Traumatologie medico-legala
consecintele unui agent traumatic asupra organismului; traume :
mecanice
fizice
chimice
biologice
psihice
Traumatologie mecanica
efectele factorilor traumatici mecanici asupra organismului
-factorii mecanici-> actiune brutala a energiei cinetice imprimate organismului=> modificari morfo-functionale locale sau generale
-efecte:
directe: actiunea nemijlocita a factorilor mecanici asupra tesuturilor si organelor
secundare: complicatii aparute ca o consecinta a factorului mecanic initial
-efectele depind de: 646e46g
o caracteristicile si particularitatile factorilor traumatici mecanici : greutate, forma, dimensiuni
o intensitatea cu care actioneaza asupra organismului
o particularitatile morfo-functionale a segmentului lezat
o particularitatile individuale de reactie la actiunea agentilor mecanici
-clasificare:
corpuri contondente dure:
cu suprafata mica(max 16cm2):
neregulata: piatra, pumn
regulata->cu forme geometrice:
cilindric->bata
sferica->piatra, bile
poliedrice->ciocan, caramida
cu suprafata mare(>16cm2):
neregulata:solul, autovehicule
regulata, a: sol, scandura
instrumente cu varf si lame ascutite:
intepatoare:
forma alungita cu varf ascutit
actioneaza prin apasare sau apasare si rasucire concomitent(ac, andrea, dintii de la furca, surubelnita ascutita, etc.)
produc plagi intepate
taietoare:
1-2 margini liniare subtiri in jurul muchiei->numai prin apasare nu produc leziuni in general; pentru a produce o leziune este necesara si o miscare in sensul muchiei ascutite
lama de ras, brici, cutit fara varf, bisturiu fara varf, instrumentele intepatoare-taietoare ce actioneaza doar cu partea taietoare
plagi taiate
intepatoare-taietoare :
varf ascutit si 1-2 dar posibil mai multe muchii liniare taietoare
cutit obisnuit, briceag, bisturiu cu varf, pumnal, baioneta(varf si o muchie)
sisul(tigani)->doua muchii si un varf; stiletul, floreta->varf si mai multe muchii
actioneaza initial cu varful si apoi cu muchiile taietoare
plagi intepate-taiate
despicatoare (taietoare-despicatoare):
grele cu muchie mai mult sau mai putin taioasa
topor, barda, satar, sapa
plagi despicate (taiate despicate)
proiectile
Precizarea mecanismului de producere a leziunilor :
A. lovirea activa-> agent traumatic in migrare-> loveste corpul in pozitie fixa sau relativ fixa
B. lovirea pasiva-> corpul aflat in miscare se loveste de un agent traumatic in pozitie fixa sau relativ fixa
C. compresiunea-> doua uri dure ce comprima corpul si tind sa se apropie (calcarea cu roata, comprimare intre partile joase si sol)
D. asocierea celor de mai sus
-mecanism activ a= acceleratie
-mecanism pasiv b= dezacceleratie
Leziunile traumatice primare
-leziunile vizibile la examinare externa; observarea si interpretarea lor permite solutionarea multor obiective ale medicinii legale atat la persoanele decedate cat si la persoanele in viata
-clasificare in functie de integritatea tegumentelor :
A. fara solutie de continuitate:
a. eritemul : zona hiperemica, bine delimitata, cu durata variabila (minute)
b. echimoza posttraumatica :
cea mai frecventa leziune (revarsat sanguin de intindere variata la nivelul tegumentelor dar si pe mucoase)-> se produce ruperea vaselor dermo-epidermice la nivelul pielii, iar la nivelul mucoaselor a vaselor din corion
toate cele trei mecanisme o pot produce
apar de obicei in zona de impact dar pot difuza la distanta (mai mare in zonele bine vascularizate)
frecvent reproduc forma agentului traumatic :
liniare: bata, vergea
ovalare :compresiune cu pulpa degetului
semilunare: compresiune cu unghia
reproduc desenul de pe cauciuc-> accidente rutiere
