Hormonii steroizi si tiroidieni actioneaza prin receptori intracelulari. Similari din punct de vedere structural, acesti receptori sunt membri ai superfamiliei de receptori nucleari, categorie care include: receptori steroizi, tiroidieni, ai taminei D si receptori ai acidului retinoic. Ei actioneaza ca factori de transcriptie prin faptul ca se leaga la elemente din promotor, care raspund la hormoni, asigurand prin aceasta reglarea transcriptiei. Acesti receptori au trei domenii: domeniul dependent de ligant (care leaga hormonul), domeniul ADN-dependent si portiunea extremitatii N. Domeniul ADN-dependent prezinta doua extremitati cu zinc care contin reziduri de cisteina combinate cu zinc. Aceasta regiune se leaga la ADN. Receptorii din superfamilia discutata au domenii ADN-dependente similare. Domeniile dependente de ligant regleaza specificitatea hormonului care se leaga la receptor. Legarea hormonului la aceasta regiune modifica conformatia domeniului ADN-dependent si creste afinitatea ADN-dependenta.
a. Steroizii
Steroizii difuzeaza prin membrana plasmatica, strabat membranele nucleare si se leaga la
receptorii nucleari, sau uneori citosolici. Receptorii care nu sunt legati la hormon, se asociaza cu
proteine numite
proteinele socului de caldura (HSPs). Acestea silizeaza receptorii si pren legarea receptorului la ADN. Legarea hormonului receptor (HR) modifica conformatia receptorului si stimuleaza disocierea complexului HR din HSP. Aceasta disociere permite receptorilor sa dime-rizeze. Eliberarea de HSP creste afinitatea receptorului pentru secvente specifice de ADN, numite elemente ale raspunsului hormonal (HRE). HSP nu se asociaza cu hormonul tiroidian, tamina D si receptorii acidului retinoic. HRE este localizat in promotor, care este Ain amonteA de genele ce raspund la hormoni. Complexul HR actioneaza apoi ca factor de transcriptie. El moduleaza rata de transcriptie pentru genele care raspund la
hormoni si modifica in anumite cazuri pasii posttranscriptionali, schimband in acest fel nivelele de mesageri specifici ai ARN-ului. mARN-ul matur patrunde apoi in citoplasma unde mesajul sau este translatat catre ribozomi si are loc producerea proteinei corespunzatoare (ura 1-l1).
Hormonii steroizi pot dirija rapid transcriptia genelor reglatoare timpurii ca de exemplu : c-myc, c-fos si c-jun (reglatori de crestere sau proto-oncogeni). Aceste gene conduc sinteza mARN-ului pentru proteinele care sunt factori de transcriptie sau enzime ce regleaza acesti factori. In consecinta, adaparea genelor reglatoare timpurii poate influenta transcriptia genelor structurale AtardiveA (ura 1-l2).
Daca mARN din acesti proto-oncogeni timpurii sunt observati in primele minute dupa adaugarea steroidului, mARN pentru genele structurale tardive den aparenti doar la o ora, sau mai mult, dupa administrarea steroidului.
b. Hormonii tiroidieni
Hormonii tiroidieni strabat membranele plasmatice si intra in nucleu pentru a se lega la receptorii cu mare afinitate si cu capacitate scazuta. Acesti receptori sunt legati de ADN prin HRE. Cand hormonul se leaga la domeniul ligand-dependent al receptorului, legat de ADN, el poate regla transcriptia genica a anumitor mARN (ura 1-l3).
Receptorii de tipul mentionat functioneaza ca elemente reglatoare ale genei hormon-dependente. Se agreaza ipoteza existentei receptoriilor hormonali tiroidieni si in cazul mitocondriilor si al membranelor plasmatice. Hormonii tiroidieni pot actiona asupra mitocondriilor independent de orice actiune nucleara.
Rezumatul actiunilor hormonale poate fi desprins din Schema 1-6.
