Dupa ce am silit ca unul dintre factorii ce influenteaza pericolele reprezentate de droguri este modul de administrare, trebuie sa analizam intr-un mod mai general factorii ce pot influenta pericolul reprezentat de un drog pentru cel care-l consuma. Aderul este ca despre aproape nici una dintre substantele studiate in aceasta sectiune nu se poate afirma cu certitudine absoluta ca este noci.
Thomas, un clasicist octogenar, incepuse sa consume amfetamina pe cand ora ofiter de marina in cel de-al doilea razboi mondial pentru a ramane treaz in timpul garzilor de noapte. El a continuat sa consume letele si in viata civila, fiind asistat de o serie de doctori si and tendinta de a le supravietui celor mai multi dintre ei. Ultima data cand ne-am intalnit, mi-a spus ca el continua sa consume acest drog, ce intra sub incidenta Clasei B a legii britanice privind abuzul de droguri. El lua o leta de cate ori pe saptamana "pentru a putea ingriji gradina", dar se putea lipsi saptamani la rand in timpul iernii, cand gradina nu trebuia ingrijita.
Exista oameni care au consumat cocaina sau heroina prescrisa timp de zeci de ani fara a suferi vreo afectiune fizica. La fel cum, asezat in coltul multor bodegi, bautorul inveterat si fumatorul inrait sfideaza toate prognosticurile, cel putin pana acum.
In privinta drogurilor nimic nu este absolut cert. Consumul lor nu implica in mod garantat un pericol, insa nici siguranta nu le este garantata, intrebarea care trebuie pusa in privinta oricarei substante nu este daca aceasta este "inofensi" in termeni absoluti, ci mai degraba care este gradul de risc asociat consumului sau. Alcoolul furnizeaza un exemplu despre cum ar trebui formulata aceasta intrebare. Indiferent cat ar fi de beat barbatul de la bar ce are in fata a sasea halba de bere din acea seara, nu se poate afirma cu o siguranta absoluta ca bautura ii provoca ciroza alcoolica. Relatia dintre cantitatea de alcool bauta si riscul aparitiei cirozei este exponentiala, insa nu exista un nivel la care riscul sa se transforme in mod ineviil in trista realitate.In privinta altor pericole fizice asociate consumului de droguri, se poate considera ca riscul unei consecinte nefaste spori odata cu prelungirea si intensificarea consumului. in cazul altor tipuri de probleme, riscul poate avea un caracter mult mai aleatoriu: a zecea seara de consum de Ecstasy a unui adolescent se poate dovedi fatala, prima injectie cu heroina il poate infecta pe consumator cu virusul hepatitei C care-l ucide douazeci de ani mai tarziu, o persoana se poate ineca in mod tragic daca inoata prea departe de mal dupa un picnic la care bause o cantitate de bere considerata in acel context accepila.
Consumul de droguri poate prezenta riscuri in privinta multor aspecte ale vietii: amenintarea poate fi la adresa sanatatii fizice sau psihice, a activitatii educationale sau sociale, a consumatorului sau a sigurantei si bunastarii celor din preajma sa. Prejudiciul poate fi considerabil sau nesemnificativ, poate surveni brusc sau in timp. Adesea, victima spune: "Nu credeam ca ma lovi tocmai pe mine", in timp ce familia sa ar putea spune: "Nu ne-am fi asteptat sa se intample asa ce". Ideea de baza este ca riscul nu este cert. Pericolele pe care le prezinta drogurile nu ar trebui exagerate, insa in acelasi timp ele nu ar trebui nici minimalizate sau negate prin declaratii absolutiste de siguranta.
Lenny, in rsta de douazeci si patru de ani, era din Barbados. Fratele sau, care l-a adus la clinica, a pasit schiopatand in incapere si a spus: "Vreau sa faceti ce in privinta dependentei baiatului acestuia inainte ca drogurile sa-i faca ceea ce mi-au facut mie". Fratele avea credibilitate. Schiopatatul sau se datora unui accident cerebral indus de cocaina cu cate luni inainte - pe neasteptate.
Problema pericolului ativ
Mass-media adopta o atitudine relativ neclara in privinta periculozitatii relative a diferitor droguri. Uneori se sustine ca toate drogurile, legale si ilegale, prezinta acelasi grad de pericol si, drept urmare, ar trebui legalizate fara nici o diferentiere. Totusi, alte voci considera ca drogurile recreative ilegale, in special canabisul si Ecstasy, sunt mai inofensive decat alcoolul si tutunul. De asemenea, un alt l de opinie sugereaza existenta unei diferente intre drogurile "hard" si cele "soft", fara ca acesti termeni sa fie clar definiti. intre timp, legea incearca sa puna in aplicare un sistem de control ce clasifica drogurile in functie de caracterul lor nociv, excluzand insa alcoolul si tutunul. Raspunsurile la problema pericolului ativ tind astfel sa fie oarecum neclare.
Dificultatile inerente unui astfel de exercitiu ativ pot fi ilustrate printr-o atie intre canabis si nicotina. in Marea Britanie, la ora actuala, mor anual circa 120 000 de oameni datorita unor afectiuni asociate fumatului. Probabil ca foarte putini (insa nu nici unul) mor ca urmare a cancerelor provocate de consumul de canabis sau a accidentelor rutiere datorate aceluiasi tip de consum. Aceasta informatie, luata strict independent, poate fi interpretata ca o doda coplesitoare ca nicotina este mai periculoasa decat canabisul. Daca adaugam faptul ca, dintre cele doua substante, nicotina provoaca cel mai usor dependenta, ce persoana rezonabila s-ar putea indoi ca drogul legal este prin atie cu cel actualmente ilegal la fel cum este ciuma fata de o raceala banala din perspecti capacitatii de ucidere?
Sa ne oprim aici! Oare este corecta atia conditiilor de expunere umana la cele doua substante? Tigarile sunt legale. Multi oameni isi permit chiar si in prezent sa fumeze la orice ora, sa se apuce de fumat la o rsta frageda si sa continue toata viata, in ritmul de unul sau doua pachete pe zi, pana cand ii doboara cancerul pulmonar. in schimb, foarte putini vor reusi sa-si expuna organismul la canabis o viata intreaga, zi de zi, asa cum le-ar permite tutunul. Aceasta atie intre canabis si nicotina evidentiaza faptul ca desi drogurile pot comporta diferite grade ale potentialului de dependenta si alte niveluri si tipuri de pericol, capacitatea lor de a-si transforma caracterul nociv potential intr-unui real depinde enorm de modul de dozare si de durata consumului.In afara gradului de expunere de-a lungul vietii si a modului de administrare, acestia fiind factorii dominanti care influenteaza transformarea potentialului de risc intr-o realitate cruda, exista o gama larga de alte influente ce ar putea fi necesar sa fie luate in considerare. Adesea, circumstantele directe ale consumului pot modifica gradul de risc, ca in cazul conducerii unui autovehicul sub influenta alcoolului. Doua sau trei paharele de whisky date pe gat inainte de a te urca la volan au o alta influenta decat aceeasi cantitate consumata inainte de culcare, cand te afli in fotoliul tau conforil de acasa. De asemenea, caracterul periculos al unui drog poate fi exacerbat de consumul concomitent al unui altuia: alcoolul si tutunul impreuna prezinta un risc de cancer superior celui al oricareia dintre cele doua substante consumate individual. Un alt factor ce influenteaza efectul consumului multor tipuri de droguri este predispozitia genetica.
Problema pericolului ativ are doua raspunsuri ce se intrepatrund, in primul rand, potentialul intrinsec al unor droguri de a induce dependenta si de a provoca anumite afectiuni este mai mare decat al altora. in al doilea rand, plecand de la aceasta premisa, modul de evolutie al acestui potential depinde de multi factori in afara celui intrinsec. Acesta este un ader mai complex decat afirmatiile simpliste aparute in mass-media.