localizare foarte variata, uneori sugereaza mecanismul de producere ( ex. echimoza la nivelul orbitei palpebrale-> lovire activa in zone expuse; echimoze la nivelul coatelor, genunchilor-> lovire pasiva)
uneori localizarea si forma permit diagnosticul actului:
asfixie cu mana
sugrumare
pe fetele interne ale coapselor in tentativele de viol
apar in timp modificari de culoare
primele ore rosiatica datorita HbO2 si vasodilatatiei locale
ulterior violacee albastra-> 2-3 zile
apoi datorita bilirubinei variaza spre cafeniu->ziua 3-7
apare hemosiderina -> din a 3-a zi; pe baza ei se poate aprecia vechimea leziunii
bilirubina-> biliverdina(aparitia ei in focar determina o culoare verzuie la periferie)->spre final culoare galbuie (dupa ziua 7) cu disparitia in 10-20 zile ; mai tarziu in tesuturile laxe
in general nu se acorda zile de ingrijiri medicale
se pot acorda maxim 4-6 zile in caz de echimoze ce insotesc hematoame mai ales multiple sau hematoame cu echimoze ce incurca activitatea unor organe (ex. ochiul)
atesta veridicitatea traumatismului, uneori permit aprecierea mecanismului de producere, uneori tipul de agent traumatic, timpul scurs de la traumatism pana la examinare, iar pe cadavru atesta ca leziunea a fost in timpul vietii
timpul scurs se apreciaza pe modificarile de culoare iar in unele cazuri microscopic
ex: primele 10-20 h->hematii nemodificate :
dupa 24 h-> hematii decolorate, balonizate
dupa 2-3 zile-> apar macrofage cu pigment hematic
dupa 5-6 zile-> hematiile in majoritate degradate; numar mai mare de macrofage cu pigment hematic, depozite de hemosiderina
c. hematoame :
revarsat sanguin bine delimitat intr-un tesut sau organ
epidermul supraiacent este echimotic
tumefactie fluctuenta, dureroasa spontan si la palpare
mici, mijlocii se rezolva singure, cele mai mari necesita drenare (in lipsa tratamentului se poate inchista sau organiza conjunctiv); hematoamele mari pot evolua si spre abcces daca apare o suprainfectie
determina compresie pe structurile vecine-> staza; in caz de hematoame multiple si mari=> soc traumatic +/-deces
timp de ingrijire variabil in functie de numarul, prezenta/absenta complicatiior
B. cu solutie de continuitate :
a. plagile :
solutii de continuitate profunde ale tegumentelor/mucoaselor
clasificare :
plagi :
a. contuze (zdrobite):
lovire cu sau de un corp dur contondent
margini neregulate, punti de legatura intre marginile plagilor, dehiscenta plagii este mica
uneori in jurul plagii exista escoriatii, echimoze
aspectul plagii tine de modul de producere, particularitatile agentului traumatic cat si de regiunea interesata (regiunile in care pielea este dispusa direct pe un osos-> corpul contondent poate produce plagi cu margini relativ netede=> confuzie cu plagi taiate sau despicate; atunci se impune examenul cu lupa pentru a evidentia margini neregulate si fine punti
b. intepate :
plaga cutanata la locul de patrundere, un canal si o plaga la locul de iesire (uneori)
aspectul la locul de patrundere depinde de forma si dimensiunile instrumentului intepator : acul-> plaga punctiforma, instrument mare-> plaga in forma de butoniera sau fanta (dg. diferential cu plaga intepata/taiata=> plaga intepata are ambele unghiuri ascutite, plaga intepata-taiata are minim un unghi ascutit)
canalul are adancime, traiect si dimensiuni dependente de obiect si modul de actiune; canalul poate fi unic sau multiplu
plaga la iesire-> idem, dar mai mica
c. taiate :
margini netede, drepte, regulate, lipsa puntilor tisulare, dehiscenta mare a plagii
lungimea depinde de lungimea muchiei instrumentului si miscarea instrumentului
profunzimea depinde de : gradul de ascutire, forta miscarii de apasare, rezistenta tesuturilor (gat, coapse, fese, abdomen-> rezistenta scazuta)
date despre directia loviturii si pozitia victima-agresor
punct de atac corp punct final coada de soricel
o la nivelul punctului de atac unghiul este mai deschis, plaga este mai profunda, punctul terminal este cu unghi mai inchis, mai superficial si uneori se prelungeste cu o escoriatie fina (coada de soricel)
plaga mutilanta-> profunda cu sectionarea unei regiuni anatomice=> slutire, infirmitate, invaliditate
plaga in lambou->oblica=> un lambou tisular
d. intepate-taiate :
plaga cutanata la locul de intrare, canal sau traiectorie, plaga la locul de iesire (+/-)
la locul de intrare depinde de tipul de instrument:
o muchie taioasa-> aspect de sageata
o muchii taioase-> aspect de fanta sau baioneta
o mai multe muchii-> aspect stelat
margini netede, nu exista punti tisulare, dehiscenta importanta ( pentru aprecierea lungimii se apropie marginile plagii inainte de masurare)
in general lungimea plagii este egala cu instrumentul cand acesta loveste perpendicular si mai mare cand loveste oblic
canalul reproduce directia loviturii, adancimea depinde de profunzimea introducerii, uneori este mai mare decat lungimea lamei (lovituri puternice care deprima pielea) dar in aceste situatii apare in jurul plagii o echimoza ovalara (imprimarea manerului pe piele)
e. despicate (despicate-taiate)
se poate asemana cu o plaga contuza sau taiata-> depinde de ascutisul muchiei
produce leziuni in profunzime (osoase, viscerale)
grave in general
f. impuscate
plagi:
a. superficiale
b. profunde :
penetrante-> intr-o cavitate a corpului :
a. perforante-> organ cavitar sau tubulo-cavitar
b. transfixiante-> organ parenchimatos
nepenetrante
plagi (dupa evolutie)
a. simple-> necomplicate-> vindecare per primam
b. complicate-> suprainfectate-> vindecare per secundam
in general pentru o plaga simpla se acorda 7-8zile medicale pentru vindecare
timpul scurs de la producerea plagii se determina prin examen microscopic din tesuturile de pe marginea plagii=> primele zile cresc leucocitele locale, extravazare de celule inflamatorii in jurul vaselor, exudatie. Dupa 3-4 zile fibroblastii se transforma in fibrocite-> fibre conjunctive. Cicatrizare in 7-l0 zile.
b. escoriatii :
solutie de continuitate superficiala a pielii prin lovire activa (tangentiale cu corpuri rugoase, ascutite sau cu muchii) sau pasiva (frecare cu un corp dur cu suprafata rugoasa -> cadere)
pot sa apara pe piele sau pe mucoase
cand e foarte superficiala (epiderm)=> limforagie iar cand se usuca=> crusta seroasa (galbuie)
cand e mai profunda (interesate si papilele dermice)=> hemoragie iar in evolutie apare o crusta brun-rosietica (crusta hematica)
pe mucoase=> pseudomembrane de fibrina
sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafete mici
placard sau zona escoriata= suprafete mari
pe cadavru escoriatiile se pergamenteaza
in primele 4-6h-> umeda, >12h crusta, 3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie, 6-8 zile crusta cade lasand o zona rozacee ce dispare treptat fara urma
escoriatiile liniare, semilunare in jurul nasului si gurii sugereaza sufocare, cele in regiunea vulvara si fata interna a coapselor sugereaza viol; liniare pe zonele proeminente->tarare
se acorda 1-2 zile de ingrijiri medicale (4-6 zile in caz de escoriatii mari sau suprainfectate)
a Ventilatia mecanica efectueaza ventilarea (eliminarea C02) si oxigenarea. Oxigenarea (administrarea de 02 pentru organism) depinde I pe lan [...] |
Leziunile si moartea produse de tren -in general trenul produce leziuni multiple,cu aspecte lezionale variate -succesiune foarte rapida a meca [...] |
Infirmitatea permanenta fizica sau psihica. Infirmitatea = pierdere a unui organ ori a functiei acesutia. Prin infirmitate, in sensul preved [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact