Tanatologie medico-legala

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  studiul complex al mortii

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  tanatos= moarte, logos= stiinta

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  studiaza :

-fenomenele ce preced instalarea mortii= stari intermediare

-fenomenele ce succed instalarii mortii= moartea

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  importanta :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; pt. medicul legist->pt. elucidare corecta

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;

pt. medicul curant (medicul de familie)->pt. diagnosticul corect de moarte; selectionarea cazurilor de moarte suspecta pt. a anunta organele de urmarire penala

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; pt. medicul de reanimare si terapie intensiva->stabilirea momentului instalarii mortii pentru a intreruperea manoperelor ATI

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; recoltarea de organe pt. transt -> stabilirea momentului mortii cerebrale

Moartea : incetarea ireversibila a functiilor vitale, respiratie si circulatie, cu incetarea consecutiva a proceselor metabolice

-conventional moartea se considera in momentul incetarii batailor cordului

-moartea de obicei se instaleaza progresiv (stari terminale)

-stari intermediare sunt in functie de rezistenta tesuturilor la lipsa de O2 (proces fiziopatologic ce produce instalarea mortii)

-neuronii rezista la anoxie 3-5 minute; dupa se produce pierderea starii de constienta;

neuronii pontini 10-20-30 minute->persistenta functiilor respiratorii si cardio-vasculare, apoi moarte corticala

-muschii scheletici rezista cateva ore

Agonia : trecerea de la viata la moartea clinica

-agon= lupta

-etapa de trecere->functiile vitale sunt subliminale (exista subnivele de eficienta)

-stare preagonala= stare de excitatie psihomotorie cu inceputul deprimarii functiilor vitale

-etapele agoniei :

1.   &n 626f54g bsp;  euforica : agitatie, logoree, miscari necontrolate, tahipnee cu respiratie superficiala, aritmie cardiaca cu scaderea amplitudinii pulsului

2.   &n 626f54g bsp;  scaderea functiilor de relatie : respiratii superficiale, rapide, cu perioade de apnee, batai cardiace cu puls scazut, facies hipocratic, privire fixa, transpiratii reci, extremitati cianotice

3.   &n 626f54g bsp;  corpul imobil : extremitatile se racesc, simturile dispar progresiv (primul dispare vazul, ultimul auzul)

-fazele se pot succeda

-debutul poate fi marcat de orice faza

-forme clinice de agonie :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; agonie cu delir ->stari de agitatie cu episoade delirante-> pana la acte de violenta; se intalneste in boli febrile, unele forme de meningoencefalita

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; agonia lucida ->in decese prin afectiuni cardio-vasculare

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; agonia alternanta ->episoade alternante cu stari de luciditate-> boli psihice grave, boli acute

-durata agoniei in functie de cauza decesului :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; fulgeratoare-> zdrobirea craniului, continutului, decapitare, intoxicatii supraacute

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; scurta durata-> asfixii mecanice, intoxicatii

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; lunga durata-> ore, zile, afectiuni cronice

Moartea clinica : trecerea de la viata la moartea biologica

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  dispar functiile respiratorii (dispare prima) si cardio-vasculare in aproximativ 3-5 minute

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  dupa acest interval apar modificari morfo-functionale ireversibile ->moarte cerebrala (incetarea oricarei activitati cerebrale-> trasee izoelectrice pe EEG; corticala

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  aparitia modificarilor ireversibile a neuronilor corticali-> reanimarea functiilor cardio-respiratorii inutila, dar nu imposibila

Stari particulare :

1. Moarte aparenta :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  imobilitate corporala completa

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  anestezie

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  rezolutie musculara completa

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  ROT abolite

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  functiile cardio-respiratorii forte mult diminuate, nu pot fi puse in evidenta prin mijloace clasice (palpare, auscultatie)

2. Viata vegetativa = coma depasita-> moarte corticala cu mentinerea spontana a functiilor de baza
3. Supravietuire artificiala= coma depasita cu mentinerea functiilor de baza prin met. de reanimare si TI

- Stadiul de moarte biologica -> incetarea proceselor metabolice celulare cu modificari progresive ireversibile la nivelul tesuturilor

-apar semnele mortii reale

-pt. un timp-> manifestari postvitale

Diagnosticul mortii :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  semne clinice-> semne negative de viata-> au valoare orientativa :

1.   &n 626f54g bsp;  lipsa respiratiilor :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  inspectie-> absenta miscarilor respiratorii

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  auscultatie-> nu exista murmur cular

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  semne empirice :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; semnul fulgului

