INSAMANTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
Insamantarea produselor patologice reprezinta introducerea acestora pe medii de cultura potrivite, pe suprafata sau in profunzime, cu scopul obtinerii de culturi microbiene pure. Insamantarea se face in mod steril, cu ansa, tamponul de exudat sau pipeta, folosind medii de cultura sterile si de compozitie adecvata.
Se recomanda insamantarea imediata a probelor; daca nu exista posibilitati imediate acestea se vor pastra la 4 C.
Pentru obtinerea unor rezultate corecte trebuie sa se tina seama de anumite reguli:
folosirea de instrumentar steril: ansa bacteriologica, pipeta Pasteur sau gradata;
nu se vorbeste, nu se tuseste, usile si ferestrele trebuie inchise (se prefera boxe sau camere separate) pentru a impiedica contaminarea cu flora din aer sau cavitatea bucala a manipulatorului.
Insamantarea se face pe medii lichide si solide, primele favorizand o prima inmultire numerica a bacteriilor. Dezavantajul lor este posibilitatea insamantarii la inceput (insamantare primara) din materialul patologic al unui amestec bacterian nedorit. De aceea este obligatoriu in toate cazurile ca insamantarile pe mediile lichide sa fie urmate ulterior de insamantari pe medii solide pentru a obtine colonii izolate.
INSAMANTAREA IN MEDII LICHIDE
a. Cu ansa
Ansa se tine in mana dreapta. Se sterilizeaza prin incalzire la incandescenta, utilizand becul Bunsen. Daca produsul patologic se afla intr-o ebrubeta, se scoate dopul de vata intre degetul mic si palma miinii drepte, tinand recipientul in mana stanga. Se flambeaza gura eprubetei, se ia din produsul patologic cu varful ansei, se flambeaza din nou gura recipientului, se pune dopul la loc. Eprubeta cu mediu se tine in mana stanga, usor inclinata pentru a evita riscurile contaminarii cu microorganisme din aer, se scoate dopul, se flambeaza, se depune continutul ansei pe peretele eprubetei deasupra mediului lichid si se omogenizeaza apoi cu acesta. Urmeaza repunerea dopului dupa flambarea si sterilizarea ansei.
b. Cu pipeta Pasteur
Se rupe varful pipetei si se flambeaza trecand-o prin flacara. Dupa racirea pipetei, se scoate dopul eprubetei cu produsul patologic, se flambeaza si se aspira 0,5-l ml din produs. Continutul pipetei se introduce in eprubeta cu mediu, dupa ce s-au respectat regulile de asepsie. Urmeaza incubarea la termostat. Pipeta folosita este pusa in vasul cu amestec sulfocromic.
Daca se insamanteaza in anaerobioza, mediul se fierbe in baia de apa 20-30 minute, se raceste la 40-450C si se introduce continutul pipetei in mediu, avand grija sa nu se introduca bule de aer.
INSAMANTAREA PE MEDII SOLIDE
In operatia de insamantare pe medii solide avem doua situatii:
insamantarea in suprafata: pe medii solide in pozitie inclinata si pe medii solide turnate in placi Petri;
insamantarea in profunzime: pe medii solide turnate in coloana dreapta si pe medii solide in placi Petri: metoda placii turnate si metoda intre doua straturi.
a. Insamantarea in suprafata
Cu ansa
- Pe geloza inclinata. Se sterilizeaza ansa si dupa racire se incarca cu produsul respectiv. Se introduce ansa aproape de fundul eprubetei cu mediu, dar deasupra lichidului de condens si se trece usor pe suprafata mediului in zig-zag sau in linie dreapta, fara a zgaria suprafata mediului (ura 4).
- Pe geloza in placi Petri. Se inclina placa cu mediu si se depune produsul aproape de margine. Se trag striuri paralele cu ansa, prin miscari scurte si dese pe o suprafata mica la polul superior al mediului, fara a zgaria suprafata mediului. Apoi ansa se trece pe suprafata mediului trasandu-se linii paralele si perpendiculare, in forma de pentagon (regula pentagonului pentru obtinerea de colonii izolate) (urile 5, 6 si 7).
- Pe geloza inclinata. Se insamanteaza lichidul de condens al mediului cu cateva picaturi din produsul patologic aflat in pipeta. Prin usoara agitare si inclinare a eprubetei, lichidul se raspandeste pe toata suprafata mediului.
- Pe geloza in placi Petri. Se depune pe suprafata mediului aproximativ 1 ml din produsul lichid si se raspandeste uniform pe toata suprafata prin inclinarea placii sau cu pipeta Pasteur indoita. Se tine inclinata si se aspira excesul de lichid cu pipeta.
