Leziunile situate la nivelul oaselor orbitei au tendinta de a evolua cu proptosis exoftalmic) indiferent de originea lor.
Proptosis-ul (protruzia continutului) este un semn deosebit de important care atrage atentia asupra unor probleme intraorbitare. Daca presiunea exercitata in orbita este excentrica, atunci se produce o deviatie a globului ocular si diplopie. Durerea orbitara are de obicei originea in structurile invecinate (ex: sinuzita).
Celulita orbitara. Rezulta de obicei ca urmare a extinderii infectiei de la
sinusurile paranazale. in interiorul orbitei se produce o inflamatie acuta ce se insotesc de febra, edem palpebral, proptosis si imobilitatea globului ocular. Interneaza pacientul in spital pentru tratament prompt. Administrarea sistemica de antibiotice ex: cefuraxime 1,5 g/8h IV (la copil 20 mg/kg/8 h) este necesara pentru a preveni extinderea procesului la meninge si
tromboza sinusului cavernos. Exista si riscul de orbire ca urmare a compresiunii nervului optic sau trombozei selor nutritive ale nervului.
Fistula carotido-cavernoasa. Este de obicei consecinta rupturii unui
anevrism carotidian cu refluarea sangelui la nivelul sistemului cavernos. Se produce o congestie a selor sanguine ale ochiului cu edem conjunctil si palpebral. In mod clasic, exoftalmia este descrisa ca fiind pulsatila. La nivelul ochiului se asculta un suflu puternic. De obicei simp-tomele se remit in mod spontan. Uneori poate fi necesara ligatura caro-tidiana.
Tumorile orbitare. Neoplasmele orbitare primare sunt rare (angi-oame,
tumori dermoide, meningioame sau glioame de nerv optic). Tumorile secundare sunt mai frecvente. Reticulozele pot forma depozite orbitare (examineaza ficatul, splina, ganglionii limfatici; fa o hemograma completa). La copii, exoftalmia unilaterala poate fi primul semn al unui neu-roblastom. Rareori tumorile nazofaringiene pot inda orbita - ca in cazul mucocelelor si piocelelor and originea in sinusurile etmoidale si frontale. Imaginile orbitei obtinute prin CT ofera o reprezentare clara a acesteia.
