DEPENDENTA DE ALCOOL
Trei sau mai multe din urmatoarele caracteristici care au fost traite sau observate la pacient un anumit timp in cursul anului preceden:
o dorinta puternica sau compulsiva de a consuma alcool
dificultati ale capacitatii de a controla comportamentul legat de consumul de
alcool in ceea ce priveste debutul, incetarea consumului si cantitatea consumata
starea psihologica de sevraj, cand se reduce sau se inceteaza consumul de
alcool, fapt evidentiat prin sindromul caracteristic de sevraj, sau utilizarea alcoolului pentru inlaturarea sau evitarea simptomelor de sevraj
obtine efectele produse initial de doze mai mici
neglijarea progresiva a placerilor sau intereselor datorita consumului de
alcool, cresterea timpului necesar pentru obtinerea sau consumarea alcoolului sau pentru revenirea de pe urma efectelor acestuia
persistenta in consumul de alcool in ciuda unor consecinte nocive, cum ar fi
afectarea ficatului prin exces de alcool, stari depresive datorate consumului, alterari cognitive legate de consum; trebuie facute eforturi pentru a determina daca pacientul este (sau daca ne putem astepta sa fie) constient de natura si gravitatea nocivitatii consumului
Tabloul clinic:
Pe langa manifestarile descrise in criteriile de diagnostic mai putem intalni: o restrangere a repertoriului modalitatilor personale de consum de alcool, de ex tendinta de a consuma bauturi alcoolice in acelasi mod in zile de lucru ca si la sfarsit de saptamana, fara a tine cont de restrictiile sociale ce determina adecvanta consumului de alcool.
Dependenta de alcool este frecvent asociata cu dependenta de alte substante (nicotina, cocaina, heroina, sedative, hipnotice si anxiolitice). Simptome de depresie, anxietate, insomnie acompaniaza frecvent dependenta alcoolica si uneori o preced.
Exista o crestere semnificativa a riscului de accidente, violenta si siucid.
Se poate insoti de diverse comorbiditati cum ar fi:
tulburarea de personalitate disssociala
tulburari afective aproximativ 30-40% dintre pacientii care consuma alcool
indeplinesc criteriile pentru un episod depresiv major candva de-alungul vietii (mai ales cei care consuma zilnic sau care au istoric familial de abuz de alcool). Ei prezinta de asemenea si un risc crescut de suicid. Pacientii bipolar pot consuma cantitati foarte mari de alcool in episodele maniacale
tulburari anxioase. Alcoolul este utilizat frecvent pentru efectul sau anxiolitic.
25-50% dintre pacientii consumatori de alcool indeplinesc criteriile pentru tulburari anxioase. Fobiile si tulburarea prin panica sunt sunt in mod particular comorbiditati ale dependentei de alcool
suicidul. Prevalenta suicidului la consumatorii de alcool este de aproximativ 15%. Factori de risc sunt reprezentati de prezenta tulburarii depresive majore, suport psihosocial slab, afectiuni medicale grave, somajul, singuratatea.
SINDROMUL DE SEVRAJ
Incetarea sau intreruperea consumului de alcool
G2 Cel putin 3 din urmatoarele:
tremor al limbii, pleoapelor sau al extremitatilor membrelor superioare
transpiratii
greata, varsaturi
tahicardie sau hipertensiune
agitatie psihomotorie
cefalee
insomnie
stare de slabiciune generala
iluzii sau halucinatii tranzitorii vizuale, tactile sau auditive
convulsii
G3 simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt explicate mai bine de alta tulburare mentala
Tabloul clinic:
In afara de simptomele din criterii se mai poate intalni:
nerabdare,neliniste, anxietate
paloare, congestie
reducerea si superficializarea somnului
gura uscata, facies tumefiat
edeme periferice discrete
fatigabilitate
malnutritie
pot aparea idei delirante de persecutie, de gelozie
halucinatii si iluzii in special vizuale
midriaza (MARIREA PUPILEI)
convulsiile sunt de obiecei stereotipe, generalizate. Pacientii pot prezenta mai mult de o convulsie la 3-6 ore de la prima.
simptomele de abstinenta incep de regula cand concentratiile sanguine ale alcoolului diminua brusc (adica in decurs de 4-l2 ore) dupa incetarea sau reducerea uzului de alcool. Din cauza semivietii scurte a alcoolului, simptomele ating maximul de intensitate in cursul celei de-a doua zi de abstinenta si este posibil sa se amelioreze considerabil in cea de-a patra sau a cincea zi. Dupa abstinenta acuta insa, simptomele de anxietate, insomnie si disfunctie vegetativa pot persista timp de 3-6 luni, la nivele de intensitate mai reduse.
TULBURAREA PRIN PANICA CU AGORAFOBIE
Agorafobia nu este o tulburare codificabila. Se codifica tulburarea specifica in care apare agorafobia (ex panica cu agorafobia).
A. anxietatea in legatura cu a te afla in locuri sau situatii din care scaparea este
dificila (sau jenanta) ori in care nu poate fi accesibil ajutorul in eventualitatea unui atac de panica inopinant sau predispus situational, ori a unor simptome similare panicii. Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care includ faptul de a te afla singur in afara casei, in multime sau a sta la rand, a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul, trenul sau automobilul, avionul
B. situatiile sunt evitate (de ex calatoriile sunt restranse) sau chiar sunt indurate
de o detresa marcata ori cu anxietatea de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii, ori necesita prezenta unui companion
C. anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata mai bine de alta tulburare
mentala, cum ar fi fobia sociala (evitarea limitata la situatiile sociale din cauza fricii de punere in dificultate), fobia specifica (de ex evitarea limitatta la o singura situatie, cum ar fi ascensoarele), TOC (evitarea murdariei, la cineva cu obesesia contaminarii), stresul posttraumatic (evitarea stimulilor asociati cu un stresor sever), sau anxietatea de separare (evitarea abandonarii casei sau a rudelor)
- criteriile de diagnostic pentru un atac de panica
- un atac de panica nu este o tulburare codificabila. Se codifica diagnosticul specific in care survin atacurile de panica (ex panica cu agorafobie)
- o perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care 4 (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10 minute.
Palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
Transpiratii
Tremor sau trepidatie
Senzatii de scurtare a respiratiei sau de strangulare
Senzatia de sufocare
Durere sau disconfort precordial
Greata sau disconfort abdominal
Senzatia de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin
Derealizare sau depersonalizare
Frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni
Frica de moarte
Parestezii
Frisoane sau valuri de caldura
Tabloul clinic
Anxietatea este evocata numai (sau predominant) de unele situatii (externe pacientului), bine definite, care nu sunt in mod obisnuit periculoase. Ca rezultat, aceste situatii sunt, in mod caracteristic, evitate sau indurate cu groaza.
Anxietatea fobica este nediferentiabila, subiectiv, fiziologic si comportamental, de alte tipuri de anxietate, si poate varia in intensitate de la usoara stanjeneala la teroare.
Preocuparea subiectului se poate focaliza pe simptome individuale, ca palpitatii sau senzatia de lesin, si este asociata adesea cu temeri secundare de moarte, de pierdere a controlului sau de a innebuni.
Anxietatea nu dispare la cunoasterea faptului ca alti oameni nu privesc situatia in chestiune drept periculoasa sau amenintatoare. Mai mult, contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie.
Anxietatea fobica coexista adesea cu depresia. O anxietate fobica preexistenta se inrautateste aproape invariabil in timpul unui episod depresiv.
Agorafobia este insotita adesea de o dispozitie depresiva
Termenul de agorafobie include nu numai frica de spatii deschise, dar de asemenea si de aspecte corelate, cum ar fi prezenta multimilor si dificultatea unei evadari imediate si lesnicioase intr-un loc sigur (de obicei in casa). Ea include estfel fica de a parasi casa, de a intra in magazine, frica de multimi si de locuri publice, sau de a calatori singur cu trenuri, autibuze, sau avioane. Ea este una dintre cele mai incapacitante tulburari anxios-fobice, unii subiecti fiind obligati sa ramana in casa. Multi pacienti sunt ingroziti de gandul ca vor cadea si vor ramane fara ajutor in public. Absenta unor iesiri imediat accesibile este una din trasaturile cheiie a multor situatii agorafobice de acest gen.
Unii agorafobici traiesc o anxietate redusa deoarece ei sunt constant capabili sa evite situatiile lor fobice.
Prezenta simptomelor ca depresia, derealizarea, depersonalizarea, simptomele obsesionale si fobiile sociale nu invalideaza dg, daca ele nu domina tabloul clinic.
Este mai frecventa la femei si prezinta un debut de obicei precoce in viata adulta. In absenta unui tratament eficient, agorafobia devine adesea cronica, desi, de obicei, este oscilanta.
Evitarea de catre indivizi a situatiilor le poate deteriora acestora capacitatea de a se deplasa la serviciu ori de a-si indeplini responsabilitatile casnice (ex mersul la cumparaturi).
lata ce spun cativa oameni despre ceea ce a caracterizat pentru ei experienta launtrica a dependentei: Actor, 51 de ani: Au o vorba la intalnirile Al [...] |
SIMPTOME Urmatoarele simptome sunt asociate cu abuzul de alcool: a amnezii temporare sau pierderea memoriei. a certuri sau batai repetate [...] |
Apa argiloasa se ingereaza sub forma de suspensie coloidala, preparata din apa de pe tarate de grau, datorita continutului de magneziu, el [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact