Bacteriologie - morfologia bacteriilor (dimensiuni, forma)

BACTERIOLOGIE

NOMENCLATURA BACTERIANA

Denumirea stiintifica a microbilor se face prin nume LATINIZATE. Se porneste de la un substantiv grec sau latin care denumeste cel mai evident caracter al microorganismelor reunite intr-o unitate taxonomica si primeste un sufix latin.

CLASIFICARE TAXONOMICA

Clasificarea (gr. Kleiss-distributie; Classis-apel, grup, adunare, diviziune) este asezarea obiectelor, substantelor, conceptelor, organismelor in grupe ordonate ierarhic in functie de asemanari si inrudiri stabilite prin anume criterii.

Prima clasificare a microbilor apare in opera botanistului Charles Linne in 1767, opera numita SYSTEMA NATURAE, in clasa chaos influsoria. In prezent bacteriile se clasifica dupa criteriile stabilite de Comitetul International de Sistematica a Uniunii Internationale a Societatilor de Microbiologie. Acest comitet editeaza, la intervale regulate, un manual BERGEYS MANUAL OF DETERMINATIVE BACTERIOLOGY, in care se prezinta ultimele modificari ale taxonanomiei bacteriene.

Microorganismele fac parte din grupul Phyla ce contine:

clase

ordine - primesc sufixul ales - ex: Spirochetales; Eubacteriales;

familii - primesc sufixul aceae - ex: Enterobacteriaceae;

triburi - primesc sufixul ceae - ex: Streptocaccocaceae;

genuri - primesc sufixul: us (ex: Streptococcus, Staphylococcus); um (Clostridium); a (Leptospira, Shigella, Salmonella); as (Pseudomonas);

specii - Gen ( cu majuscula) + determinativ genitiv (cu litera mica). Ex: Staphylococcus aureus, Bordetella pertussis, Haemophilus influensae, Pasteurella pestis etc.

In specii se disting tipuri (serotip - difera pe baza proprietatilor antigenice; biotip - difera pe baza proprietatilor metabolice; lizotip - difera pe baza sensibilitatii la bacteriofagii litici), variante si tulpini (tabelul 1).

Tabelul 1: Exemple de incadrare taxonomica a unor bacterii

MORFOLOGIA SI STRUCTURA CELULEI BACTERIENE. SPORUL SI SPORULAREA. DIVIZIUNEA CELULEI BACTERIENE

1. MORFOLOGIA BACTERIILOR

Bacteriile sunt organisme unicelulare asexuate (celula somatica fiind si celula reproducatoare), procariote (cu nucleu alcatuit dintr-un unic cromozom, fara membrana nucleara, fara nucleoli), haploide (cu unic set de gene), divizibile in celule identice.

Dimensiunea, forma si asezarea bacteriilor, criteriu important pentru identificarea lor, este posibila cu ajutorul microscopului optic, utilizand preparatul nativ si preparatul fixat si colorat (frotiu), dar detaliile morfologice si structurale pot fi puse in evidenta numai prin microscopie electronica.

1.1. Dimensiuni

Dimensiunile bacteriilor se exprima in micrometri (1m = 10^-3 mm), variatiile fiind in functie de specie, forma, mediu si varsta culturii. In general, dimensiunea bacteriilor este cuprinsa intre 1-l0m

Cele mai mici bacterii sunt reprezentantii genului Mycoplasma (diametrul 0,3-0,8m), pe cand cele mai mari ajung pana la o lungime de 10m (bacilul antraxului), 15-20m (spirochetele).

Formele filamentoase, cum sunt actinomicetele, pot atinge o lungime pana la 500m

1.2. Forma

In lumea bacteriilor se intalnesc diferite forme tipice pentru o anumita specie, cu unele variatii in functie de conditiile de mediu si de varsta. Se disting urmatoarele forme fundamentale de bacterii: coci, bacili, cocobacili, vibrioni, spirili si spirochete si forme filamentoase.

Cocii sunt bacterii sferice (genul Staphylococcus), ovalare (genul Streptococcus), lanceolate (specia Streptococcus pneumoniae), reniforme (genul Neisseria) cu diametrul de 0,8-lm

Bacilii sunt bacterii cu forma alungita de bastonas cu dimensiuni intre 1,5-l0m. La bacili este importanta examinarea extremitatilor, aspectul acestora avand rol in identificarea lor. Astfel, bacilii pot prezenta capetele rotunjite (familia Enterobacteriaceae), taiate drept (Bacillus anthracis-bacilul carbunos), maciucate (Corynebacterium diphteriae-bacilul difteric), in forma de suveica (Fuzobacterium).

Cocobacilii sunt bacterii usor alungite, fiind forme intermediare intre coci si bacili (Yersinia pestis, Bordetella pertussis, Haemophilus influenzae).

Vibrionii sunt bacterii incurbate in forma de virgula: vibrionul holeric (Vibrio cholerae), vibrionii saprofiti (intestin, ape).

Spirilii si spirochetele sunt bacterii spiralate, lungi, foarte subtiri. In cazul spirililor corpul bacteriei este rigid (genul Spirillum), pe cand la spirochete corpul este flexibil si mult mai subtire (genurile Borrelia, Treponema si Leptospira).

Actinomicetele sunt bacterii foarte asemanatoare fungilor si formeaza filamente sau hife lungi si ramificate care se rup, rezultand forme bacilare (Actinomyces).

1.3. Asezare

Bacteriile sunt organisme unicelulare care se multiplica prin diviziune binara. La unele specii, dupa diviziune urmeaza separarea completa a celulelor fiice, rezultand bacterii izolate. La alte specii, dupa diviziune, celulele fiice raman legate intre ele, determinand diferite tipuri de asezare a celulelor. Asezarea bacteriilor (ura 1) permite uneori recunoasterea genului, sau chiar a speciei, prin examinarea la microscopul optic a preparatelor colorate efectuate din culturi sau direct din produsul patologic recoltat de la pacient.

Cocii se pot aseza:

in gramezi neregulate: germenii din genul Staphylococcus;

in lanturi la genul Streptococcus;

in tetrade (patru indivizi asezati simetric): genul Micrococcus;

in baloturi de cate 8 indivizi asezati simetric la genul Sarcina;

in diplo, ca doua flacari de lumanare care se unesc prin bazele lor, la specia Streptococcus pneumoniae;

in diplo, ca doua boabe de cafea care se privesc fata in fata prin concavitatile lor, la genul Neisseria: N. gonorrhoeae (gonococ); N. meningitidis (meningococ).

Bacilii se pot aseza:

cel mai ades izolati si in pozitii intamplatoare unul fata de celalalt: majoritatea bacililor Gram negativi;

grupati cate doi (diplobacili): genul Klebsiella;

dispusi in lanturi (streptobacili): germeni din genul Bacillus (bacilul carbunos);

dispusi in mod caracteristic sub forma unor majuscule sau litere chinezesti: Corynebacterium diphteriae, Mycobacterium tuberculosis;

in palisada, ca scandurile unui gard: Mycobacterium leprae.

ura 1: Forme fundamentale si asezare la bacterii (dupa Dumitru Buiuc 1992)