Alimentatia naturala a nou-nascutului

ALIMENTATIA NATURALA A NOU-NASCUTULUI

In timp ce sugarul alimentat la san primeste o ratie care inregistreaza in cursul aceleiasi zile, si chiar in cursul aceluiasi supt, variatii importante, concordante cu nevoile sale, sugarul alimenatat artificial primeste formule calculate mecanic si constante din punct de vedere cantitativ.

Alimentatia la san ofera sugarului alimentul specific si este recomandata tuturor sugarilor, pentru ca laptele matern este complet si pentru ca alimentatia la san favorizeaza si interrelatia mama galactofore sanii vor fi strosi cu blandete; se va evita purtarea sutienelor; mameloanele mici si ombilicate vor fi tractionate de 10-l2 ori/zi, in ultimele 3 luni de sarcina.

Cu cat nou-nascutul va fi pus mai precoce la san, cu atat secretia lactata se va instala mai repede.

Cu toate ca unele supturi nu aduc cantitati suficiente pentru hrana, ele sunt esentiale pentru instalarea lactatiei, mai ales daca se practica alimentatia la cerere.

Cantitatea secretiei lactate este de 300-500 ml/zi, la sfarsitul primei luni si 800-l150 ml in luna a 4-a a 6-a postnatale.

Nu este influentata de paritate, varsta, sezon, clima, marimea sanilor sau revenirea ciclului, dar sufera influente negative in caz de stress sau obezitate.

In primele 3-4 zile dupa nastere este secretat colostrul care are o culoare galbuie, un pH de 7,7 si o densitate de 1040-l060.

Compozitia colostrului este reprezentata de:

proteine in proportie de 2,7 g% cu continut bogat in aminoacizi liberi (dintre care o importanta deosebita o are triptofanul);

lipide in proportie de 3 g% cu valori ale colesterolului inferioare celui din laptele matern;

hidrocarbonate in proportie de 4-5%, reprezentate de lactoza si oligo-zaharide cu rol bifidogene intestinale;

saruri minerale: calciu si fosfor in concentratii mai mici decat laptele matern;

imunoglobulina A, care apara nou-nascutul de infectiile cu bacili Gram negativi;

lizozim si lactoferina cu rol antibacterian;

macrofage activate care transmit limfocitelor din intestinul sugarului informatia genetica de la mama si au rol in apararea antiinfectioasa (bacteriana) si antivirala.

Dupa 2-3 saptamani de tranzitie laptele se maturizeaza.

Laptele de mama are un pH de 6,8-7,4 si densitate de 1030-l032; asmolaritate de 400-500 m O_s m/l si o valoare calorica de 670 Kcal/l.

Compozitia laptelui de mama

PROTEINE: 1-l,2 g% cu o valaore energetica de 7% din valoarea calorica; desi in cantitate mica, au o valoare biologica deosebita prin continutul crescut in albumine (0,6 g%) si continutul scazut in cazeina (0,4 g%) fiind deci un lapte albuminos. Continutul in azot neproteic este de 0,05 g%, dintre care 0,013 g% aminoacizi liberi.

Albuminele sunt alcatuite, in mare parte, din lactabumina, lactoferina (rol antibacterian), scrumalbumina, scrumglobuline, lizozom.

Cazeina (complex fosfolipidic) contribuie la coagularea laptelui sub influenta presurei si produce lactofactor bifidus 2 (rol in dezvoltarea florei bifidogene care are efect trofic asupra mucoasei si impiedica dezvoltarea germenilor).

Aminoacizii esentiali si neesentiali sunt bine reprezentati in laptele matern.

Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern este de 100%.

LIPIDELE reprezinta 50-60% din valoarea energetica. Sunt in cantitati variabile, crescute de obicei la sfarsitul suptului. Acizii grasi nesaturati (acidul linoleic are rol deosebit in procesul de crestere si asigura 3,5-6% din valoarea calorica totata). Trigliceridele sunt in proportie de 98%, iar colesterolul de 30-40 mg%.