- In mediul Veillon pentru anaerobioza. Geloza Veillon se topeste pe baia de apa, se raceste la 450C si se introduce continutul pipetei fara bule de aer. Apoi se aseaza eprubetele in apa rece pentru solidificare rapida.
b. Insamantarea in profunzime
Se deschide eprubeta cu mediu de cultura, se rastoarna cu gura in jos, iar insamantarea se face prin prin inteparea in profunzime a mediului, utilizand ansa fir pentru a strapunge mediul, fara a-l deplasa (exemplu insamantarea mediului MIU).
ura 4: Tehnica insamantarii in suprafata pe mediul solid inclinat
Insamantarea pe medii solide in profunzime
metoda intre doua straturi: produsul se insamanteaza pe suprafata placii cu geloza, dupa care se toarna un alt strat subtire de geloza deasupra zonei de descarcare a produsului;
metoda placii turnate
Pentru a obtine un rezultat corect, microorganismele trebuie studiate totdeauna in cultura pura, pornind de la colonii izolate. Colonia este o populatie microbiana formata din indivizi proveniti dintr-o singura celula (clona). Cultura pura se obtine preluand cu ansa o singura colonie si insamantand-o pe un mediu de cultura adecvat.
Izolarea este operatia prin care se separa microorganismele dintr-un produs in care se gasesc mai multe specii, in vederea identificarii fiecareia. Pentru obtinerea coloniilor izolate se folosesc diverse tehnici.
a. Dispersia pe placa Petri
O cantitate mica din produsul patologic se depune intr-o zona periferica a mediului, de unde se intinde cu ansa in striuri paralele. Se sterilizeaza ansa si pornind de la ultimile striuri, perpendicular pe acestea, se mai efectueaza cateva striuri paralele. Operatia se repeta pana la epuizarea suprafetei mediului.
b. Metoda dilutiilor
Se folosesc mai multe tuburi cu geloza inclinata. Se insamanteaza cu pipeta Pasteur lichidul de condens al primului tub. Prin inclinare se raspandeste lichidul pe toata suprafata mediului. Se trece o picatura in lichidul de condens al celui de al doilea tub, procedandu-se la fel, pana la ultimul tub. In ultimele tuburi vor apare colonii izolate. Dilutia poate fi realizata si in tuburi cu mediul lichid, de unde se paseaza cate o picatura in lichidul de condens al tuburilor cu geloza inclinata.
ura 6: Tehnica insamantarii prin epuizarea incarcaturii ansei bacteriologice
ura 7: Tehnica insamantarii prin epuizarea incarcaturii ansei bacteriologice
a. Bacteriile sporulate. Se izoleaza de cele nesporulate prin incalzirea produsului patologic la 800C timp de 30 de minute, sau la 1000C timp de 2 minute, pentru distrugerea formelor vegetative. Dupa racire, se insamanteaza in vederea izolarii fiecarei specii sporulate prin metode obisnuite.
b. Izolarea bacteriilor anaerobe dintr-un produs care contine si specii aerobe, se face pe medii lipsite de oxigen, prin metoda dilutiilor. Apoi se insamanteaza in mediul Tarozzi, pentru a obtine o cultura pura abundenta. Daca bacteriile anaerobe din produsul patologic sunt si sporulate, acestea se izoleaza prin incalzirea prealabila a culturii la 800C timp de 30 de minute.
Mediile de cultura utilizate pentru speciile aanaerobe trebuie sa fie lipsite de aer si cu un potential redox cat mai coborat. Cultivarea in conditii de anaerobioza se face prin mai multe metode :
introducerea placilor insamantate in aparate metalice din care se scoate aerul cu o pompa de vid
inlocuirea aerului atmosferic cu gaze inerte, cu un amestec de 90% hidrogen si 5% bioxid de carbon;
insamantarea pe medii sterile continand organe proaspete (fragmente de ficat, rinichi) care sa scada potentialul redox al mediului (mediul Tarozzi);
cultivarea in tuburi lungi si subtiri cu geloza semisolida de tip Veillon
insamantarea in medii lichide se face dupa ce acestea se fierb 15 minute si se racesc brusc la un jet de apa (se regenereaza). Prin aceasta manevra se elimina aerul din continutul lor.
c. Izolarea pe medii speciale. Anumite microorganisme pot fi izolate din produsul patologic pe medii speciale: mediul Loffler pentru bacilul difteric, mediul Lowenstein pentru bacilul tuberculozei, etc.
Consta in mentinerea mediilor de cultura insamantate in conditii necesare dezvoltarii germenilor: la majoritatea speciilor bacteriene cultura apare dupa 18-24 de ore de incubare la temperatura de 37 C. La unele specii perioada de incubare este mai lunga, de la cateva zile la cateva saptamani (exemplu: bacilul Koch). Unele bacterii necesita pentru dezvoltare o atmosfera de 5-l0% CO2 (exemplu: pneumococul, meningococul).
Este vorba deci despre informa/ia biologica ca element fundamental sau baza a proceselor biologice. Informatia biologica - ca notiune - include ontolo [...] |
Sanatatea este bunul cel mai de pret al omului. \"A dobandi vindecarea este mai presus de orice stiinta medicala; mai multe cai, insa, ducA [...] |
metoda de laborator ce urmareste punerea in evidenta a agentilor patogeni ai diferitelor boli digestive, prin insamintarea probelor de materii fecale [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
