Bacilul Koch (Mycobacterium tuberculosis) este agentul etiologic al tuberculozei, boala cu evolutie cronica. Agentul patogen face parte din genul Mycobacterium, alaturi de bacilul leprei (Mycobacterium leprae). Bacilul tuberculos se prezinta sub trei variante: varianta hominis si bovis (agentii tuberculozei mamiferelor) si varianta avium (agentul tuberculozei pasarilor). Forme clinice de tuberculoza sunt: pulmonara si extrapulmonara (renala, intestinala, osteo-articulara, genitala, a seroaselor, meningeala).
Diagnosticul de laborator este bacteriologic (izolarea si identificarea germenului; efectuarea antibiogramei).
1. RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
Se face in functie de localizarea tuberculozei: sputa, urina, produs de punctie articulara, puroi, produs de raclaj uterin, secretie de col, produs de punctie ganglionara, lichid pleural si peritoneal, LCR.
Pentru tuberculoza renala, urina se recolteaza dimineata, in recipiente sterile. Cu o zi inainte de recoltare, bolnavul va reduce pe cat posibil cantitatea de lichide ingerate, pentru a reduce volumul de urina acumulat in cursul noptii.
La femei, in caz de tuberculoza genitala, se recolteaza sange menstrual, secretii ale colului uterin, sau produs de chiuretaj uterin. La toate aceste produse e obligatoriu adaugarea de apa distilata pentru distugerea hematiilor si obtinerea unui sediment fara hematii prin centrifugare.
Lichidul cefalorahidian, lichidul pleural, lichidul peritoneal, lichidul sinovial se recolteaza prin punctiile acestor cavitati, respectand regulile generale de asepsie.
2. DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
2.1. Examenul direct
Prezinta o etapa esentiala in diagnosticul de laborator al tuberculozei si consta in efectuarea de frotiuri direct din produsul patologic. Produsele patologice (in special sputa) sunt supuse in prealabil omogenizarii prin tratare cu hidroxid de sodiu si agitare (fluidificarea produsului si repartizarea uniforma a bacililor) si concentrarii bacililor in stratul superior cu xilol si apa distilata.
Se efectueaza:
- screeningul prin fluorescenta cu auramina si rodamina si examinare in ultraviolet (puncte stralucitoare pe fondul pal-verzui al campului, in caz de prezenta a bacililor Koch). Probele pozitive trebuie controlate prin coloratia Ziehl-Neelsen;
- baciloscopie directa prin coloratia Ziehl-Neelsen permite diagnosticul de certitudine: bacili rosii, dispusi in cordoane, celelalte elemente (flora de asociatie, polimorfonucleare, celule epiteliale intregi sau detritusuri) albastre (urile 1 si 2).
2.2. Izolare
Se face:
in vitro pe mediul Lowenstein-Jensen (bogat in substante nutritive si continand verde-malahit ca inhibitor al florei de asociatie) (ura 3) cu incubare la 37 C timp de 2 luni;
in vivo se utilizeaza cobai masculi de 400 g, se inoculeaza subcutanat, pe fata interna a coapsei 1-2 ml produs patologic.
ura 1: Frotiu colorat Ziehl-Neelsen din produs patologic (sursa: http //www. Lab Index, Photo Atlas Reference: p.7 Lab Text Ref: Ex. 2-5)
ura 2: Frotiu colorat Ziehl-Neelsen din produs patologic (sursa: http //www. Lab Index, Photo Atlas Reference: p.7 Lab Text Ref: Ex. 2-5)
2.3. Identificare
Caractere cultura
Pe mediul Lowenstein: colonii R (margini neregulate, suprafata mamelonata), conopidiforme, uscate, alb-galbui; cele de tip uman cresc dupa 14 zile, cele de tip bovin dupa 30 de zile, cele atipice cresc in primele zile si sunt colorate (urile 4, 5, 6 si 7).
Caractere morfologice
Frotiul din cultura (colorat Ziehl-Neelsen) evidentiaza bacili acido-alcoolo-rezistenti, rosii, uneori dispusi in cordoane prin bogatia de factor cord (factor de patogenitate), alaturi de celule epiteliale, leucocite, flora de asociatie, colorate in albastru (ura 8).
