Medicul are obligatia sa informeze bolnavul cu hiperuricemie ca sufera de o boala cronica ce poate evolua catre complicatii grave care-i limiteaza capacitatea de munca si uneori isi pune in pericol viata si din aceste motive trebuie sa efectueze tratament toata viata.

1. Alimentatia dietetica
- Regimul dietetic nu fi abandonat indiferent de medi-catia utilizata si chiar daca lorile uricemiei au ajuns in limite normale sau chiar mai scazute. Bolnavul nu consuma mai mult de 200 mg de purine pe 24 ore si evita pentru totdeauna alimentele bogate in purine.
Cura de diureza chiar si inaintea somnului, cu alcalinizarea urinii ramane permanenta recomandand bolnavului apele alcaline, alcalinoferoase si oligometalice in cantitate de 1 500-2 000 ml/24 ore. Daca pH-ul urinar nu depaseste 6,2-6,4 se recomanda bicarbonat de sodiu 2-4 g/24 ore si 250 mg aceta-zolamida (Ederen) la orele 21.
La bolnavii cu hipertensiune arteriala sau insuficienta cardiaca se recomanda utilizarea Ederenului 3 x 250 mg/24 ore.

2. Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos se efectua in functie de evolutia stadiala a hiperuricemiei andu-se in vedere ereditatea si forma clinica de guta. Acesta se incepe cat mai precoce pentru a evita aparitia gutei cronice rezistente la tratament (Emmerson .

3. Exercitiile fizice
Dupa remiterea fenomenelor acute, bolnavul este mobilizat si efectueaza zilnic cultura fizica medicala si apoi cultura fizica libera (mersul pe jos si cu bicicleta, diferite sporturi).

4. Tratamentul balnear

Tratamentul balnear si cura hidrominerala este recomandata numai dupa 60 zile de la atacul acut de guta. Cura hidrominerala incepe prin cura de ingestie ce se efectueaza din momentul in care a fost diagnosticata hiperuricemia pe cand tratamentele externe se efectueaza cand au aparut complicatiile gutei cronice: artropatia, sechelele musculare si nevralgice.

1. Hiperuricemia asimptomatica
Hiperuricemiile cu lori de peste 8 mg/dl (475,89 ,umol/l) cu antecedente familiale de guta, se trateaza cu allopurinol in doze de 100 pana la 200 mg/24 ore. in hiperuricemiile cu fluctuatii mari ale lorilor acidului uric se recomanda colchicina 1 mg/24 ore concomitent cu allopurinol 200-400 mg/24 ore pana cand lorile acidului uric au ajuns la limite normale. Tratamentul se continua cu allopurinol 100-200 mg/24 ore toata viata.
- in lipsa unor antecedente familiale de guta si a factorilor de rezistenta la tratament, allopurinolul se recomanda in doza de 100 mg/24 ore, atunci cand uricemia depaseste 9 mg/dl (535,32 umol/l).
- Hiperuricemiile consecutive unei productii crescute de acid uric, cu eliminari urinare foarte mari, ca de exemplu dupa tratamentul cu citolitice, pentru a evita riscul anuriei, litiazei urice si nefropatiei uratice se recomanda tratamentul cu allopurinol
200-400 mg/24 ore. De asemenea, se poate administra Ura-toxidaza 1 000 u/24 ore.

2. Atacul acut de guta

Medicamentul de electie este conchicina care remite fenomenele dureroase in 95% din cazuri in primele 24-48 ore. in lipsa acestuia se utiliza fenilbutazona sau indometacinul pe toata perioada simptomatologiei dureroase.
- in cazurile grave, care nu raspund la terapia orala cu conchicina se administreaza colchicina injecila intravenos sau in perfuzie o fiola de Colchineos de 3 mg timp de cel putin 3 zile.
- Concomitent se administreaza allopurinol in doza de atac 200-400 mg/24 ore timp de 3-4 zile si apoi tratamentul de intretinere cu 100-200 mg/24 ore toata viata pentru a preveni aparitia altor atacuri de guta.
- Daca uraturia este mai mica de 700 mg/24 ore se asociaza si uricoeliminatoare: Probenecid 500-l 500 mg/24 ore sau preparatul Colchicina-probenecid recomandat in atacurile repetate de guta pe o perioada de 4-6 saptamani.
- Se asigura cura de diureza si alcalinizarea urinilor cu 100 g cristalizat de acid citric citrat in doze de 3 x 3 g/24 ore dupa urmatoarea formula:
Rp./
Kalium citrat 46,3 g