GLUCIDELE sunt in proportie de 60-70% si dau o valoare energetica de 40%.

Ele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide.

Lactoza, prezenta sub forma izomerului beta, contribuie la sinteza galactocerebrozidelor (are rol in celula nervoasa si favorizeaza dezvoltarea florei bifidogene).

Oligozaharidele cuprind: glucoza, galactoza, fructoza, N acetil glucozamina si acidul sialic care intra in structura celulei nervoase.

SARURILE MINERALE fierul este in cantitate insuficienta (0,05 0,07 mg%), sodiul 6-8 mEg/l (concentratie ideala), calciul 35 m%, fosforul 15 mg%.

VITAMINELE sunt in cantitati suficiente, cu exceptia vitaminei D, care este in cantitate de 22-l00 n/l (fata de un necesar de 400-800 n/zi).

Laptele uman are urmatoarele calitati biologice si imunologice:

prezenta Ig A secretorii;

prezenta Ac transmisi prin lapte care protejeaza nou-nascutul impotriva bolilor cu poarta de intrare digestiva (poliomielita, shigelloza, salmoneloza);

prezenta lactoferinei care fixeaza fierul si impiedica multiplicarea bacteriana;

prezenta lizozimului care degradeaza membrana bacteriana;

prezenta aciditatii prin flora bifidogena.

AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE:

asigura un aport nutritiv suficient atat cantitativ, cat si calitativ;

asigura un aport caloric corespunzator varstei;

este o metoda economica, la indemana, permitand alimentatia la cerere si autoreglarea cantitatii;

contine Ac imunizati si factori biologici cu rol antiinfectios.

Tehnica alaptarii

Inainte de supt, mama isi va spala sanii cu apa fiarta si racita.

Daca mama prefera sa stea culcata, se va aseza in asa fel incat sa realizeze un culcus pentru copil pe partea sanului din care il alapteaza. Mamelonul va fi adus la marginea buzelor sugarului, care va intoarce capul si va cauta mamelonul. Mama va tine sanul la marginea areolei, catre degetele aratator si medius, si va avea grija sa nu stanjeneasca respiratia copilului. Cu degetul mare, mama va exercita o compresiune usoara in portiunea superioara a sanului, permitand astfel evacuarea laptelui. Pentru stimularea secretiei lactate este bine ca sanul sa fie golit la fiecare supt.

Cantitativ, in primele 3 saptamani de viata, nou-nascutul suge intre 60 si 90 ml la un supt, iar de la 3 saptamani la 2 luni ajunge la 120-l50 ml.

Dupa supt sugarul va fi tinut in brate, ridicat in pozitie verticala si va fi batut usor pe spate pentru a elimina aerul inghitit.

Orarul meselor va fi reglat in functie de necesitatile sugarului, iar pranzul de noapte va fi suprimat imediat ce este posibil.

INCIDENTELE ALIMENTATIEI LA SAN

Diareea la san este un simptom si nu o boala. Se manifesta in primele luni de viata prin scaune diareice, apoase, explozive, emise in timpul sau imediat dupa supt, simultan cu agitarea membrelor inferioare. Dupa emisia scaunului nou-nascutul se linisteste. Semnul caracteristic este ca, desi emite scaune diareice, nou-nascutul prezinta o curba ponderala ascendenta.

Subalimentatia prin hipogalactie in general, nou-nascutul este iritabil, ge cu mult timp inaintea mesei, are colici abdominale, prezinta varsaturi de subalimentatie, constipatie sau scaune de culoare verde-inchis cu mucus (scaune de inanitie).

Incapacitatea de a suge este o eventualitate intalnita la prematurii cu o greutate foarte mica, la cei cu leziuni cerebrale sau in caz de obstructie nazala rebela. In asemenea situatii se poate recurge la gavaj.