Caractere biochimice
- Testul catalazei diferentiaza mycobacteriile atipice la care reactia este pozitiva de bacilul Koch, unde reactia este negativa. Se acopera coloniile obtinute pe suprafata mediilor solide cu solutie de pirocathelor, perhidrol si apa distilata. Dupa 2-5 minute se face citirea reactiei. Reactia este pozitiva daca se observa aparitia bulelor de gaz.
ura 3: Mediul Lowenstein Jensen (sursa: http //www. Lab Index, Photo Atlas Reference: p.7 Lab Text)
ura 4: Colonii de bacil Koch pe mediul Lowenstein Jensen. Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986
ura 4: Colonii de bacil Koch pe mediul Lowenstein Jensen. Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology - Seventh Edition, Edward J. Bottone 1979
- Testul la niacin (Konno) este utilizat pentru punerea in evidenta a niacinei. Este o metoda colorimetrica si consta in punerea in contact a unei culturi de bacili vii cu o solutie compusa din: anilina 4% (1ml), alcool 96% (1 ml), bromura de cianogen 10% (1ml). In cazul in care tulpina produce niacin apare o coloratie galbena. Este pozitiv la M. tuberculosis (ura 9).
ura 6: Colonii de bacil Koch pe mediul Lowenstein Jensen
(https:// wanadoo.com/images.htm)
ura 7: Colonii de bacil Koch pe mediul Lowenstein Jensen
(https:// wanadoo.com/images.htm)
ura 8: Dispunerea bacililor Koch in cordoane. Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology - Seventh Edition, Edward J. Bottone 1979
Diferentierea intre M. tuberculosis si M. bovis se mai poate face si dupa una din conditiile de cultivare: necesarul de oxigen (ura 10).
M. tuberculosis - strict aerob: cresterea
numai la suprafata mediului semisolid M. bovis - microaerofil:
cresterea pana la 1,5 cm de la
suprafata mediului semisolid ura 10: Diferentierea intre M. tuberculosis si M.
bovis dupa una din conditiile de cultivare: necesarul de oxigen.
Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986
Caractere de patogenitate
Animalul de electie pentru reproducerea experimentala a infectiei tuberculoase e cobaiul, care se inoculeaza subcutanat pe fata interna a coapsei, iar evolutia bolii se face timp de 2-6 luni, dupa care cobaiul slabeste si moare. Dupa 10-l5 zile, de sanatate aparent deplina, cobaiul devine apatic, pofta de mancare scade, iar la locul inocularii apar modificari, in sensul ca regiunea se impasteaza, apoi devine fluctuenta, iar la nivelul plicii inghinale se palpeaza un ganglion, care creste si se ramoleste, abcedand. La scurt timp sunt prinsi ganglionii regionali. La autopsie se poate observa invadarea intregului sistem limfatic si a viscerelor.
2.4. Antibiograma
Se efectueaza prin includerea antibioticului, in diferite concentratii, in mediul Lowenstein-Jensen. Se insamanteaza in paralel produsul patologic pe mediu cu, si, respectiv, fara antibiotic si se a rezultatele, dupa 2-4 saptamani de incubare.
Chimioterapicele la care bacilul tuberculos este sensibil sunt: rifampicina, sterptomicina, HIN, PAS, etambutol.
3. DIAGNOSTICUL IMUNOBIOLOGIC
Prezenta imunitatii celulare, principala modalitate de aparare specifica antituberculoasa, se testeaza prin IDR la tuberculina. Organismele infectate cu bacili tuberculosi reactioneaza diferit fata de tuberculina, ativ cu cele indemne. Intradermoreactia la tuberculina testeaza raspunsul imun celular (hipersensibilitate intarziata), fata de tuberculina. Se injecteaza pe fata anterioara a antebratului 0,2 ml tuberculina, dintr-o dilutie de 1/10.000. Reactia se citeste dupa 72 de ore de la injectare, cand la locul inocularii apare un eritem si un edem cu diametru diferit, in functie de gradul de raspuns imun fata de tuberculina.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR PRODUSE DE
GERMENI AEROBI SPORULATI SI ANAEROBI
A. GERMENI AEROBI SPORULATI: GENUL BACILLUS
Acest gen cuprinde bacili mari, pana la 10 m, drepti cu capete retezate, Gram pozitivi, capsulati, imobili, cu spor central, care nu deformeaza corpul bacterian, aerobi, facultativ anaerobi, cu aproximativ 48 de specii, patogene pentru om fiind urmatoarele:
B. anthracis care determina boala numita antrax sau infectie carbunoasa;
B. cereus, B. subtilis care pot cauza uneori infectii umane.
Restul speciilor sunt saprofite, gasindu-se in mediul extern, pe tegumente si la nivelul colonului.
In cele ce urmeaza vor fi prezentate numai tehnicile care utilizeaza antigenii (alergenii) in "starea lor obisnuita", adica testele cutanate si testel [...] |
Acest sindrom de hipen-eaetivitate bronsica, observat la persoane cu o predispozitie constitutionala particulara, pune adesea probleme di-ficiile de d [...] |
Dispneea reprezinta simptomul major, dar nu patogonomonic, al insuficientei respiratorii. Ea exprima, in primul rind, dar nu obligatoriu, o su fer [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
