Este o reticuloza epiieloid benigna care intereseaza nu numai pielea, ci si toate organele. Manifestarile cutanate ramin insa cele mai frecnte si sint reprezentate de trei tipuri clinice de sarcolde-termen impropriu , descrise de Boeck;
sarcoide cu noduli mici pina la marimea unor boabe de mazare, de culoare roz la inceput si apoi bruni sau violacei, nedu-rerosi, de consistenta ferma care iau la vitropresiune tenta gal-ben-bruna a marmeladei de
mere (ca in
lupus TBC). Le intilnim pe fata, umeri, fetele de extensie ale membrelor, nu ulcereaza, au evolutie lunga si lasa cicatrice j
sarcoide cu noduli mari sint mai frecnte ca celelalte, se dispun pe fata, sint mai putine la numar si mai voluminoase ajun-gind pina la marimea unei alune, de culoare violacee, vitropresiu-nea ne evidentiaza infiltratul lupoid, evolutie lunga si formare de cicatrice;
sarcoide difuze (lupus pernio) reprezentate de mase violacee, tumefiate, de consistenta pastoasa sau dura, cu suprafata neteda, lucioasa, cu telangiectazii si coloratie galben-bruna la vitropresiune, se localizeaza pe nas, pometi, obraji, urechi, dosul miini-lor si degetelor. Au evolutie lunga, persista vara si astfel se deosebesc de degeraturi.
Forme atipice; forme eritematoase cu Infiltratie profunda forme micropapuloase, hipodermice, erozi, ulceroase, eritem nodos sint tot mai frecnt descrise.
Leziunile mucoaselor
nazale se manifesta prin catar scropuru-lent, noduli mici, galbeni, bruni, fermi, mucoasa hipertrofiata, infiltrata, ulceratii, cruste. Pe amigdale, valul palatului, limba, la-ringe se pot intilni mici noduli; uneori gasim o simpla conjunctivita.
Adenopatiile periferice cu localizare la git, axile si regiunile inghinale se observa in jumatate din cazuri. Leziuni osoase de tip osteita lacunara Perthes
Jungling se gasesc bilateral pe falangele degetelor de la miini si picioare. Localizari ganglio-mediasti-nale, forme pulmonare rersibile fara fibroza, forme fibroemfize-matoase sint localizarile endotoracice. Leziunile
oculare sint uneori precoce sub forma de irido-ciclita adesea bilaterala; ea poate deni cronica determinind complicatii gra glaucom, cataracta, cecitate. Mai rar putem gasi
hipertrofia parotidelor, manifestari articulare, hepato si splenomegalie, localizari neurologice cu interesarea nervilor periferici, cranieni. Au mai fost semnalate interesari renale, digesti si endocriniene.
Evolutia este cronica, prognosticul este benign in forma cutanata si devine serios in localizarile viscerale.
In etiopatogenia afectiunii traumatismul este un factor favo-rizant si localizator; teoria tuberculoasa nu mai este admisa. Astazi se considera ca este provocata de un agent unic, insa necunoscut.
Tratamentul se face cu izoniazida, hidroxiclorochin si in formele gra corticoterapie pe cale generala. Local se fac: criotera-pie, exereza chirurgicala, raze ultraviolete, pansamente ocluzl cu pomezi cu cortizon.