Natrium citrat 96 g

Acid citric 14,5 g.

3. Perioadele dintre atacurile acute

- Asigurarea unei diureze de 2 500-3 000 ml cu urini alcaline (pH>6,4).
- Allopurinol 100-200 mg/24 ore in formele cu hiper-productie de acid uric si/sau uricozurice.
- Probenecidul 500-l 000 mg/24 ore sau colchicina probenecid 1 comprimat pe 24 ore.
- Sulfinpirazona 50-l00 mg/24 ore la bolnavii cu limitare functionala renala.
La persoanele unde atacurile de guta devin mai frecvente se recomanda tratament asociat compus din: colchicina 1 mg pe 24 ore timp de 1-3 luni asociat cu 200-300 mg allopurinol si 500 mg probenecid sau 1 comprimat de colchicina-probenecid. Tratamentul hipouricemiant nu se intrerupe chiar in conditiile aparitiei mai rapide al unui nou atac acut de guta.

4. Guta cronica

Tratamentul gutei cronice are urmatoarele particularitati:
1. Este un tratament medicamentos asociat: colchicina, allopurinol si probenecid;
2. Se efectueaza continuu sau intermitent timp de 20 zile pe luna cu 10 zile pauza;
3. Asocierea celor 3 medicamente se efectueaza in functie de existenta litiazei renale si a limitarii functiei renale.
a) Guta fara litiaza urica beneficiaza de allopurinol si/sau uratoxidaza in functie de lorile uricemiei. in caz de lori mari se administreaza 1 000 u/24 ore timp de 1-2 zile si apoi se continua cu allopurinol. Asocierea probenecidului este necesara la persoanele unde uraturia este mai mica de 700 mg/24 ore.
b) Guta cu litiaza urica se trateaza numai cu allopurinol, 200-400 mg/24 ore, uricozuricele fiind contraindicate. La acesti bolnavi tratamentul se incepe cu uratoxidaza 1 000 u/24 ore timp de 15-20 de zile, intramuscular, intravenos sau in perfuzie (Arnaud (7), la care se asociaza allopurinol 100-400 mg/24 ore. Paun . La bolnavii unde uricuria a ajuns sub 200 mg (11 896 ,umol/l) se pot asocia uricozuricele insa sub control medical strict supravegheat.
c) Guta cu insuficienta renala necesita tratament cat mai urgent prin administrarea uratoxidazei in doza de 1 000 u/24 ore timp de 6-8 zile perioada in care se estimeaza ca uricemia poate ajunge la lori normale. in acest moment se poate administra allopurinol 100-300 mg/24 ore. in unele situatii se poate administra si 100 mg/24 ore de sulfinpirazona, deoarece nu se acumuleaza si nu are efecte toxice renale.
Bolnavii cu guta cronica trebuie sa fie supravegheati de medic prin controale periodice clinice si de laborator. Pe langa urmarirea uricemiei si uricuriei se vor determina la interl de 3-4 luni transaminazele, fosfataza alcalina si hemograma completa. Modificari patologice ale acestor probe impun reducerea dozelor (allopurinol, colchicina) sau inlocuirea cu alte medicamente.
Printr-un asemenea tratament medicamentos complex sunt realizate cele trei obiective terapeutice majore ale hiper-uricemiilor:

1. Reducerea uricemiei la lori normale;

2. Prevenirea atacurilor acute de guta;

3. Prevenirea complicatiilor inlidante ale gutei.