Hormonul stimulator
tiroidian (TSH) sau tireotropina, este un hormon glicopro-teic produs in celulele tireotrope ale hipofizei anterioare. Hormonul este format din doua lanturi polipeptidice. TSH-ul stimuleaza cresterea si vascularizarea
glandei tiroide, precum si secretia si sinteza hormonilor tiroidieni. El influenteaza fiecare pas al procesului de sinteza si secretie hormonala, crescand preluarea iodului, oxidarea acestuia, organificarea si cuplarea. Cand nilele de TSH cresc, celula foliculara ia o forma columnara, endocitoza coloidului creste si se mareste proteoliza tireoglobulinei.
a) Mecanisme de control
Secretia TSH-ului este inhibata de nilele ridicate de T4 seric si in mai mica masura de nilele de T3 (ura 4-l1).
Controlul efectiv in cadrul celulelor tireotrope adenohipofizare se realizeaza de catre nilele de T3 intracelular. Aceste nile sunt determinate de transportul lui T4 din celula tiroidiana in ser si de deiodinarea lui T4 in T3. Aproximativ 80% din T3 intracelular hipofizar provine din deiodinarea lui T4 ,,in situ", in timp ce numai 20% provine din T3 seric. Din acest motiv, reglarea nilelor de 5'-mono-deiodinaza intracelulara poate controla sensibilitatea hipofizei la inhibarea feed-back. Secretia TSH-ului poate fi modulata de hormonul eliberator tiroidian (TRH), care creste nilul punctului fixat (a termostatului) pentru reglarea buclei feedback. Acest compus este o peptida formata din 3 aminoacizi produsa in hipotalamus si unele regiuni ale creierului, care actioneaza asupra hipofizei, stimulandu-i sinteza si secretia de TSH.
Sensibilitatea hipofizei la TRH depinde de nilele de T3 intrahipofizare. Cand T3 intracelular este mare, apare o reglare in sens descrescator, a receptorilor TRH si raspunsul hipofizei la TRH scade. Cu toate acestea, daca nilele de T4 seric sunt scazute, nilele de T3 intracelular se micsoreaza si concentratia receptorilor tireotropi la TRH creste. Ca rezultat al acestei modificari, se mareste sensibilitatea hipofizei la stimularea TRH. Fenomenul descris are utilizare clinica.
Dupa injectarea de TRH, nilele TSH-ului seric cresc rapid, atingand varful in 30 de minute, la o persoana normala, pentru ca, apoi, sa revina la nilele bazale in 3 ore. Daca persoana este hipotiroidiana, nilele TSH-ului seric, ca raspuns la TRH, sunt mai mari. in cazul in care persoana prezinta nile ridicate de T4 seric, ca si in cazul bolii Gras (hiperplazie tiroidiana), sensibilitatea hipofizei la TRH poate sa scada atat de mult, incat, va exista foarte putina secretie de TSH, ca raspuns la TRH. Daca pacientul are
hipotiroidism hipotalamic (tertiar),
hipofiza poate raspunde la TRH, insa raspunsul nu este atat de exagerat, ca cel asteptat la o persoana hipotiroidiana. Explicatia consta, probabil, in faptul ca hipofiza nu a fost expusa anterior la reglarea TRH. Cel mai obisnuit raspuns este o crestere a secretiei de TSH, similara ca marime cu cea observata la o persoana eutiroidiana. Raspunsul insa, se dezvolta mai incet si dureaza mai mult. Desi aceste teste au fost utilizate initial pentru diferentia
hipotiroidismul hipotalamic de cel hipofizar, in prezent ele nu mai sunt necesare, datorita posibilitatii de a folosi teste TSH ultrasensibile.
b) Perturbari ale mecanismului de control
Cresterea in volum a glandei tiroide poarta numele de gusa, aceasta realizandu-se in urma stimularii cu TSH. Cu toate acestea, dimensiunea tiroidei nu este lin factor de apreciere a functionarii acesteia. Este posibil sa existe o
gusa si, in acelasi timp, functia tiroidiana sa fie normala sau hiperreactiva. (Schema 4-5).
Pentru a demonstra aceasta relatie, se poate evalua disponibilitatea pentru iod a tiroidei. Daca exista o deficienta in
iodul alimentar, sinteza hormonilor tiroidieni poate sa scada. Pe masura ce secretia de T4 (T3) scade, sinteza si secretia de TSH hipofizar creste (ura 4-l2).
TSH stimuleaza cresterea si vascularizarea glandei tiroide, astfel ca glanda isi va mari volumul. TSH-ul stimuleaza, de asemenea, si preluarea iodului, precum si sinteza si secretia de hormon tiroidieni. Raportul T/S al hormonilor tiroidieni creste, iar eficienta captarii iodului in glanda se imbunatateste. Daca deficienta iodului nu este prea mare, glanda o poate compensa si poate readuce T4 seric in limite normale. Pentru aceasta insa este nevoie de o glanda hipertrofiata pentru a putea produce aceasta compensare. Din acest motiv pacientul are gusa chiar daca este eutiroid. in deficientele de iod pe termen lung, tiroida devine mai sensibila la TSH si chiar daca nilele de TSH seric raman in parametri normali, glanda isi mareste volumul. Daca exista o disponibilitate suficienta pentru iod, chiar si cu o stimulare intensa de TSH, pacientul va fi hipotiroid si va aa gusa. Pe de alta parte, in boala Gras, tiroida este stimulata de o imunoglobulina anormala (imunoglobulina stimulatoare-tiroidian, TSI) numita si
anticorpi tiroi-dostimulanti (TSAb), ea nemaifiind reglata de catre axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian (ura 4-l3).
Glanda tiroida se hipertrofiaza pentru ca TSI-ul se leaga de
receptorii TSH de pe celula foliculara imitand actiunea TSH-lui. TSI ca si TSH poate stimula sinteza si secretia de T4 (T3). In consecinta, persoana este hipertiroida dar are si gusa (ura 4-l3). Nilele de TSH seric la acesti pacienti sunt mai mici sau chiar nemasurabile.
