Examenul analitic functional

EXAMENUL ANALITIC FUNCTIONAL

Bateria de teste optometrice oftalmice cuprinde un numar de 39 de teste, iar prin extensie 44. Ele se folosesc in functie de cazul studiat, in medie fiind nevoie de aproximativ trei, patru teste pe caz. In situatia unui subiect cu probleme patologice deosebite, examinarea trebuie extinsa la mai multe teste, functie de situatie. Obligatoriu se realizeaza impreuna cu medicului oftalmolog, iar pentru cazurile relativ simple, nepatologice este recomandat se pot realiza anumite teste doar de tehnicianul optometrist.

Testul nr.l - Oftalmoscopia

Scop: observarea transparentei mediilor optice ale ochiului, starea structurilor, aranjamentul optic al structurilor.

Echipament: oftalmoscop electric, tinta departata, eventual oftalmoscop binocular indirect; pentru controlul partii anterioare a ochiului se poate utiliza biomicroscopul cu lampa cu fanta.

Mod de lucru: iluminare slaba in cabinetul de testari optometrice. Se testeaza ochiul drept cu ochiul drept, ochiul stang cu ochiul stang. Se aranjeaza in oftalmoscop o lentila convexa de 20 dpt. Se observa corneea, conjunctiva, pleoapele. Se schimba lentila cu alta mai mica si se observa succesiv umoarea apoasa, irisul, cristalinul, corpul vitros. Se schimba lentila si se pune la punct un vas din zona papilei. Se extinde examenul pe o suprafata cat mai mare a retinei, deplasand instrumentul si schimband orientarea ochiului. Se cere subiectului sa priveasca in oftalmoscop si se observa foveea si regiunea maculara. Apoi se cere subiectului sa fixeze centrul reticulului din oftalmoscop. Se observa pozitia foveei in raport cu reticulul si stabilitatea ei.

Comportamente observabile: structuri normale sau anormale, medii transparente sau tulburi.

Compensarea este necesara punerii la punct pe retina.

Centrarea: stabila, instabila, descentrat stabil sau instabil.

Notare: starea structurilor, adancimea cupei papilare, verificarea compensarii pentru punere la

Normal: structuri normale, medii transparente, aliniere foveala stabila si centrala pentru fiecare

Testul nr.2 - Keratometria

Scop: evaluarea gradului de toxicitate a corneei (depistarea astigmatismului corneeean).

Echipament: keratometru (oftalmometru).

Mod de lucru: iluminare noramala. Se detremina puterile in sectiunile principale si orientarile acestor sectiuni.

Comportamente observabile: calitatea imaginilor mirelor, orientarea sectiunilor principale, diferenta intre puterile in sectiunile principale.

Se noteaza puterile in sectiunile principale si orientarea lor sau diferenta puterilor si orientarea sectiunii cu puterea cea mai mica in valoare algebrica.

Normal: astigmatism nul sau maxim, astigmatism fizilogic de 0,50 dpt cu axa la 0.

Testul nr.3 - Forie obisnuita in vederea departe

Scop: evaluarea foriei cu care s-a obisnuit subiectul.

Echipament: foropter sau trusa de testare subiectiva, prisma variabila, prisma de 6 sau 8 pdpt, linia verticala cu litere cu Vb = 1 sau Vb = 0,8 sau corespunzatoare acuitatii maxime

Mod de lucru: se pune in fata ochilor compensarea pe care subiectul o poarta. Se introduce in fata unui ochi o prisma de 6 sau 8 pdpt baza sus pentru dedublarea imaginilor testului. Se aduce in fata ochiului drept prisma variabila cu care se induce un efect prismatic de - 15 pdpt baza interna. Se reduce puterea prismatica lent, pana ce subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini.

Comportament observabil: ramane putere prismatica baza interna (exoforie), ramane putere prismatica baza externa (esoforie), aliniere pentru putere prismatica zero (ortoforie).

Se noteaza valorile gasite pentru efect prismatic.

Normal: exoforie de 0,50 dpt.

Testul nr.!3a - Forie obisnuita in vederea aproape

Scop: evaluarea hetoroforiei cu care este obisnuit subiectul in vederea aproape.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisma variabila, prisma de 6 sau 8 pdpt, optotip de fixare cu linie verticala de litere cu acuitate Vb = 1 pentru aproape sau cu cea mai buna acuitate a subiectului.

Mod de lucru: testul se face cu prescriptia anterioara de ochelari, daca a existat. Se regleaza ochelarul de testare pentru distanta interpupilara corespunzatoare unui obiect apropiat. Tinta se aseaza la 40 cm de subiect. Manipularile anolg testul nr.3.

Comportamente observabile: analog testul nr.3.

Se noteaza valorile gasite si sensul bazei prismei.

Normal: in orizontal 4 6 pdpt baza interna.

Testul nr.4 - Skiascopia

Scop: evaluarea obiectiva a refractiei ochilor.

Echipament: skiascop electric, tinta asezata la 5 10 m, foropter sau trusa de lentile, rigla de skiascopie.

Mod de lucru: iluminare ambientala atenuata. Subiectul fixeaza tinta cu ambii ochi. Observatorul pastraza ambii ochi deschisi si ochiul drept controleaza ochiul drept, ochiul stang controleaza ochiul stang. Distanta observator - subiect trebuie sa fie de 0,50 0,67 m. Se incepe cu ochiul drept. Se neutralizeaza deplasarea reflexului retinian in toate meridianele. Se procedeaza la fel pentru ochiul stang. Se revine la ochiul drept, apoi la cel stang. Pentru distanta observator - subiect de 0,50 m se scade din compensarea gasita + 2,00 dpt, iar pentru 0,67 m, se scade + 1,50 dpt.

Comportamente observabile: neutralizare sferica - convex, , concav; neutralizare cilindrica - , la x' dpt ax 0 180; o singura valoare de neutralizare; valoare de neutralizare variabila; efect Jello sau foarfece; efectul Jello: imposibil de determinat sensul deplasarii umbrei; efectul foarfece: imposibil de determinat axele si puterile (astigmatism variabil).

Notare: refractiile gasite au valori egale cu cele determinate la testul nr.6. Daca valorile sunt mai mari se apreciaza sup, daca sunt mai mici se apreciaza inf.

Testul nr.5 - Skiascopie pentru vederea aproape

Scop: evaluarea capacitatii de punere la punct pe obiecte aproiate.

Echipament: skiascop, tinta in T pentru apropae (Vb =1 si Vb = 0,5) cu litere si giguri, foropter sau treusa de lentile, rigla de skiascopie.

Mod de lucru: se aseaza tinta la distanta de 0,50 m de subiect. In ochelarul de proba se gaseste pozitia necesara vederii la distanta. Skiascopul este asezat in acelasi cu tinta. Se cere subiectului sa numere literele de pe tinta. Se mareste puterea convexa pentru a se obtine miscare contra a reflexului retinian in toate meridianele. Se micsoreaza progresiv puterea convexa pana la neutralizare intr-o sectiune, apoi in cealalta sectiune principala.

Notare: puterile gasite se noteaza cu adaugarea cuvanturlui gros'. Acomodatia este afectata de efortul de convergenta. Cu cat exoforia este mai mare cu atat efortul de convergenta va fi mai mare si deci efortul de acomodare. Pentru a elimina aceasta influenta se calculeaza valoarea net'.

Nr.5 net = nr.5 gros - Lag

Daca amplitudinea de acomodare este mai mica de 5 dpt, se foloseste relatia: nr.5 net = nr.5 gros - Lag( amplitudine de acomodare) / 5. Corectia Lag se alege din tabelul de mai jos.

Se noteaza valoarea calculata nr.5 net'.

Daca 5 net > nr.4 in valoarea algebrica, se claseza sup, daca este mai mic se claseaza inf.

Testul nr.6 - Skiascopie la 1 m

Scop: evaluarea punerii la punct la 1 m.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, skiascop, tinta, rigla de skiascopie.

Mod de lucru: tinta se afla la 1 m. Compensarea gasita la testul nr.5 este lasata in ochelarul de proba si va da deplasare contra'. Se mareste puterea in convex pentru a se obtine deplasarea reflexului retinian contra' in toate sectiunile. Se reduce puterea convexa progresiv pana la neutralizare. Puterea totala gasita reprezinta valoarea testului nr.6. Se testeaza ochiul drept, apoi cel stang, iar in final se verifica ambii ochi.

Se noteaza puterea dioptrica totala obtinuta.

Testul nr.7 - Testul subiectiv (formula de baza)

Scop: determinarea subiectiva a compensarii pentru vederea departe.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, teste optotip pentru departe (distoptip), rozeta Parent (mira Foucault si capriori), mira cruce cu linii paralele, cilindrul in cruce de 0,50 dpt si 0,25 dpt, testul rosu - verde polarizat.

Mod de lucru: testul rosu - verde polarizat este impartit in patru patrate. Patratele superioare (verde la stanga, rosu la dreapta) emit lumina polarizata la 135 (vibratia la 45). Patratele inferioare (verde la stanga, rosu la dreapta) emit lumina polarizata la 45. Daca in fata ochilor se aseaza compensarea si filtrele polaroide, un ochi vede numai cercurile de sus pe verde si rosu, iar celalalt numai patratele (cercurile de jos) pe rosu si verde. Este echilibru, daca privind cu ambii ochi, se percep toate urile la fel de negre si nete.

Se noteaza compensarile gasite pentru vederea la distanta pentru ambii ochi.

Testul nr.8 - Forie indusa, in vederea la distanta, de compensarea determinata la testul nr.7

Scop: evaluarea forie purtand compensarea de la testul nr.7.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, prisma de 6 pdpt sau 8 pdpt, linia verticala de litere cu Vb = 1 sau cea mai buna acuitate a subiectului.

Mod de lucru: se regleaza ochelarul de proba la distanta interpupilara pentru vederea departe si se introduc lentilele compensatoare de valori dioptrice gasite la tesul nr.7. Se introduce in fata ochiului stang o prisma de 6 pdpt sau 8 pdpt baza sus, pentru dedublarea imaginilor testului (spargerea fuziunii). Se aseaza in fata ochiului drept prisma variabila, cu care se introduce un efect prismatic de 15 pdpt baza interna. Se reduce puterea prismatica lent, pana subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini.

Comportamente obsen>abile: ramane putere prismatica baza interna (exoforie), ramane putere prismatica baza exterioara (esoforie), aliniere putere prismatica baza 0 (ortoforie).

Se noteaza valorile gasite pentru efect prismatic.

Normal: 0,50 pdpt exoforie.

Testul nr.9 - Adductie reala la distanta (convergenta relativa pozitiva la distanta)

Scop: se evalueaza latitudinile si rezervele de fuziune in vederea la distanta.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, linia verticala pentru acuitate Vb = 1 sau acuitate maxima a subiectului.

Mod de lucru: iluminare ambientala normala. In fata ochilor se aseaza compensarile stabilite la testul nr.7. In plus fata de compensarile respective, se adauga + 0,25 dpt la ambii ochi. Subiectul ar trebui sa remarce o usoara neclaritate (incetosare). Se atrage atentia subiectului asupra sensului notiunii de usoara neclaritate si pentru aceasta se aseaza in fata ochilor lentile de + 0,25 dpt. Se inlatura lentilele de 0,25 dpt. Se pun prisme variabile. Se cresc puterile lentilelor prismatice in baza externa, pana ce subiectul raporteaza aceeasi usoara neclaritate experimentata inainte. Suma prismelor baza externa care permite primul punct de neclaritate, este convergenta relativa pozitiva.

Comportamente observabile: subiectul vede una sau doua linii de litere: intotdeauna doua, intotdeauna una.

Se noteaza suma prismelor corespunzatoare primului punct de neclaritate.

Normal: intre 7 si 9 pdpt. Valoare mai mare de 9 pdpt se claseaza sup, iar valoarea mai mica de 7 pdpt se claseaza inf.

Testul nr.10 - Convergenta la distanta, spargerea fuziunii in baza externa si recuperare

Scop: evaluarea latitudinilor si rezervelor de fuziune.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, linia verticala pentru acuitate Vb ■ 1 sau acuitatea maxima a subiectului.

Mod de lucru: se continua marirea valorilor prismelor baza externa din fata celor doi ochi simultan. Se cere subiectului sa semnaleze cand linia de litere se dubleaza net, devine mai usor de citit sau pare ca se deplaseaza intr-o parte. Se intregistreaza valoarea suma a celor doua prisme corespunzatoare. Se reduc lent valorile prismelor pana ce subiectul semnaleaza ca cele doua imagini sunt din nou confundate (punct de recuperare). Se recomanda modificarea valorilor prismelor pana la un punct de neclaritate, dedublare, recuperarea sa se faca fara oprire.

Notare: exemplu: punct dedublare 20, punct recuperare 10; se noteaza 20 / 10.

Normal: spargere 19 pdpt, recuperare 10 pdpt (recuperarea este la 1 / 2 din spargere).

Testul nr.l 1 -Abductie la distanta

Scop: evaluarea latitudinii si rezervei de fuziune in vederea departe in abductie.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, linia verticala pentru acuitate Vb = 1 sau acuitate maxima a subiectului.

Modul de lucru: se continua marirea valorilor prismelor baza interna din fata celor doi ochi simultan. Se cere subiectului sa semnaleze cand linia de litere se dubleaza net, devine mai usor de citit sau pare ca se deplaseaza intr-o parte. Se intregistreaza valoarea suma a celor doua prisme corespunzatoare. Se reduc lent valorile prismelor, pana ce subiectul semnaleaza ca cele doua imagini sunt din nou confundate (punct de recuperare). Se recomanda modificarea valorilor prismelor pana la un punct de neclaritate, dedublare, recuperarea sa se faca fara oprire; se creste lent valoarea prismelor pana la neclaritate, se continua pana la spargerea fuziunii, se depaseste aceasta valoare, se revine pana la recuperare si la 0.

Comportamente observabile: subiectul vede doua linii de litere sau vede o linie de litere.

Se noteaza suma valorilor prismelor pentru punctul de neclaritate (daca exista), punctul de spargere si punctul de recuperare.

Normal: spargere 9 pdpt, recuperare 5 pdpt (1/2 din spargere).

Testul nr.l2 - Forie verticala si ductiuni verticale in vederea la distanta

Scop: evaluarea latitudinilor si rezervelor de fuziune pe verticala in vederea departe.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, linia verticala pentru acuitate Vb ■ 1 sau acuitate maxima a subiectului. Tinta este o linie orizontala de litere cu acuitate Vb = 1 sau pentru acuitate maxima a sbiectului.

Mod de lucru: in ochelarul de testare se pun lentilele cu valorile dioptrice determinate la testul nr.7. In fata ochiului stang se mai pune o prisma variabila cu baza interna de 10 15 pdpt, pentru obtinerea diplopiei pe orizontala. In fata celuilalt ochi, se mai pune o prisma de 6 pdpt baza sus. Se reduce lent valoarea prismei baza sus, pana ce subiectul raporteaza ca cele doua linii par sa fie la acelasi nivel. Valoarea restanta a prismei variabile reprezinta foria verticala. Daca valoarea are baza sus, rezulta hiperforie stanga. Daca este ortoforie testul se opreste. Daca este heteroforie se determina ductiunile. Pentru determinarea ductiunilor pe verticala, se indeparteaza prisma care a disociat lateral. Se mareste progresiv prisma cu baza jos din fata ochiului drept, pana ce subiectul raporteaza spargerea fuziunii. Valoarea gasita astfel, reprezinta supraductia ochiului drept. Se revine la 0 si se mareste valoarea prismei cu baza sus, pana la spargere. Valoarea gasita reprezinta infraductia dreapta. Se repeta ultimele doua etape pentru ochiul stang, pentru a determina infraductia si supraductia stanga. Se determina valorile de recuperare a fuziunii pentru ductiunile verticale la fel ca pentru cele orizontale.

Notare: valoarea foriei verticale, valoarea supraductiei baza jos si valoarea de recuperare, valoarea infraductiei baza sus si valoarea de recuperare pentru ochiul drept.

Normal: forie verticala 0, infraductie dreapta - spargere 3 pdpt, recuperare 1 pdpt, supraductie -spargere 3 pdpt, recuperare 1 pdpt.

Testul 13b - Forie indusa de tinta apropiata, cand subiectul foloseste compensarea determinata cu testul nr.7

Scop: evaluarea foriei in vederea aproape.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisma variabila, prisma de 6 sau 8 pdpt, optotip de fixare cu linie verticala de litere cu acuitate Vb = 1 pentru aproape sau cu cea mai buna acuitate a subiectului. Tinta cu teste optotip pentru distanta de 40 cm.

Mod de lucru: testul se face cu lentile de valori dioptrice obtinute la testul nr.7. Se regleaza ochelarul de testare pentru distanta interpupilara corespunzatoare unui obiect apropiat. Tinta se aseaza la 40 cm de subiect. Manipularile anolg testul nr.3. Daca subiectul nu poate citi textul, avand acuitate corespunzatoare tintei pentru departe, se poate mari valoarea compensarii la ambii ochi simultan, adaugand treptat lentile de + 0,25 dpt, pana ce tinta devine citibila.

Se noteaza foria determinata si compensarea folosita.

Normal: 6 pdpt exoforie.

Daca exoforia este mai mica de 6 pdpt se claseaza inf Daca este mai mare se claseaza sup.

Testul nr.!4a - Cilindrii in cruce in vederea monoculara aproape

Scop: determinarea compensarii in vedere disociata folosind cilindrul in cruce.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, cilindrii in cruce de 0,50 pdpt si 0,25 pdpt, prisme de 3 pdpt, tinta cruce cu linii paralele verticale si orizontale.

Mod de lucru: tinta se aseaza la 40 cm de subiect. in fata ochilor se pune compensarea de la testul nr.7. Iluminare ambientala redusa. Se disociaza pe verticala vederea binoculara, punand in fata ochiului drept o prisma de 3 pdpt baza jos si in fata ochiului stang o prisma de 3 pdpt baza sus sau punand in fata ochiului stang o prisma de 6 pdpt baza sus. Subiectul vede doua imagini ale crucii. Se intreaba subiectul daca in imaginea superioara (ochiul drept) liniile verticale si orizontale par la fel de negre si distincte. Daca nu sunt, se egaleaza daca este posibil cu lentile cilindrice. Se repeta la fel si pentru ochiul stang. Se pun in fata ambilor ochi, cilindri incrucisati cu axele la 90 si se mareste puterea sferica convexa sau se reduce puterea sferica concava, pentru ca liniile verticale in cele doua imagini, sa fie mai negre ca cele orizontale. Se atrage atentia subiectului asupra imaginii superioare (ochiul drept) si se reduce puterea sferica convexa sau se mareste puterea sferica concava, pana ce liniile tintei par la fel. Se repeta etapele si pentru ochiul stang. Daca aditia in fata unui ochi este mai mare ca la celalalt, se repeta etapele pentru a fi sigur de rezultat. Daca liniile nu pot fi egale, se pastraza lentila care face ca verticalele sa ramana putin mai negre ca orizontalele.

Se noteaza rezultatele cu adaugarea cuvantului brut¹'.

Testul nr.!4b - Cilindru in cruce binocular (test cu fuziune) in vederea aproape

Scop: evaluarea compensarii cilindrice.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, cilindrii in cruce de 0,50 pdpt si 0,25 pdpt, prisme de 3 pdpt, tinta cruce cu linii paralele verticale si orizontale.

Mod de lucru: analog testul nr.l4a. Se indeparteza prismele disociatoare si se lasa in fata ochilor compensarile stabilite la testul nr.l4a. Daca nu este fuziune, ea va trebui stimulata; se va nota modul cum a fost stimulata si faptul ca a fost necesar. Se intreaba subiectul daca vede mai net verticalele sau orizontalele. Daca orizontalele par mai negre, se mareste puterea in sens pozitiv pana ce verticalele apar mai negre. Apoi se duce puterea pozitiva pana la egalitatea nuantelor. Daca egalitatea nu este realizabila se lasa compnsarea care face orizontalele putin mai negre. Daca verticalele raman mai negre cu compensare de baza (testul nr.7) se reduce puterea convexa, pana ce apar putin mai negre liniile orizontale.

Se noteaza compensarile brut cil x bino'.

Testul nr.!5a - Forie indusa de compensarea determinata la testul nr.!4a

Scop: evaluarea foriei in vederea aproape in orizontal, cand subiectul poarta compensarea brut'.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, prisma de 6 pdpt, tinta linie verticala de litere.

Mod de lucru: iluminare ambientala normala, compensarea stabilita la testul nr.l4a. Se disociaza imaginile cu prisma de 6 pdpt baza sus in fata ochiului stang. Se pune o prisma in fata ochiului drept de 15 pdpt baza interna. Se procedeaza in continuare ca la testul nr.l3a, incepand cu prisma baza interna.

Se noteaza rezultatele.

Testul 15b - Foria indusa de compensarea stabilita la testul nr.Hb, in vederea aproape

Scop: evaluarea foriei indusa la testul nr.l4b.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisma variabila, prisma de 6 sau 8 pdpt, optotip de fixare cu linie verticala de litere cu acuitate Vb = 1 pentru aproape sau cu cea mai buna acuitate a subiectului.

Mod de lucru: se procedeaza cala testul nr.l3a. Se imcepe intotdeauna cu prisma cu baza interna.

Se noteaza rezultatul care va permite calculul net bino' al metodei cu cilindrii incrucisati (testul nr. 14b)

Observatie: despre lentilele compensatoare folosite la urmatoarele teste

Daca un subiect nu poate citi testele optotip cu Vb = 1, de exemplu un presbit, se foloseste

formula stabilita la testul nr.l4b sau alta lentila care ii permite sa lectureze. Oricare ar fi lentila folosita

pentru secventele urmatoare, ea se va numi control'\

Daca subiectul este miop, dar nu poarta in mod obisnuit ochelari la citit, lentila control va avea

puterea dioptrica 0. Daca este miop, dar poarta ochelarii si la citit acestia vor fi control'.

Testul nr.!6a - Convergenta relativa pozitiva

Scop: evaluarea convergentei relative pozitive

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, tinta linie verticala cu litere de Vb = 1 sau maxim al subiectului.

Mod de lucru: iluminare ambientala normala. Se pune in fata ochilor formula control'. Apoi in fata fiecarui ochi se pune prisma variabila. Subiectul vizeaza linia verticala de litere, aflata la 40 cm. Se creste binocular valoarea prismelor baza externa, pana ce subiectul nu mai poate recunoaste nici o litera din tinta.

Se noteaza suma prismelor introduse cu adaugarea prescurtarii cuvantului neclar nec'.

Testul nr.!6b - Rezerva pozitiva de fuziune

Scop: evaluarea rezervei de fuziune.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, tinta linie verticala cu litere de Vb = 1 sau maxim al subiectului.