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; semnul oglinzii

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; vas cu apa pe piept

2.   &n 626f54g bsp;  lipsa activitatii cardio-vasculare :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  nu exista puls la palpare

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  nu exista zgomote cardiace la auscultatie

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  TA= 0

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  ECG izoelectric

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  semne empirice- semnul ligaturii (nu exista cianoza)

- transluminarea mainii-> opacitate

- incizia pielii -> nu exista sangerare

3.   &n 626f54g bsp;  disparitia reflexelor-> ultimul care dispare este reflexul corneean; nu este un semn sigur putand aparea si in coma profunda

4.   &n 626f54g bsp;  suspendarea activitatii cerebrale corticale-> nu exista activitate EEG

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  modificari cadaverice : semnele mortii reale-> semne pozitive de moarte

1.   &n 626f54g bsp;  modificari precoce-> primele 24 de ore

a.   &n 626f54g bsp;  racirea :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  e determinata de oprirea circulatiei , stoparea proceselor metabolice si pierderea caldurii in mediul inconjurator

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  e influentata de temperatura mediului inconjurator :15-20sC-racire 1s/h in primele 4h apoi 2s/h

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  dupa 10-l2 h de la deces temperatura centrala este de 20sC =semn sigur al mortii

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  se face mai rapid la nivelul zonelor descoperite si mai lent la nivelul plicilor

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  pierderea caldurii (iradiere, conductie, convectie) se face de la suprafata corpului spre interior

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  importanta medico-legala:

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; determinarea timpului scurs de la deces

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; semn precoce de moarte

b.   &n 626f54g bsp;  deshidratarea :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  consecinta stoparii circulatiei si evaporarii apei in mediu

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  incepe in zonele cu epiderm subtire (buze, scrot, vulva, varful degetelor)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  se usuca, se intareste, cu o nuanta galbuie, apoi bruna asemanatoare cu pergamentul (zone de pergamentare, pergamentari)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  zone de pergamentare pot aparea si dupa leziuni traumatice :exfoliatii recente, rani superficiale, sant de strangulare

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  pt. a diferentierea pergamentarii plagilor produse in viata de cele postmortem se produce o incizie cu bisturiul-> daca apare o infiltratie sanguina ce nu dispare prin spalare sau la formol inseamna ca a fost produsa intra vita

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  alte modificari :

o   &n 626f54g bsp;   globii oculari se inmoaie, pierd starea de tensiune

o   &n 626f54g bsp;   corneea opaca si in dreptul pupilei la 6-8 ore de la deces apare o pata albicioasa-> pata lui Liarch

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  importanta medico-legala ->semn de moarte reala, dar are o valoare mai scazuta in aprecierea instalarii decesului

c.   &n 626f54g bsp;   lividitatea :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  consecinta incetarii circulatiei si migrarii sangelui in zonele declive si necomprimate, in virtutea legii gravitationale

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  in stadiile avansate extravazarea plasmei incarcate cu pigment hematic in tesuturile adiacente vaselor sanguine

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  apare dupa 30 minute de la instalarea decesului si devin manifeste in 3-6h

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  apar pete de culoare roz-violacee, imprecis delimitate

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  culoarea poate sa furnizeze uneori cauza mortii :

o   &n 626f54g bsp;   rosu viu-> intoxicatie cu CO, HCN, cianuri, expunere la frig

o   &n 626f54g bsp;   cafenie-> intoxicatii cu substante MetHb

o   &n 626f54g bsp;   cianotice-> asfixie

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  in evolutie apar mai multe faze-> aprecierea timpului scurs de la instalarea decesului :

1.   &n 626f54g bsp;  faza de hipostaza (pana la 15 h de la deces)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la inceput petele sunt mici, treptat se extind, conflueaza, dispar la digitopresiune, apoi reapar

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la modificarile pozitiei cadavrului, dispar si se formeaza in zonele declive

2.   &n 626f54g bsp;  faza de difuziune (15-24 h)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  petele devin extinse, confluante

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  se formeaza si pe partile laterale ale cadavrului

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la digitopresiune palesc

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  daca modificam pozitia, nu dispar si apar altele in zonele declive

3.   &n 626f54g bsp;  faza de imbibitie (>24 h)->corespunde cu debutul putrefactiei

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  petele sunt extinse, intens colorate

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  nu se modifica la digitopresiune

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la schimbarea pozitiei raman in zonele initiale

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  nu se mai formeaza in zonele declive, raman fixe

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  importanta medico-legala

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  aprecierea timpului scurs de la momentul decesului + schimbarea pozitiei

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  dupa culoare-> cauza mortii

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  probleme de diagnostic diferential cu o leziune posttraumatica asemanatoare morfologic (echimoza)-> pt. a le diferentia se face o sectiune cu bisturiul=> daca e echimoza apare infiltratie sanguina ce nu dispare la spalare si formol (la ex. microscopic ->fibrina); daca e lividitate avem infiltrat ce dispare la presiune si spalare, nu se evidentiaza fibrina

d.   &n 626f54g bsp;  rigiditatea :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  contractura musculara puternica cu intepenirea articulatiei; apare dupa o perioada de relaxare musculara (2-4h); initial apare la nivelul muschilor masticatori apoi se extinde cranio-caudal (legea lui Nysten); ordinea se poate inversa la cadavrele in pozitie Trendelenburg

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  in evolutie apar trei faze:

1.   &n 626f54g bsp;  faza de instalare(->12h)-> rigiditatea se invinge greu, dar dupa invingere se instaleaza din nou; fata-> gat si prinde si membrele superioare

2.   &n 626f54g bsp;  faza de stare (generalizata)->12-24 h-> cuprinde treptat toate grupele musculare; daca se incearca o manopera de invingere, se invinge greu apoi nu se reinstaleaza

3.   &n 626f54g bsp;  faza de rezolutie-> dupa 24-48h-> rigiditatea dispare progresiv in acelasi sens in care s-a instalat; coincide cu debutul putrefactiei

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  intensitatea si rapiditatea instalarii variaza in functie de cauza mortii

o   &n 626f54g bsp;   rapid, intensitate crescuta,durata crescuta : boli convulsivante (tetanos), intoxicatii cu substante convulsivante (stricnina)

o   &n 626f54g bsp;   tardiv, intensitate scazuta, durata scazuta : persoana casectica, copii mici, anemii acute, septicemii, intoxicatie cu P si ciuperci

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  forma particulara ->rigiditatea cataleptica = spasm cadaveric (intensa,brusc, ce fixeaza cadavrul in pozitia in care a fost surprins in momentul mortii); apare in leziuni grave encefalice : zdrobire, impuscare, intoxicatii cu substante convulsivante, leziuni grave bulbare si medulare.

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  mecanism de instalare :

o   &n 626f54g bsp;   scade ATP muscular

o   &n 626f54g bsp;   ATP->ADP

o   &n 626f54g bsp;   blocarea sintezei ATP din ADP

o   &n 626f54g bsp;   creste concentratia de acid lactic muscular (anaerobioza) -> coagularea proteinelor musculare

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  rezolutia rigiditatii e determinata de autoliza fibrelor musculare

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  importanta medico-legala :

o   &n 626f54g bsp;   semn sigur de moarte reala corelata cu lividitatea

o   &n 626f54g bsp;   timpul scurs de la deces

o   &n 626f54g bsp;   pastreaza pozitia cadavrului dupa deces

o   &n 626f54g bsp;   indicii asupra cauzei medicale a mortii

e.   &n 626f54g bsp;   autoliza :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  modificare cadaverica distructiva, precoce, ce are loc sub actiunea enzimelor proprii (hidrolaze lizozomale) in absenta florei microbiene

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; 

precede putrefactia

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  principalele modificari macroscopice :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la nivelul suprarenalelor-> medulara se inmoaie (magma brun-negricioasa) contrastand cu corticala de culoare galbena

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  ficat, rinichi, inima (miocardul)-> se inmoaie, devin mai palide, iau aspectul de intumescenta tulbure

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  splina se inmoaie-> aspect noroios pe suprafata de sectiune=> dg. diferential cu splina septica

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  mucoasa esofagiana-> intumescenta, cu pliuri estompate

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  stomac-> pliurile devin sterse, pe mucoasa peretelui posterior apar pete brun-rosietice, sub actiunea HCl pot apare mici perforatii pe peretele posterior=>dg. diferential cu perforatia intravital

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  intima vaselor mari-> culoare visinie murdara

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  mucoasa cailor respiratorii superioare-> culoare visinie murdara

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  examenul microscopic :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  modificari asemanatoare celor de distrofie granulara (vacuolara) vizibila in hepatocite celulele tubilor renali, fibrelor miocardice

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  sange :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; dupa 2-3h postmortem=> difuzeaza Hb in plasma

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; dupa 10-20h conturul hematiilor devine sters

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; hemoliza completa= masa omogena eozinofila cu fin detritus de culoare cafenie la suprafata

2.   &n 626f54g bsp;  modificari tardive-> dupa 24 de ore

a.   &n 626f54g bsp;  modificari distructive :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; distrugerea de catre animale

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; putrefactia

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  modificare cadaverica de natura microbiana (substanta organice-> substante anorganice)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  debut la 24 h de la deces

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  semne de exteriorizare apar la 48-72h de la instalarea decesului

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  incepe la nivelul intestinului gros in special unde exista o flora microbiana bogata; sub actiunea florei de putrefactie (mai ales in cec) se formeaza hidrogen sulfurat ce difuzeaza in peretele anterior abdominal si se combina cu Hb=> sulfura de Hb (culoare verde) = pata verde de putrefactie. Apare initial in fosa iliaca dreapta-> fosa iliaca stanga-> tot abdomenul si la baza toracelui.

