Sint tumori care intereseaza epiderma de suprafata si glandele, in formarea lor intervenind doua mecanisme : hiperplazia si retentia.

1. Tumori prin hiperplazie epidermica
Keraloacanlomul, aproape intotdeauna unic, se localizeaza pe fata, dosul miinilor, sub aspectul unei mici ridicaturi emisferice. de culoarea pielii normale sau cu tenta roza, cu centrul ombilical de un dop keratozic, de consistenta ferma. Tumora nu este dureroasa, este mobila pe urile profunde, bine delimitata si nu face adenopatie. In a cincea, a sasa saptamina formatiunea inlueaza, iar dupa alte sase saptamini in locul tumorii survine o cicatrice atrofica. Tumora apare mai ales la sexul masculin, dupa 40 de ani, cu un numar mai mare de cazuri in regiuni industriale si miniere (rolul gudronului, uleiurilor grele). Elutia pare a fi spre vindecare spontana, biopsia partiala poate grabi regresiunea, iar recidivele In situ pot fi observate. Transformarea maligna a keratoacan-tomului nu are argumente decisive. Tratamentul se face prin elec-trocoagulare, radioterapie de contact, exereza chirurgicala;
Acantomul cu celule clare apare mai ales intre 5070 ani, de obicei pe gambe, sub forma unei formatiuni nodulare emisferice, cu diametru de 1015 mm, de culoare roza sau rosie, acoperita de o crusta keratozica, lasind sa iasa o discreta zemuire. Tumora este constituita din hiperplazia celulelor malpighiene, iar histochimic se evidentiaza bogatia de celule clare in glicogen. Etiopatogenia nu este precizata, iar tratamentul consta din ablatie-biopsie, care releva diagnosticul si indeparteaza definitiv leziunea.

2. Tumori hiperplazice anexiale se impart in trei grupe :

a. Epiteliom calcificat Malherbe (pilomatrixomul) este de natura pilara, care apare la orice virsta, mai adesea in copilarie, mai frecvent pe fata si membre, sub forma unui nodul de marimea unui bob de mazare sau aluna, dur, rotund sau neregulat, de culoarea pielii sau discTet galbuie. Localizat subcutanat, nu adera la urile subcutanate, usor mobil fata de piele. Este nedureros, elueaza indefinit. Tratamentul recomanda excizie larga.
b. Adenoamele sudoripare sau hidradenoamele sint de mai multe feluri j
hidradenoamele pleoapelor sint mici ridicaturi, cit o gamalie de ac, de culoarea pielii normale, localizate la pleoapele inferioare la femeile in etate ;
hidradenoamele eruptive apar in pusee, la tineri, pe fata anterioara a toracelui si abdomenului; sint ridicaturi roze, galbui, ferme, netede, care persista indefinit sau dispar;
hldradenomul papililer al vulvei este un mic nodul intra-dermic, pina la diametru de un cm, ferm, elastic, usor reliefat, avind culoarea roza, albastruie, cu localizare aproape exclusiv in regiunea genitala (labiile mari) sau perineo-perianal, uneori pruriginos, rar dureros. Se aseamana ca aspect cu un chist, lipom sau tumora a glandei Bartholin. Tratamentul se face prin excizie;
siringocistadenomul papiliter (hidradenomul verucos iistulo-vegetant) este o tumora sudoripara apocrina, adesea congenitala, rara, intotdeauna unica, cu localizare pe pielea capului, frunte si regiunea temporala. Debuteaza sub forma unei placi putin infiltrate, crustoase sau verucoase devenind dupa pubertate o mica tumo-reta papilomatoasa sau verucoasa, uneori ombilicala, prezentind un mic orificiu fistulos, de unde iese un lichid seros sau brun. Exe-reza chirurgicala este tratamentul recomandat;
poromul ecrin este o tumora a portiunii intradermice a canalului excretor al glandelor sudoripare ecrine, unica, cu diametru de 215 mm sau chiar mai mult, de culoare rosie, de consistenta elastica sau ferma, reliefata, sesila sau pediculata, localizata pe ta. Seamana cu un botriomicom, epiteliom, veruca; tratamentul se face prin electrocoagulare sau crioterapie.
c. Adenoamele sebacee sint de doua tipuri: simetrice si asimetrice ;
adenoame sebacee simetrice ale tetei pot fi de trei tipuri :
1. tip Balzer Menetrier, varietate alba cu predominenta sebacee ;
2. tip Pringle sau varietate rosie, cu predominenta vasculara;
3. tip Hallopeau-Leredde, varietatea dura, cu predominenta fibroasa.
Primul tip, Balzer Menetrier, s-ar identifica cu trichoepitelioa-mele, celelalte doua sint componente ale sclerozei luberoase Bour-neville (epiloia), care este o geno-neurodermatoza.
Tipul Hallopeau-Leredde reprezinta varietatea fibroasa a tipului Pringle.
Adenoamele sebacee Pringle sint ridicaturi globuloase, de marimea unor boabe de mazare-gamalii de ac, dispuse simetric in santurile nazo-geniene, pe obraji, menton, majoritatea de culoare rosie, sau galbuie, ferme, elastice, cu suprafata neteda. Apar in copilarie intre 510 ani, persista indefinit. in epiloia pot apare alte manifestatii neide, ca moluscum pendulum, fibrom moluscum, pete acromice pseudovitiliginoase, considerate ca nevi acromici. rumorile peri-unghiale Koenen, ca si adenoamele Pringle, sint caracteristice afectiunii; sint mici proliferari carnoase, gri sau roze, terme, dezprinzindu-se de la baza unghiei, din santul periunghial, aplecate pe partea mediana sau laterala a unghiei. La acesti bolnavi se Sntilnesc crize convulsive, tulburari mentale, electroence falograme cu anomalii, facomatoze retiniene, leziuni osoase craniene de aspect etoid, tumori renale, rabderoioame cardiace, miomatoze interstitiale pulmonare; mai rar leziuni ale tubului digestiv, ficatului, splinei, pancreasului, ovarelor, uterului, suprarenalei si tiroidei.
Elutia epiloiei duce le exitus intr-un procentaj ridicat din cauza leziunilor cerebrale (epilepsie, tumori), atingerilor cardiace, renale sau mai tardiv manifestarilor pulmonare.
Tratamentul se face prin electrocoagularea adenoamelor, moluscum, tumorilor Koenen. Interventii chirurgicale se fac in leziunile renale.
adenoame sebacee asimetrice sint formatiuni de marimea unor boabe de linte pina la cea a unei alune, de culoare galbuie, care apar in copilarie si se localizeaza in teritorii bogate in glande sebacee; fata, torace posterior, pielea capului. Tratamentul se face prin excizie chirurgicala sau electrocoagulare.
Adenoamele sebacee senile apar la adulti dupa 40 de ani, pe fata, sub forma unor noduli rotunzi, cu diametru de 25 mm, usor reliefati, de culoare alb-galbui, sau a pielii normale, fermi, adesea cu o mica ombilicare centrala. Nu sint durerosi, nici pruriginosi si au o structura histologica asemanatoare nevului sebaceu al lui Jadassohn. Tratamentul se face cu zapada carbonica sau electrocoagulare fina, superficiala.
Grauntii lui Fordyce sint adenoame sebacee ale mucoaselor sau glandelor sebacee heterotopice, localizate pe marginea libera a buzelor sau fata interna a obrajilor, sub forma unor graunti mici, galbui. Apar dupa 20 de ani, sint nedurerosi si nu au semnificatie patologica. Se pot intilni mai rar pe gland sau pe areola mamelo-nilor.
3. Tumorile epiteliale prin retentie sau chistele se impart in : . chiste sebacee se localizeaza in regiuni seboreice (fata, git, regiunea posterioara a toracelui), sub forma unor tumori sub-epidermice, de diferite marimi, de culoarea pielii sau rosii cind sint inflamate; caracteristic au in virf un orificiu ombilicat, marcat de un punct negru (comedon). Se asociaza adesea cu acneea. Chistele sebacee se formeaza prin dilatarea conductului excretor al glandei sebacee, prin obstructia foliculului, rezultind la inceput un comedon si apoi chistul, din care la presiune se elimina o masa pastoasa, alb-galbuie, urit mirositoare, compusa din grasime si celule epidermice;
chiste cornoase (minum) sint formatiuni mici, albe, perlate, dure, dispuse in cele 2/3 superioare ale fe|ei si pe scrot. Sint chiste epidermice, situate intr-un folicul pilo-sebaceu, umplute cu keratina. Ele mai pot apare pe cicatrice de arsura, porfirie cutanata tardiva, epiderraoliza buloasa, pemus, maladia Duhring-Brocq. Se pot indeparta cu chiureta, vaccinostil sau cu un ac flambat (steril) |
chiste seroase (sudoripare, hidrocistoame) apar in numar mare pe fata, la femeile in virsta expuse focului de la masinile de gatit, sub forma unor mici ridicaturi translucide, galbui, uneori cu nuanta albastruie, din care prin intepare se scurge un lichid apos. Tratamentul se face prin punctionare cu acul sau crioterapie;
chisle dermoide sint produse de o includere epidermica in fantele embrionale, identificindu-se prin originea si sediul lor cu chistele si fistulele disrafice; sint formatiuni rotunde sau ovalare, renitente sau ferme, care contin epiderma, fanere, uneori cartilaje si chiar os; se localizeaza la nivelul locurilor de sutura ale fantelor embrionare (periorbitar, la nivelul gitului, sternului, sacrului, rafeului perineal). Chistul pilonidal este o varietate cu sediul :n regiunea sacro-coccigiana. Traumatismele farizeaza infectarea si supuratia acestor chiste. Singurul tratament este excizia chirurgicala.