Afectiune produsa de bacilul Hansen, acido si alcoolo rezistent, este contagioasa transmitindu-se de la om la om in conditiile unor factori favorizanti: mizerie, promiscuitate,
alimentatie deficitara. Sursele de contaminare pot fi: mucus nazal, leproame ulcerate, saliva, scuipat, secretii vaginale, sperma, singe, urina,
lapte matern. Poarta de intrare este mai ales pielea, mai rar nasul, tubul digestiv, organele genitale, iar incubatia de la citeva luni la 45 ani.
Primele manifestari ale bolii sint necaracteristico (nevralgii, artralgii, coriza cu epistaxis,
febra intermitenta ca in paludism); dureaza citeva luni sau ani dupa care apare una din formele de lepra,- lepromatoasa, tuberculoida, nodiferentiata si intermediara.
Lepra lepromatoasa este cea mai frecnta si mai contagioasa, survine ca atare de la inceput sau secundar uneia din celelalte forme. Apare sub forma de macule, dar mai ales de leproame infiltrate de culoare brun-cenusiu, nedureroase, reliefate, boselate. mai mult sau mai putin voluminoase cu localizare obisnuit simetrica, izolate sau confluate in placarde. Se dispun mai ales pe fata, urechi, sprincene si spatiile intersprincenoase realizind aspectul de facies leonin cu frunte ingrosata, ridata, nasul si buzele monstruoase; mai rar pe membre si trunchi. Pot ulcera si rareori se observa si bule. Mucoasele participa cu rinita, aproape constanta,
ulceratii ale septului nazal cu perforare si infundarea lui (nas in lorgneta);
cavitatea bucala, faringele si laringele pot prezenta leproame, ulceratii care duc la ragusala, afonie, dispnee. La ochi intilnim conjunctivite, keratita, irita, corioretinita, panoftalmie cxplicind cecitatea. Intcresarea nervoasa este mai discreta ca in forma tuberculoida si este reprezentata de nevrite cubitale, nevralgii,
tulburari trofice la picioare si miini (ulceratii, mal perforant. mutilatii). Se pot intilni manifestari viscerale
adenopatii, orhie-pidimite, leziuni hepatice, spleonomegalie, leziuni endocrine, renale, pulmonare, digesti, cardiace . precum si manifestari generale
slabire, febra intermitenta, mononucleoza moderata, VSH crescut, gamaglobulinemie.
Evolutia este cronica, cu pusee care pot influenta sau nu starea generala, uneori febrile si dureroase, care netratate duc la mutilari si alteratii gra viscerale si moartea poate surni in 510 ani ; tratamentul a transformat acest prognostic.
Lepra tuberculoida este mai putin evolutiva, rar contagioasa, cu prognostic benign. Debuteaza prin pete eritematopigmentaie, prin papule aramii dispuse anular sau prin tulburari nervoase. Se descriu doua forme:
lepra tuberculoida minora cu leziuni superficiale descrise mai sus si o lepra tuberculoida majora alcatuita din noculi hemisferici izolati sau in placarde ridicate si infiltrate. Caracterul important al acestei forme este prezenta constanta a manifestarilor nervoase; tulburari de sensibilitate (disociatie termo-analgezica) cu pierderea sensibilitatii termice si dureroase in zona nervilor cubital si sciaticul popliteu extern, mai ales in partea externa a genunchiului. Observam mai ales
hipertrofia nervilor cu-bitA!i, paralizii si
atrofii musculare (ghiara cubitala), mal perforant, mutilatii (leziuni osoase); foarte rar se intilnesc alte localizari ale leprei.
Lepra nodiferentiata se caracterizeaza prin pete eritematoase sau acromice, rotunde sau ovalare insotite de tulburari de sensibilitate (disociatie termo-analgezica), localizate pe trunchi si membre; petele nu sint infiltrate. Tulburarile trofice si paralitice sint adesea foarte pronuntate intr-o faza avansata a bolii. Diagnosticul este sustinut si de absenta transpiratiei dupa injectia de pilocarpina si testul pozitiv la histamina, limitate la lepride.
Lepra intermediara se situeaza intre cele trei forme descrise anterior, caracterizindu-se prin placi infiltrate si noduli, cu rezultate dirgente ale examenelor histologice, bacteriologice si biologice-
Tratamentul se face cu sulfone (disulone) si sulfamide retard cu rezultate foarte bune.
