Inhalantii sunt un grup de substante volatile care sunt rareori produse pentru proprietatile lor psihoacti, dar de care se poate abuza in asemenea scopuri. Adezivii, benzina sau gazolina, dizolvantii pentru vopsea, spuma extinctoare, pasta corectoare si aerosolii (ca si fixativul, spray-urile pentru insecte si deodorantele) sunt toate folosite ca inhalanti ieftini, legali, dar foarte periculosi.
Alte substante precum eterul, cloroformul si protoxidul de azot -toate create ca anestezice - pot fi cuprinse si ele in categoria generala a inhalantilor.
Efectele protoxidului de azot merg dincolo de rolul sau de "gaz ilariant". Sir Humphrey Davy, care i-a inteles primul aplicatiile medicale, descria efectele pe care Ie-a avut substanta asupra lui:
"Simteam ca toate legaturile raportului meu cu lumea exterioara se slabesc si se rup. Prin minte imi treceau rapid inlantuiri de imagini vii. Alta data am simtit cu o placere indescriptibila intensificarea simtului tactil in talpi si maini. Ma vrajeau perspecti naucitoare. Auzeam distinct cele mai imperceptibile sunete [] si nici un aspect al starii mele nu putea sa-mi scape. Treptat, criza denind intensa, am simtit o detasare fizica involuntara, care m-a desprins de grijile mele lumesti si m-a facut sa ajung, prin stari intermediare voluptuoase, la senzatii delicate care, sincer vorbind, imi erau complet noi. Parea ca, in starea mea privilegiata, totul se intampla spontan si instinctiv. Timpul, cu alte cuvinte, exista doar in memoria mea, si intr-o strafulgerare am revazut cele mai indepartate traditii in toata splendoarea lor."
Consumul si abuzul de solnti si alte substante volatile si inhalanti par sa dateze inca de cand au fost produse pentru prima oara, in general cu scopuri industriale. Louis Lewin a documentat in anii '20 cazul unui german, a carui meserie era confectionarea bandajelor si care mirosea benzina pentru efectele ei halucinogene. Despre marele interpret de blues si cantaret la muzicuta "Sonny Boy" (John Lee) Williamson (nascut in 1914 si ucis la 1 iunie 1948) se spune ca exagera cu mirositul cremei de pantofi. Mirositul petrolului este un obicei in Australia, mai ales in randul adolescentilor, atat in mediul urban, cat si in cel rural. in comunitatile aborigene izolate, obiceiul a fost mai sporadic la inceput in anii '40 si '50, dar pe la jumatatea anilor '70 denise o problema sociala semnificativa, desi nu afecta decat o minoritate restransa.
La fel ca in cazul multor altor inhalanti, efectele secundare ale abuzului cronic de petrol sunt gra si includ convulsii, leziuni cerebrale si chiar moartea. Inhalarea petrolului nu are nimic din alura romantica ce-i determina pe oameni sa foloseasca alte substante psihoacti, nu exista nicio ceremonie care sa-l insoteasca; este pur si simplu inhalarea unui lichid industrial brut. Totusi, pana si in cazul petrolului, mediul in care este folosit are legatura cu traditiile culturale. Dobandirea capacitatii de dere in infraro-su si capacitatea de a alerga cu viteze extraordinare sunt trasaturi atribuite celor care inhaleaza petrol. Aceste puteri magice se numara printre cele atribuite in traditiile aborigene vrajitoarelor si batranilor conducatori de ritualuri.
Inhalarea adezivilor a intrat in atentia publica la sfarsitul anilor '70, cand aceste substante constituiau drogul preferat al tinerilor punkeri. Aceasta constituia o respingere a celorlalte droguri, cele asociate cu miscarea rock bombastica, si in acelasi timp intruchipa etosul punk, dupa cum spune Richard Is: "Miscarea punk tinea de exproprierea bunurilor de consum si transformarea lor in arta, iar adezivii se potriau perfect cu acest tip de ideologie. Adeptii miscarii au luat un produs cotidian, banal, la care nu se gandea nimeni si despre care nu simtea nimeni nimic, si s-au drogat cu el. Au avut halucinatii, au avut trairi extatice. Au tras o pacaleala buna materialismului". Inhalarea adezivilor a avut un rol in stilul de viata al punkerilor de la inceput; prima revista de amatori a punkerilor se numea Sniffin' C/ue, iar primul album al formatiei Ramones contine imnul "Now I Want to Sniff Some Clue". Desi lipsa completa de stralucire a adezivilor a fost ceva ce i-a atras pe punkeri, aceste substante sunt percepute in general ca un drog de joasa speta, principalii consumatori fiind copin si adolescentii care nu-si permit alte droguri.Intre efectele psihoacti ale toluenului (adeziv) se numara halucinatiile tactile, auditi si vizuale, distorsiunile in perceperea timpului, macroscopia si microscopia (adica perceperea obiectelor ca fiind mai mari si respectiv mai mici decat in realitate), euforia, delirul, frica si modificarile insemnate ale comportamentului. Experientele halucinogene ale unui tanar care inhaleaza adezivi sunt miscatoare prin inocenta si in acelasi timp tulburatoare: "imi iau soldatii de jucarie, asta-i cel mai grozav. ii pun pe podea si ei cresc si-mi vorbesc sau raman mici si merg pe mana mea. Am avut o ambulanta de jucarie si a crescut la dimensiunea ei normala si doi oameni de plastic au crescut si au denit oameni adevarati, si m-au urcat in spatele masinii si m-au luat pentru ca inhalam lipici". Adezivii si alti inhalanti sunt administrati adesea imbiband o panza in substanta respectiva si apoi punand-o in gura, pentru a obtine efectul deplin, sau punand substanta intr-o punga de plastic si apoi tinand punga la nas si inhaland.
Nu e prea mare distanta intre consumul telor psihoacti de catre samani, pentru a intra in legatura cu spiritele, si abuzul de inhalanti la adolescentii a caror lume fantasmagorica e populata cu OZN-uri si invadatori din spatiu, Batman si luptatori de kung-fu inspirati din filmele TV si jocurile pe computer. Abuzul de hidrocarburi volatile (butan) este un obicei raspandit la baietii de peste opt ani. Efectele psihoacti ale butanului sunt similare cu cele ale adezivilor pe baza de toluen - halucinatii auditi si vizuale, macroscopie si miscoscopie, euforie, anxietate si idei delirante (intre care credinta individului ca poate zbura, efect care a cauzat accidentari si chiar decese). Statisticile nenorocirilor provocate de inhalarea de gaz butan arata ca este mult mai periculos decat multe alte droguri, care au primit un procent disproportionat din atentia presei. Numai in Marea Britanie, 398 de persoane au murit in urma abuzului de combustibil gazos intre anii 1988 si 1990. in aceeasi perioada, decesele atribuite drogului Ecstasy n-au fost nici macar zece. Combustibilul gazos a cauzat, de asemenea, mult mai multe decese decat heroina sau cocaina. Multe dintre accidentele fatale s-au intamplat atunci cand utilizatorii isi pulrizau butanul pe gat in jos. intrucat lichidul extrem de comprimat din recipient se dilata cu repeziciune, el poate deni suficient de rece pentru a ingheta laringele si a determina umplerea plamanilor cu lichid. Aceasta provoaca moartea prin inec. Alte morti cauzate de butan sunt provocate de stop cardiac sau de lipsa totala de coordonare mentala si fizica, ce duce la accidente fatale de automobil sau feroviare. Aceste substante pot cauza si leziuni cerebrale.In Marea Britanie s-au luat masuri pentru limitarea abuzului de substante volatile. Legea privind substantele intoxicante (furnizarea acestora) din 1985 considera un delict daca agentii comerciali vand minorilor substante de care se poate abuza, daca acestia considera ca exista probabilitatea de a fi folosite inadecvat. Inculparile sub incidenta acestei legi nu au fost prea numeroase, iar eficienta unor astfel de masuri in rezolvarea problemei a fost pusa in discutie. Problema provocata de abuzul de substante de acest tip in lumea occidentala paleste si devine insignifianta in atie cu situatia din asa-numita lume a treia. Andrew Tyler spune:
"in randul celor aproximativ 100 de milioane de copii ai strazii din lumea intreaga, inhalarea substantelor volatile este un obicei foarte raspandit. El este practicat pentru a ramane vigilent fata de posibilele violente, pentru a induce somnul, pentru a atenua suferinta fizica sau psihica ori ca inlocuitor pentru hrana. Produseie alese sunt cele mai ieftine si mai usor de gasit: adezivi in zonele cu fabrici de incaltaminte, solnti daca exista zone industriale in apropiere. in Uganda, copin strazii inhaleaza gazele de esapament de la avioane si petrol. Se crede ca in Guatemala, noua din zece copii fara adapost sunt dependenti de di-luant pentru vopsea si lipici ieftin. in Africa de Sud, o ancheta efectuata asupra unui grup de tineri fara adapost a pus in evidenta insemnate vatamari cerebrale, AsubiectiiA nefiind capabili sa gandeasca, sa vorbeasca, sa-si aminteasca dirse lucruri sau sa-si coordoneze miscarile."
Dintre diferitele substante psihoacti, inhalantii se afla la limita inferioara ca statut.