationalitate si sa patrunda in ea cu totul."

Cornul de secara poate sa fi fost esential in viata spirituala a grecilor, insa rolul sau in istoria europeana ulterioara a fost oricum, numai elet nu. Ergotismul a fost cauza unor suferinte teribile in Europa, mai ales in Evul Mediu, cand era numit "focul Sfantului Anton", "pedeapsa divina" si sacer ignis - "focul sfant". Anglia a scapat in general fara a fi afectata, intrucat secara era doar o componenta lipsita de importanta a alimentatiei oamenilor. Exista date despre epidemii de ergotism inca din anul 857 d.Hr.; pentru a ne face o idee despre amploarea acestei afectiuni, se spune ca, in anul 995, in Aquitania au murit 40 000 de oameni. Ergotismul are efecte extrem de grave, atat asupra corpului, cat si asupra psihicului. El cauzeaza convulsii, tulburari mintale grave si crize de epilepsie precipitate. Mai rea chiar era infectia cangre-noasa pe care o provoca. Membrele se innegreau si se inflamau, iar pierderea mainilor, a talpilor si chiar a membrelor intregi era frecventa. O anecdota macabra este suficienta pentru a demonstra suferinta coplesitoare provocata de ergotism. O femeie care suferea de aceasta boala mergea la spital calare pe un asin; la un moment dat s-a lovit cu piciorul de un arbust, iar forta acestui contact a fost suficienta pentru a face piciorul sa cada. Se spune ca apoi l-a dus in brate pana la spital.In mod ironic, cornul de secara a avut un rol si in medicina mediela. Printre descoperirile arheologice facute pe locul unui fost spital condus de calugari augustini in perioada aproximati 1190 - 1460 s-au numarat saisprezece exemplare de corn de secara (Claviceps purpurea) amestecate cu boabe de ienupar. Rapoartele sapaturilor sugereaza posibilitatea ca tele sa fi fost folosite pentru a provoca avortul. Se stie ca moasele din toata Europa foloseau cornul de secara pentru a declansa traliul. Marea importanta a cornului de secara in Europa este demonstrata de faptul ca, numai in limba germana, Schultes si Hofmann au gasit saizeci si doua de nume populare pentru aceasta ciuperca parazita. Ei au mai notat ca olandezii au douazeci si unu de denumiri pentru ea, iar francezii, peste douazeci. in engleza exista doar sapte in afara de termenul ergot, care este preluat direct din franceza (limba in care inseamna pinten de cocos, cu forma caruia era asemanata ciuperca parazita).

Potrivit lui Christian Ratsch, unii consumatori constanti de LSD il considera pe Sfantul Anton patronul lor, pe motivul legaturilor stranse intre acesta si cornul de secara. Diferiti deriti ai cornului de secara au fost folositi pentru proprietatile lor psihoactive, cel mai renumit fiind LSD, dar si mesilatul de pergolida, mai rar. Acesta din urma este folosit in tratarea bolii Parkinson, iar in 1955 a fost prezentat cazul unui consumator de droguri experimentat, care citise despre potentialul psihoactiv al cornului de secara si a incercat acest drog, pe care-l obtinuse de la o ruda bolna de Parkinson. La circa o jumatate de ora dupa ce a luat drogul, a intrat intr-o stare de disociere care a durat patruzeci si cinci de minute. Au urmat timp de doua ore halucinatii in care marimea si forma obiectelor erau modificate.

Surse: Barger 1931, Dronfield 1995, Ratsch 1992, Schultes si Hofmann 1980a, Schultes si Hofmann 1980b, Wasson, Hofmann si Ruck 1978, Watt si Breyer-Brandwiik 1962, Wilcox 1995, Williams 1947.