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  plaga suprainfectata sau colectie purulenta profunda (abces, flegmon)-> pata se formeaza in jurul plagii sau in dreptul colectiei

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  in septicemie putrefactia e rapida=> coloratie verzuie a pielii, muschilor, organelor=> cadavre verzi

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  circulatia postuma-> localizata la nivelul membrelor->se produce prin difuziunea sangelui hemolizat prin peretii vaselor superficiale=> impregnarea tesuturilor adiacente; prin transparenta pielii ->dungi de culoare cafenie pe traiectul vaselor superficiale

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  in evolutia putrefactiei prin degajare de gaze, abdomenul se destinde, fata devine de nerecunoscut (probe de identificare), apare emfizem subcutanat si visceral, pe tegument apar flictene de putrefactie (lichid spumos,tulbure,sangele devine spumos)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  prin presiunea gazelor asupra organelor interne=> expulzie de materii fecale si urina, expulzie de secretie gastrica prin nas si gura, secretie spumoasa rosiatica in caile respiratorii asemanatoare edemului pulmonar acut

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la femei decedate in stare de graviditate-> expulzia fatului=> nasteri in sicriu

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  apar flictene pe pielea capului, cade parul

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  faza de topire, lichefiere=> masa negricioasa si urat mirositoare, cartilajele laringiene si traheale se separa; in conditii obisnuite de inhumare separarea scheletului se face intre 7-l0 ani; e influentata de factorii de mediu-> temperatura crescuta si excesul de O2 favorizeaza putrefactia.

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  mediul in care sta cadavrul (regula lui Casper) : modificarile de putrefactie ce se produc intr-o saptamana la un cadavru expus la aer= modificarile ce se produc in 2 saptamani in apa= 8 saptamani in sol

o   &n 626f54g bsp;   felul solului

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  cu granule mari, permeabilitate pentru aer, apa creste viteza putrefactiei

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  solul nisipos, argilos scade viteza de putrefactie

o   &n 626f54g bsp;   adancimea inhumarii mici-> putrefactie mai rapida

b.   &n 626f54g bsp;  conservari naturale : in conditii particulare de moarte care au rol negativ asupra evolutiei putrefactiei conserva in buna masura cadavrul

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; mumificarea

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  se poate realiza in mediu cu temperatura crescuta, umiditate scazuta, ventilatie buna

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  foarte des in conditii desertice

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  in aria noastra geografica-> podul casei vara, cadavru inhumat in pamant nisipos, afanat

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  deshidratarea masiva scade evolutia putrefactiei

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  aspect morfologic : mumie egipteana-> cadavrul se usuca, pierde in volum, greutate, tegumente pergamentoase, brun inchis

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  importanta medico-legala :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; identificarea cadavrelor dupa perioade de timp mari

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; pastrarea trasaturilor fetei, aprecierea datei mortii

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; nu conserva leziunile traumatice si patologice

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; adipoceara :saponificarea grasimii cadavrului in ape neaerate, fantani parasite, balti, inhumare in sol umed si argilos

grasimi AG glicerina

saruri de Ca, Mg

sapunuri insolubile-> protejeaza cadavrul de actiunea putrefactiei

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  morfologic :zone de culoare albicioasa, cenusie, galbuie, consistenta moale, miros de branza ranceda; aceste zone expuse la aer, uscare=> sfaramare, cu aspect cretos

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  importanta medico-legala:

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; identificarea cadavrului dupa perioade lungi de timp

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; conserva leziunile cu caracter patologic, in mare masura traumatice

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; aprecierea datei-> dificila

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; lignificarea :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  foarte rara

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  in soluri bogate in turba, mlastini cu reactie intens acida

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  piele dura, culoare bruna asemanatoare pielii tabacite

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  deshidratare-> cadavru scade in greutate si volum

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  oase brune, moi (pierd Ca)

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; congelarea naturala :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  zone cu temperatura foarte scazuta

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  zone polare, munti cu altitudini mari

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la noi iarna in perioade extrem de reci

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  la temperatura scazuta putrefactia este oprita, cadavrul nu sufera modificari de volum

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  dupa dezghetare putrefactia are evolutie rapida

c.   &n 626f54g bsp;   conservare artificiala :

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; imbalsamarea

   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; congelarea artificiala

Modificari postvitale

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; viata reziduala a unor celule, tesuturi, parti ale organismului dupa incetarea vietii din organism ca intreg

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; structurile mai putin diferentiate filogenetic-> mai rezistente la anoxie

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp; astfel:

a)cilii cailor respiratorii isi pastreaza miscarile aproximativ 5h postmortem

b)poate persista peristaltismul intestinal pe o perioada nedeterminata-> invaginatii intestinale; fara modificari circulatorii in peretele intestinal

c)spermatozoizii-> mobilitate 2-3 zile

d)pupila-> reactivitate la atropina 4h iar la pilocarpina 8h

e)activitate mitotica a leucocitelor 5-8h

f)m. scheletica-> excitabilitate electrica 2-6h

g)m. cardiac->excitabilitate electrica 15-20minute

h)la decapitare-> contractura muschilor fetei cu inchiderea/deschiderea gurii, clipire

Stabilirea momentului mortii

-incadrarea intr-un anumit interval cu atat mai restrans cu cat se face mai rapid examinarea cadavrului

-deosebit de importanta in omucidere

-diferite categorii de criterii pt. stabilire:

1)   &n 626f54g bsp;  Studiul morfologiei cadaverice :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  criteriul cel mai vechi si cel mai valoros

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  semnele mortii reale devin manifeste in 3-6 h-> dezv. completa in 12-24h

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  cele mai importante sunt lividitatea si rigiditatea

2)   &n 626f54g bsp;  Studiul modificarilor oculare :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  foarte utilizate-> indicii destul de importante

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  aparitia petei Liarch>6-8 h

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  persistenta reflexului pupilar: 4h la atropina, 8h la pilocarpina

3)   &n 626f54g bsp;  Studierea unor procese fiziologice :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  aspirarea continutului gastric :

o   &n 626f54g bsp;   date orientative-> stomac gol deces >6-8h

o   &n 626f54g bsp;   din momentul consumului ultimului pranz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul pranz-> data, in ce a constat), timpul de stationare digestia diferitelor alimente in stomac se pot obtine date extrem de precise->ex. carne 5-6 ore(tabele)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  gradul de plenitudine al cii urinare-> in conditii obisnuite ca urinara se umple pe parcursul noptii->pana spre dimineata

4)   &n 626f54g bsp;  Metode de tanatochimie :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  modificari pe care le sufera diferite substante in sange, LCR, alte umori, unele org. dupa moarte

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  supusa erorii-> valoroasa in primele 15h, valoare relativa 15-30h, >30h nu pot fi luate in considerare

5)   &n 626f54g bsp;  Metode moderne de tanatoenzimologie

6)   &n 626f54g bsp;  Alte criterii :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  modificari de pH-> pH-ul scade brusc dupa deces (24h)->alcalin(amine de putrefactie, amoniac)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  glicogen hepatic (coloratie Carmin best)-> in mod normal dispare la 10h de la instalarea mortii

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  cadavru cu plagi->aspectul microscopic al plagilor (al fragmentelor recoltate din buzele plagilor)

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  ventricolul stang isi goleste continutul in 18-24 h de la deces

Tanatocronologie

-clasificarea medico-legala a mortii :

1)   &n 626f54g bsp;  moarte violenta:

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  se datoreaza actiunii brutale a unor factori traumatici externi asupra org. de natura: mecanica, fizica, chimica, biologica, psihica

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  sub aspect judiciar: sinucidere, omucidere, accident, euthanasie, executie, suicid asistat medical

2)   &n 626f54g bsp;  moarte neviolenta->datorita unor cauze intrinseci org. :

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  moarte patologica-> urmare a diferitelor boli cronice\acute

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  moarte naturala-> nu e recunoscuta de toti autorii, varste foarte avansate, autopsia nu demonstreaza existenta unei cauze tanatogeneratoare

3)   &n 626f54g bsp;  moarte prin inhibitie:

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  prin actiunea unui factor extern de intensitate foarte scazuta asupra unei zone reflexogene, prin declansarea unui reflex inhibitor

-   &n 626f54g bsp;   &n 626f54g bsp;  ex. traumatism minor in regiunea laterala a gatului (zona sinocarotidiana)-> cazuri foarte rare.