Mod de lucru: se continua testul inceput la 16a, marind valorile prismelor baza externa din fata ochilor, pana ce subiectul nu mai raporteaza ca vede tinta dubla sau ca ea redevine citibila sau pare ca se deplaseaza. Valoarea efectului prismatic total se noteaza si se mareste arbitrar cu inca 4 5 pdpt, in continuare pentru a evita revenirea fuziunii. Se reduc valorile prismelor baza externa si la un moment dat, subiectul raporteaza fuzionarea imaginilor. Se noteaza valoarea si se micsoreaza in continuare prismele pana la 0. Acum urmeaza notarea finala.

Notare: X spart / Z rec

Normal: spart 21, recuperare 15 aproximativ 2/3 spart

Testul nr. 17a - Convergenta relativa negativa

Scop: evaluarea convergentei relative folosind compensarea control.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, tinta linie verticala cu litere ce Vb = 1 sau maxim al subiectului, tinta la 40 cm.

Mod de Icuru: acelasi mod ca la testul nr.l6a cu deosebirea ca prismele sunt orientate baza interna.

Notare:

Testul nr.!7b - Rezerva negtiva de fuziune

Scop: evaluarea rezervei negative de fuziune.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, prisme variabile, tinta linie verticala cu litere de Vb = 1 sau maxim al subiectului, tinta la 40 cm.

Mod de lucru: se realizeaza secventa in continuarea testului nr.l7a. Dupa ce subiectul a raportat ca nu mai poate citi nici macar una sau doua litere din tinta, se continua sa se mareasca binocular valorile prismelor cu baza interna, pana ce acesta semnaleaza ca vede doua linii de litere sau ca linia redevine clara, citibila sau ca tinta se deplaseaza brusc intr-o parte. Se noteaza suma valorilor celor doua prisme, se continua marirea prismei cu inca 3 pdpt, dupa care se micsoreaza prismele lent. La un moment dat, subiectul semnaleaza ca vede iar o singura linie, se noteaza si aceasta valoare si dupa ce se revine la 0, se noteaza.

Se noteaza suma prismelor pentru punctul de spargere si cel de recuperare a fuziunii. Exemplu: X spart / Z rec.

Normal: 22 /18 sau rec 3 / 4 spart.

Testul ne.l 8 - Forie si ductiune verticala in vederea aproape

Scop: evaluarea forie si ductiunii pe verticala.

Echipament: foropter sau trusa de lentile, doua prisme variabile, linia de litere orizontala cu acuitate Vb = 1 sau cu acuitatea maxima a subiectului pentru distanta de 40 cm.

Mod de lucru: iluminare ambientala normala. In fata ochilor se pune compensatia optica pentru aproape. In fata ochiului stang se pune prisma variabila de 10 15 pdpt baza interna, pentru obtinerea diplopiei pe orizontala. In fata ochiului drept, se pune prisma de 6 pdpt baza sus. Se reduce valoarea prismei cu baza sus, pana ce subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini. Valoarea indicata de aceasta prisma reprezinta foria verticala (hiperforie stanga daca ramane baza sus). Se indeparteaza prisma care a deviat lateral. Se mareste progresiv prisma din fata ochiului drept baza jos, pana ce subiectul raporteaza spargerea fuziunii. Valoarea gasita reprezinta supraductia ochiului drept. Se micsoreaza prisma pana la recuperare. Se revine la 0 si se mareste prisma cu baza sus pana la obtinerea spargerii. Valoarea reprezinta infraductia dreapta. Se micsoreaza prisma pana la recuperare. Se repeta etapele pentru ochiul stang, pentru a avea infraductia si supraductia stanga. Micsorand lent se gasesc valorile de recuperare.

Se noteaza foriile, apoi ductiunile si valorile de recuperare.

Testul nr.19 - Amplitudinea de acomodare

Scop: evaluarea amplitudinii de acomodare.

Echipament: foropter sau trusa de testare, teste optotip pentru aproape.

Mod de lucru: iluminare ambientala standard, tinta intens iluminata, testele optotip situate la 33 cm, in fata ochilor se pune compensarea subiectiva. Se cere subiectului sa citeasca literele din test, corespunzatoare acuitatii maxime. Daca subiectul poate citi, se adauga lentile sferice negative in trepte de 0,25 dpt binocular, pana ce subiectul reclama ca tinta este definitv necalara. Valoarea lentilei negative adaugata este adunata cu + 2,50 dpt. De exemplu, compensare subiectiva initiala + 1,00 dpt. Lentile negative adaugate - 3,00 dpt. Amplitudinea de acomodare va fi A = + 1,00 - (- 3,00) + 2,50 = + 4,25 . Daca subiectul este presbiop, se adauga lentile sferice pozitive in trepte de + 0,25 dpt, binocular, pana ce citeste tinta cu dificultate. Puterea lentilei pozitive la compensarea de la testul nr.7 este scazuta din + 2,50 dpt, pentru a se obtine amplitudinea. Exemplu: compensare nr.7 de + 1,00 dpt. Lentilele in ochelarul de testare, dupa adaugare sunt + 2,00 dpt. Amplitudinea va fi A = 2,50 - 1,00 = + 1,50 dpt. Testul descris se repeta si monocular.

Testul nr.20 - Acomodare relativa pozitiva

Scop: evaluarea acomodarii relative pozitive

Echipament: foropter sau trusa de lentile, tinta teste optotip cu Vb = 1 sau cele care pot fi recunoscute de subiect.

Mod de lucru: iluminare ambientala normala, se incepe cu compensarea control. Se reduce binocular valoarea lentilelor pozitive sau se mareste valoarea lentilelor negative din fata ochilor, pana ce subiectul nu poate citi nici o litera din tinta. Se revine la control si se noteaza.

Se noteaza suma lentilelor negative adaugate, cu compensarea control.

Testul nr.21 - Acomodarea relativa negativa

Scop: evaluarea acomodarii relative negative

Echipament: foropter sau trusa de lentile, tinta teste optotip cu Vb = 1 sau cele care pot fi recunoscute de subiect.

Mod de lucru: iluminare ambientala normala, tinta asezata la 40 cm, se incepe cu compensarea control. Se mareste puterea pozitiva sau se reduce puterea negativa, pana ce subiectul nu poate citi nici o litera din tinta (complet neclar).

Se noteaza suma lentilelor pozitive adaugate, cu compensarea control.

Testul nr.22 - Reflexul pupilar

Scop: verificarea echilibrului orto si parasimpatic la nivelul irisului.

Echipament: lampa stilou, teste optotip la distanta de 5 m (infinitul oftalmologie).

Mod de lucru: iluminat ambiental diminuat. Se cere subiectului sa fixeze tinta cu ambii ochi.

a)        Reflexul fotomotor: se aseaza lampa stilou stinsa la 2 cm pe axa pupilei. Se protejeaza de lumina cu mana celalalt ochi. Se aprinde lampa. Se repeta testul in acelasi mod pentru celalalt ochi.

b)   Reflexul consensual: se ilumineaza ochiul drept si se observa ochiul stang si analog se ilumineaza ochiul drept si se observa ochiul stang. In timpul observatiei se pastreaza lampa stilou aprinsa.

Comportamente obsen'abile:

a)      reflexul fotomotor: contractie, dilatare, oscilatii, fara reactie.

b)     relfexul consensual: contractia ambelor pupile sau a unei singure.

Se noteaza comporatmentul observat ca amplitudine si viteza de raspuns.

Normal: contractie consensuala.

Testul nr.23 - Reflex de compensare a miscarilor corpului

Scop: se evalueaza independenta miscarilor oculare in raport cu miscarile capului si corpului.

Echipament: sursa de lumina punctiforma mobila.

Mod de lucru: iluminat ambiental normal, se aseaza sursa de lumina la cativa centimetri de radacina nasului in ul median si la inaltimea ochilor. Se cere subiectului sa fixeze tot timpul sursa de lumina si sa roteasca capul, corpul fiind fix, in orizontal, de la stanga la dreapta, uniform, de cateva ori.

Comportamente obsen'abile: miscari regulate ale capului cu mentinerea fixarii pe izvor, pierderi de fixare la un ochi sau la amandoi, ochii urmeaza miscarea capului fara sa poata mentine fixarea, miscari de mica amplitudine, miscari asociate ale corpului si / sau membrelor.

Se noteaza miscarile sacadate, pierderile de fixare, miscarile asociate.

Normal: miscari regulate si ample ale capului cu pastrarea permanenta a fixarii.

Testul nr.24 - Reflex de versiune

Scop: evaluarea capacitatii de a mentine fixarea pe un obiect in miscare.

Echipament: sursa de lumina punctiforma mobila

Mod de lucru: iluminat ambiental normal, se aseaza sursa de lumina la aproximativ 10 cm de radacina nasului, la inaltimea ochilor si in median. Se deplaseaza tinta in orizontal in arc de cerc. Se cere subiectului sa mentina fixarea pe sursa de lumina aflata in miscare.

Comportamente obsei-vabile: ambii ochi urmaresc sursa de lumina tot timpul si regulat, un ochi pierde fixarea apoi o reia, ochii fixeaza alternativ sau intermitent, ambii ochi sunt incapabili sa

urmareasca stimulul luminos, urmaririle oculare sunt insotite de miscari asociate ale capului si / sau corpului.

Se noteaza pierderile si reluarile de fixare sacadate, fixarea permanenta cu salt pe mediana, fixarea intermitenta, miscari asociate.

Normal: mentinerea fixarii cu miscari ample si regulate ale ochilor fara miscari asociate.

Testul nr.25 - Urmariri oculare

Scop: se evalueaza calitatea miscarilor de versiune in directiile principale.

Echipament: sursa de lumina punctiforma mobila (lampa stilou).

Mod de lucru: iluminat ambiental normal, subiectul este asezat pe scaun, se pune sursa de lumina la distanta de 40 cm. Se cere subiectului sa urmaresasca sursa care se deplaseaza in vertical perpendicular pe ul median al corpului, pe directiile: verticala, orizontala si dupa bisectoarele celor patru cadrane.

Comportamente observabile: urmariri continue uniforme, pierderi de fixare, urmarie si sacade neuniforme, limitari ale miscarilor in unele directii, miscari asociate ale corpului si / sau corpului si membrelor.

Se noteaza: prezenta sacadelor, a urmaririlor neregulate sau regulate, a miscarilor asociate.

Normal: urmarire continua regulata fara pierderi de fixare.

Testul nr.26 - Mascarea in vederea aproape

Scop: sondarea tendintelor posturii binoculare, in absenta sustinerii vederii binoculare, in vederea aproape.

Echipament: sursa de lumina punctiforma mobila (lampa stilou), ocluzor.

Mod de lucru: iluminat ambiental normal. Se plaseaza sursa de lumina la jumatatea distantei lui Harmon in ul median, la inaltimea ochilor. Subiectul fixeaza sursa, ambii ochi fiind deschisi. Se acopera un ochi, fara a-l atinge. Dupa cinci secunde, se descopera ochiul acoperit si se observa miscarile sale. Daca ochiul nu se misca, se verifica daca este aliniat pe tinta, acoperind celalalt ochi. Se procedeaza la fel pentru ambii ochi.

Comportamente observabile: ochiul nu se misca, miscare temoporo - nazala, miscare nazalo -temporala, miscare pe verticala sau oblic, ochiul neacoperit nu se misca, dar este deviat intern, extern, sus, jos (tropie), miscare asociata a celuilalt ochi.

Se noteaza miscarea sau deviatia observata.

Normal: miscare temporo - nazala.

Testul nr.27 - Mascarea in vederea departe

Scop: sondarea tendintelor posturii binoculare, in absenta sustinerii vederii binoculare, in vederea departe.

Echipament: sursa de lumina punctiforma mobila (lampa stilou), ocluzor.

Mod de lucru: iluminat ambiental normal. Se plaseaza sursa de lumina la inaltimea ochilor, la 5 m distanta, in median. Se cere subiectului sa fixeze sursa cu ambii ochi. Se obtureaza un ochi, fara a fi atins. Dupa cinci secunde se descopera ochiul obturat. Se observa miscarea ochiului descoperit. Daca nu se observa miscare, se controleaza daca ochiul este aliniat pe punctul de fixare, acoperind celalalt ochi. Se repeta testul si pentru celalalt ochi.

Comportamente obsei-vabile: nu se misca, miscare temporo - nazala, miscare nazalo -temporala, miscare pe verticala sau oblic, deviere interna - externa, superioara sau inferioara, orice alt fel de miscare, miscarile asociate ale celuilalt ochi.

Se noteaza: miscarea observata.

Normal: ne se misca.

Testul nr.28 - Testul Worth

Scop: evaluarea pemanentei vederii simultane aproape si departe.

Echipament: lanterna Worth care are pe peretele frontal patru orificii in care s-au montat un geam alb, un filtru rosu si doua verzi. Un ochelar cu ufiltru rosu si unul verde.

Mod de lucru: iluminat ambiental diminuat. Se prezinta subiectului lanterna, se pune la distanta de 40 cm, apoi se departeaza progresiv. Se cere subiectului sa spuna cate puncte luminoase vede si ce culori au.

Comportamente observabile: patru puncte (unul alb, unul rosu, doua verzi), cinci puncte (doua rosii si trei verzi), doua puncte rosii, trei puncte verzi, alternanta acestor posibilitati.

Se noteaza numarul si culorile pentru diferite distante.

Normal: patru puncte, exceptie pentru distanta mai mica decat distanta de spargere a fuziunii, cand apar cinci puncte.

Testul nr. 29 - Perimetrie

Scop: evaluarea limitelor campului de sensibilitate pentru fiecare ochi.

Echipament: perimetru.

Mod de lucru: subiectul este asezat pe scaun, capul rezemat de un suport special. Un ochi se obtureaza. Iluminarea se face conform metodei de lucru adoptate. Subiectul fixeaza un punct central. Se deplaseaza tinta pe un meridian, de la exterior la interior si se cere subiectului sa semnaleze momentul cand percepe tinta si cand dispare. Se repeta incercarea pentru 16 meridiane. Se traseaza o diagrama. Tinta poate fi o pastila alba sau colorata sau un punct luminos.

Comportamente obseivabile: reducerea campului in toate directiile, reducerea campului intr-o directie, marirea petei oarbe, scotom in interiorul campului.

Testul nr.30 - Camprimetrie

Scop: determinarea sensibilitatii retinei pe o zona in jurul foveei de 25.

Echipament: ecranul tangent, tinta alba la capatul unei tije de 50 cm.

Mod de lucru: se aseaza subiectul la 1 m de ecran, capul fixat. Ochiul care nu este controlat se obtureaza. Se cere subiectului sa fixeze punctul din centrul ecranului. Se aseaza tinta in centrul proiectiei petei oarbe (la dreapta pentru ochiul drept). Se deplaseaza tinta dupa cele opt directii principale de privire, pentru a se determina dimensiunile papilei. Pornind de la periferia ecranului spre centru, se cauta eventualele scotoame de-a lungul celor opt directii.

Comportamente obser\'abile: perceptia permanenta a tintei, cu exceptia zonei corespunzatoare papilei, cresterea suprafetei papilei, scotoame.

Normal: perceptie permanenta a tintei exceptand zona proiectiei papilei.

Testul nr.31 - Caroiajul Amsler

Scop: determinarea sensibilitatii retiniene intr-o zona centrala de 20, de la distanta de 30 cm de subiect.

Echipament: joc de caroiaje, ocluzor.

Mod de lucru: subiectul poarta compensarea optica eventuala. Fixeaza centrul caroiajului monocular. Se cere subiectului sa fixeze permanent centrul si sa spuna daca vede cele patru colturi si patru laturi, daca toate liniile par paralele, daca nu observa o gaura neclara. Caroiajul trebuie iluminat.

Comportamente observabile: este vazut tot caroiajul, una sau mai multe zone dispar.

Normal: intregul caroiaj este vazut.

Testul nr.32 - Capacitatea de a vedea culorile

Scop: determinarea sensibilitatii la diferite lungimi de unda (culori).

Echipament: joc de jetoane de diferite culori, fiecare culoare se regaseste pe doua jetoane.

Mod de lucru: iluminat ambiental normal; se cere subiectului sa aranjeze jetoanele perechi de aceeasi culoare. Pentru copii sub 5 ani, se prezinta un jeton si se cere sa gaseasca unul la fel.

Comportamente observabile: imperecherea este integral realizata, inverseaza culorile, confuzie totala de culori,.

Normal: reusita totala.

Testul nr.33 - Distingerea detaliilor

Scop: determinarea acuitatii vizuale in vederea departe si aproape

Echipament: ochelari de proba, ocluzor, teste optotip.

Mod de lucru: se testeaza monocular. Se prezinta testele optotip cu variante de litere sau simboluri, din ce in ce mai mici si se cere subiectului sa recunoasca sau sa indice in cazul inelelor Landolt pozitia sparturii. Pentru prescolari se foloseste un inel cu taietura, pe care sa-l orienteze corespunzator testului. Daca subiectul nu recunoaste toate literele sau simbolurile de pe o linie, se izoleaza un anumit test. Se repeta controlul pentru celalalt ochi si apoi binocular.

Comportamente observabile: toate testele sunt recunoscute, subiectul face unele erori, incapacitate de recunoastere a testelor.

Normal: pentru adolescenti Vb = 1,25 pentru maturi Vb = 1. (Acuitatea este aceeasi daca recunoaste unul sau mai multe teste)

Testul nr.34 - Integrare spatiala

Scop: evaluarea modului de receptionare a principalelor coordonate ale spatiului.

Echipament: cartoane de 15 x 20 cm care contin una din urile: linie verticala, linie orizontala, cruce, patrat, cerc, triunghi, ura universala, romb; creion, hartie pentru desenat.

Mod de lucru: se prezinta cartoanele subiectului (aplicat cel mai des la copii), unul cate unul si i se cere sa reproduca cu creionul pe o hartie alba, ura pe care o vede. Cartonul ramane in fata subiectului, pana termina.

Comportamente observabile: cu ce mana tine creionul, pozitia foii si daca este rasucita in timpul desenatului, trasarea liniilor pe hartie este continua sau discontinua, orientarea trasarii (in jos sau invers, de la dreapta la stanga sau invers), reproducere fidela, reproducere deformata, imposibilitatea de a reproduce modelul.

Normal: pana la 4 ani - reproducere fidela a liniilor orizontale, verticale si a crucii; de la 4 la 5 ani - reproducere fidela a cercului, patratului, triunghiului, la 6 ani - reproducere fidela, orientata a urii universale, la 7 ani - reproducerea rombului.

Testul nr. 35 - Memoria vizuala

Scop: evaluarea capacitatii de memorie vizuala.

Echipament: cartoane de 15 x 10 cm, reprezentand uri organizate din ce in ce mai complexe, cronometru.

Mod de lucru: observatorul se aseaza la aproximativ 1 m in fata subiectului, acesta avand in fata o foaie de hartie si un creion. Se arata subiectului timp de 5 secunde un carton. Dupa alte 10 secunde, subiectul trebuie sa reproduca ce era pe cartonul respectiv. Se repeta experimentul pentru 10 cartoane, fiecare avand uri geometrice din ce in ce mai complicate.

Comportamente observabile: reproducere completa sau partiala.

Normal: reproducere completa conforma.

Testul nr.36 - Viteza de citire

Scop: evaluarea eficacitatii mecanismelor implicate in procesul de citire, functie de norme, de cadrul scolar sau profesionale.

Echipament: bateria de 6 teste de lectura adaptate in functie de varsta subiectului, respectand conditiile din tabel:

Observatii: functie de dificultatile previzibile, se poate propune un text de nivel mai scazut. Pentru ambliopi, se poate recomanda nivelul IV.

Mod de lucru: iluminare buna a textului, postura cea mai convenabila (exemplu masa de citit inclinata la 20); se noteaza durata lecturii.

Comportamente observabile: testul ofera o apreciere subiectiva si obiectiva a eficacitatii lexice.

a)        aprecierea obiectiva: viteza de lectura se evalueaza prin raportul VI ■ (nr cuvinte citite) / durata (min); eficacitatea lexica Rv se calculeaza cu relatia Rv = (viteza de lectura) / (viteza normala).

b)       aprecierea subiectiva: comportamente posturale - evolutia posturii asezat pe scaun in timpul testului (se apropie sau se deprteaza, se misca, schimba pozitia, ticuri, se incrunta etc); comportamente oculare - opriri de fixare, miscarea numai a capului, miscarea intregului corp, urmarirea cu degetul, sare peste linii, se intoarce, isi freaca ochii, vorbeste in timp ce citeste, misca falca etc.

Testul nr.37 - Testul rosu - verde pentru vederea departe

Scop: verificarea compensarii optice pentru vederea departe

Echipament: teste optotip, literele sau simbolurile negre pe fond verde si pe fond rosu, foropter sau trusa de lentile.

Mod de lucru: iluminat ambiental normal; se obtureaza ochiul stang. Ochiul drept vizeaza tinta si i se cere sa spuna daca apar testele optotip cu diferente de culoare / nuante. Se elimina diferenta cu lentile de proba. Analog si pentru celalalt ochi.

Comportamente observabile: egalitate de aspect, mai negru pe rosu, mai negru pe verde. Apreciere: emetropie sau compenesare emetropica divergenta, miopie - necesara aditie divergenta, hipermetropie - necesara aditie convergenta.

Dupa compensare se verifica binocular cu testul rosu - verde polarizat.

Se noteaza comportamentele si compensarile specifice.

Normal: egalitate de netitate.

Testul nr.38 - Testul rosu - verde in vederea aproape.

Scop: verificarea compensarii optice pentru vederea aproape.

Echipament: teste optotip, literele sau simbolurile negre pe fond verde si pe fond rosu, foropter sau trusa de lentile.

Mod de lucru: iluminat ambiental normal; se obtureaza ochiul stang. Ochiul drept vizeaza tinta asezata la distanta de 33 cm si i se cere sa spuna daca apar testele optotip cu diferente de culoare / nuante. Chiar si in caz afirmativ, se apropie semnificativ tinta care va fi vazuta mai neagra pe fond verde, apoi se departeaza pana vede mai net pe rosu. Daca distanta este prea scurta se micsoreaza aditia converegenta, daca este prea lunga se mareste. Se repeta etapele si pentru celalalt ochi si se verifica daca egalitatea de netitate se obtine pentru aceeasi distanta. Dupa compensare se verifica binocular cu testul rosu - verde polarizat.

Se noteaza valorile compensarilor si distanta subiect - tinta pentru care s-a obtinut egalitatea de netitate.

Normal: egalitate de netitate pentru distanta de lucru invocata.

Testul nr.39 - Eficacitatea vizuala

Scop: evaluarea calitatii si cantitatii informatiilor asimilate in timpul lecturii.

Echipament: bateria de teste de intelegere analitica, care se sprijina pe textele utilizate pentru testul de viteza a lecturii.

Mod de lucru: acest test se face in continuarea testului de viteza. Subiectul trebuie sa lucreze un chestionar cu raspunsuri posibile multiple. Testul de nivelul 1 face apel la imagini si este constituit din apeluri de imagini, subiectul trebuie sa repereze imaginile care corespund continutului textului.

Comportamente obser\>abile: se noteaza numarul de raspunsuri bune, raportul dintre numarul raspunsurilor bune si numarul de intrebari, alte date concludente.