ta originara din Brazilia, care face parte din familia Rubiaceae.In doze ponderabile este vomitiv, expec-torant, hemostatic,
sedativ al tahicardiei emotive din
gusa exoftalmica, antidizenteric.
Tinctura-mama se prepara prin macerare J/20 din pudra in alcool de 70A.
Modalitati. Agravare prin variatii de temperatura si miscare, ameliorare prin odihna. Lateralitate predominanta dreapta. Exista o tendinta la periodicitate a afectiunilor care cer Ipeca.
Tipul de Ipeca este un limfatico-ner-vos vagotonic consecvent sau intimplator, sensibil deopotriva la frig si la caldura. in general palid si slabit, prezinta in starile acute o fata mai palida, cearcane si o expresie ingretosata, o stare de dorinta e, dar abstracta. In timpul spasmelor, mai ales respiratorii, fata dene calda si cianozata si bolnavul transpira mai ales la frunte.
Dilutiile centezimale a 4-a si a 5-a se intrebuinteaza in orice greata, cu sau fara voma, cu eventuale
tulburari gastrice, diareice, migrenoase, hemoragice (mai ales he-moroidale). Caracteristicile acestor tulburari sint : olenta, persistenta (
voma care nu usureaza bolnavul), epuizare (cu paloare accentuata), pastrarea aspectului normal al limbii (care nu e niciodata incarcata, ci curata, umeda si roza) si, mai ales, agravarea la cea mai mica miscare. Mai pot fi prezente : hipersalivatia, absenta setei, dezgustul fata de alimente, iriilitatea, vertijul, cefaleea.
In caz de voma (chiar daca este vorba despre voma din sarcina, a betilor sau a convalescentilor), pot apare hemoragii. in diarei, sint prezente si
colici si crampe in regiunea ombilicala, cu o eventuala
durere in lungul colonului transvers, de la stinga la dreapta. Scaunele, insotite si urmate de te-nesme, pot fi hemoragice. in cazurile severe, intilnim si o senzatie de frig glacial cu
raceala si transpiratii reci la nivelul extremitatilor, in timp ce restul corpului ramine cald. (in diarei se administreaza si dilutiile centezimale a 6-a si a 7-a.)
In cazul tulburarilor respiratorii, predomina fie hipersecretia mucoasa, fie, mai frecvent,
spasmele si dispneea. Ipeca este indicata mai ales pentru copin grasi si bu-calati care racesc usor iarna sau pe timp cald si umed. O caracteristica o constituie prezenta cearcanelor netii si paloarea fetei. Poate fi prezent un
astm periodic, cu tendinta la cianoza si sufocare, precum si la redoare a extremitatilor, cefei si spatelui. Accesele sint lungi, tenace, intense si mai frecvent nocturne. In criza, corpul e rece,
pulsul slab, apare
greata de multe ori. Remediul e indicat si in unele forme de
tuse convulsiva agravata de miscare si ameliorata de repaus si la aer. Inconstant,intilnim epistaxis. De regula, criza se termina prin vomarea de mucozitati.
Cind predomina coma, cornetele
nazale sint inflamate si este inflamata intreaga mucoasa respiratorie, inclusiv cea bronsica, eventual cu pierderea mirosului. In cazurile grave exista o tendinta la sufocare, mucozitatile fiind extrem de greu de expectorat. Pentru fluidificarea secretiilor, cele mai bune rezultate se obtin cu dilutia a 3-a decimala. in caz de convulsii, cu fata cianozata si tendinta la opisto-tonus se administreaza dilutia a 4-a cente-zimala, ca si in
hemoragiile cu singe rosu u, aparute prin orice orificiu al corpului. Ipeca se mai utilizeaza in conjunctitele scrofuloase,
ulceratiile corneei, keratite, mai ales la copin bucalati.