Munca, postura si vederea

MUNCA, POSTURA SI VEDEREA

1 Oboseala

In urma solicitarii oricarei activitati umane, apare oboseala. Oboseala este starea de slabiciune musculara, nervoasa sau psihica, vizibila sau interioara, reala sau imaginara. Ea este cea care diminueaza capacitatea de munca si este asemanatoare altor semnale, ca foamea, durerea si care alarmeaza organismul, instiintandu-l de pericolul aparitiei unui fenomen patologic.

Daca ea se manifesta in limite normale, nu este o boala, are consecinte temporare asupra organismului. Aceste consecinte sunt: slabirea atentiei fata de munca indeplinita si fata de mediul inconjurator. Ca urmare, factorul uman pierde capacitatea de formare a unor noi deprinderi, iar deprinderile vechi, formate anterior si devenite automate, intra greu in functiune. Astfel, coordonarea dintre diferitele faze si operatii este perturbata.

Oboseala se manifesta prin incetinirea ritmului de munca, aparitia miscarilor suplimentare si inutile.

Formele de manifestare a oboselii

oboseala musculara sau periferica - provocata de solicitarea si suprasolicitarea unilaterala a muschilor;

oboseala oculara - provocata de solicitarea si suprasolicitarea aparatului vizual;

oboseala fizica generala - provocata de solicitarea intregului organism;

oboseala mintala - provocata de munca intelectuala;

oboseala nervoasa - provocata de solicitarea unilaterala a functiilor psihomotorii;

oboseala provocata de monotonia muncii sau a mediului;

oboseala cronica - provocata de insumarea unor influente nefavorabile de lunga durata;

k

- oboseala afectiva - cauzata de emotii puternice greu de suportat.

Concluzionand, practic sunt doua forme majore de oboseala, musculara si nervoasa, strans legate intre ele.

Cauzele si simptomele oboselii

Oboseala poate fi provocata de numeroase cauze, dintre care cele mai importante sunt: monotonia, intensitatea si durata muncii fizice si intelectuale, factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomot), factorii psihici(responsabilitati, griji si / sau conflicte), conditii alimentare, boala si durerile. Ca simptome putem aminti: scaderea atentiei, incetinirea si inhibarea perceptiei, inhibarea capacitatii de gandire, scaderea randamentului activitatii fizice si intelectuale, slabirea rezistentei generale a organismului fata de diferite boli etc.

Masurarea oboselii

Metodele de investigare si evaluare a oboselii se impart in doua mari categorii: metode directe si metode indirecte.

Metodele directe se folosesc pentru determinarea oboselii musculare cu ajutorul unor aparate, ca: ergograful si dinamometrul. Alte metode directe folosesc o baterie de teste specifice.

Dintre metodele indirecte de masurarea a oboselii, putem aminti: gradul de realizare al volumului de munca si testele de frecventa a fuziunii optice, respectiv descrierea senzatiilor subiective.

Prevenirea si atenuarea oboselii in timpul muncii

Aparitia oboselii poate fi amanata in anumite limite, iar dupa ce a aparut, poate fi de asemenea atenuata. Cunoasterea cauzelor care genereaza oboseala, ca si a cailor de remediere si de prevenire a oboselii, au o deosebita importanta practica in organizarea locurilor de munca, in studierea metodelor de lucru, in reducerea timpului de munca prin eliminarea miscarilor inutile si prin intrebuintarea celor mai simple si usoare miscari, in stabilirea unor structuri rationale a timpului de odihna si necesitati fiziologice in cadrul timpului total de munca.

Prevenirea si atenuarea oboselii poate fi facuta prin: organizarea corecta a regimului de munca, pauzele de odihna, organizarea muncii si prin programe speciale de relaxare si recuperare.

Organizarea corecta a regimului de munca consta in gasirea unor corelatii si alternante optime intre durata perioadelor de munca, durata pauzelor pentru odihna, numarul, continutul si momentul introducerii acestor pauze, in asa fel incat sa se asigure o eficienta sporita, la un nivel maxim al capacitatii de munca si o buna stare de sanatate.

Durata optima de lucru este conditionata de gradul de solicitare si de caracterul acestei solicitari in procesul muncii. In cadrul dinamicii zilnice a capacitatii de munca, se stie ca nivelul cel mai scazut se inregistreaza intre orele 12 si 14, iar in cursul noptii intre orele 3 si 4. Aceste probleme sunt deosebit de importante in organizarea muncii, deoarece numai daca timpul de munca al executantului coincide cu perioadele in care capacitatea de munca este maxima, se creeaza premisele unor rezultate deosebite, cu consum minim de energie si prevenire a oboselii.

Un rol important in atenuarea oboselii il joaca si pauzele de odihna necesare alternantei organice intre consumul de energie si recuperarea acesteia.

2 Mediul ambiant si calitatile sale

Intr-un mediu de lucru perfect adaptat cerintelor umane, sunt multe detalii ce trebuie avute in vedere, pentru a obtine performante optime, in jurul carora se efectueaza nenumarate studii si cercetari.

Mobilierul

De exemplu, prima cerinta a spatiului de lucru ergonomie cu computerul, se refera la mobilier. Astfel se detaliaza trasaturile generale ale mobilierului, daca spatiul are destinatia initiala de birou de lucru predominant cu computerul.

Pentru un birou cu un singur post de lucru (acces la un terminal video), cu un program in general de mai mult de patru ore, oboseala este o consecinta a pozitiei statice a muschilor, scaunul avand un rol important in schimbarea usoara a posturii si alegerea celei mai confortabile pozitii pentru momentul respectiv. Spatele si suportul de sezut trebuie sa fie reajustabile, pana la inaltimea coloanei lombare, pe care sa o spijine si sa o sustina. Suporturile bratelor nu trebuie sa impiedice miscarile bratelor, iar inaltimea sa fie abila cu cea a biroului.

Biroul ar trebui sa aiba dimensiuni corespunzatoare cu necesitatile pentru care este utilizat si sa permita o buna miscare a utilizatorului, dandu-i in acelasi timp posibilitatea sa mentina o postura corecta. Suprafetele biroului trebuie sa fie antireflex, pentru a preveni incidenta in ochi a luminii reflectate.

Postura corporala

Trebuie sa fie dreapta pentru a mentine coloana vertebrala in curbura fiziologica, distribuind presiunea in inelele vertebrale.

Bratele ar trebui sa formeze cu antabratele un unghi de 90, permitand miscarile umerilor, atat in ul bratelor cat si cel al antebratelor, fara o flexie mai mare de 20 si fara devieri laterale.

Videoterminalul trebuie sa formeze cu suprafata biroului un unghi de 90, mentinand distanta fata de ochi in intervalul 35 50 cm, distanta dependena de caracterele scrisului si de marimea ecranului. inaltimea videoterminalului trebuie sa fie cu 10 sub linia de privire orizontala a utilizatorului (aproximativ 15 cm deasupra si sub linie), deoarece ochiul uman are deja 30 unghi vizual, astfel ca linia de privire va cadea pe partea superioara a ecranului.

Tastatura trebuie sa fie in fata utilizatorului, pentru a evita deplasarile de pe o parte pe alta, care creeaza mari probleme de adaptare; tastatura trebuie sa fie amplasata intr-un spatiu luminos unde mainile sa aibe un sprijin bun cu o usoara flexie dorsala.

De asemena trebuie prevazuti suporti si clipsuri pentru documente la aceeasi inaltime cu ecranul, pentru a evita efortul muscular si amorteala incheieturilor.

Iluminarea

Are o foarte mare importanta pentru actiunile pe care le intreprindem, afectand confortul si eficienta; nivelul ideal de iluminare este de 500 lx, dar trebuie evitate reflexiile pe suprafetele polisate sau slefuite, de aceea iluminarea trebuie sa fie difuza.

Pozitiile corpurilor de iluminat, de preferinta de tip parabolic pentru o iluminare uniforma, trebuie sa fie paralele cu utilizatorul si perpendiculare pe tastatura, departe de linia de privire. Iluminarea artificiala cu tuburi de neon, trebuie asigurata cu mai mult de un tub, pentru a preveni efectul stroboscopic. Daca sunt necesare corpuri de iluminat suplimentare, atunci ele trebuie directionate catre tastatura si nu catre ecran

In situatiile in care reflexiile si contrastul sunt greu de controlat, videoterminalul trebuie acoperit cu un ecran de protectie, care atenueaza reflexia cat si efectul de culoare, in cazul in care nu se poate utiliza ecran se recomanda purtarea ochelarilor de protectie.

Temperatura

Trebuie sa se situeze intre 18 22C, deoarece un mediu ambiant mai cald produce oboseala, in timp ce un mediu mai rece produce iritare, nervozitate. in afara acestui interval de temperaturi, concentrarea mentala scade si cresc erorile.

Umiditatea aerului trebuie sa se situeze intre 30 % 70 % pentru a preveni incarcarea electrostatica si uscarea mucoaselor, respectiv a pielii. Acumularile de gaze sunt evitate prin ventilatie corespunzatoare, gazele putand produce disconfort fizic si mental.

Nivelul de zgomot

Pentru opt ore de lucru, limita zgomotului este de 85 dB. Peste aceasta limita se produce iritare, cat si leziuni ireversibile ale urechii. Selectarea aparturii aditionale, cum ar fi imprimantele, trebuie facuta conform criteriului mai sus mentionat; daca nu este posibila alegerea unui aparat silentios, se recomanda plasarea sa in afara mediului de lucru.

Munca si oboseala

Munca are un numar de factori cum ar fi: cunostintele, motivatia, satisfactia, economia, efortul fizic, relatia, capacitatea, autonomia, care pot duce la perturbatii functionale pentru anumite persoane. Elementele din contextul muncii, cum ar fi proiectul, procesul muncii, antrenamentul, dezvoltarea, schimbarile tehnologice, odihna, pot influenta starea de bine. Timpul de odihna fizica se determina cu usurinta, dar timpul de odihna nervoasa, mentala este mai greu de cuantificat deoarece gradul de antrenament si cunostintele pot fi diferite. Mobilizarea pentru efectuarea unei anumite munci, este diferita, functie de persoana, ceea ce e foarte important. Unele persoane se simt bine cand munca prezinta variatie, altele considera acest lucru stresant.

Fiecare persoana este un complex de marime diferita, care necesita un tratament diferentiat. E bine de programat actiunile, astfel incat, exercitiul mental sa fie distribuit in momente de timp diferite si intr-un interval de timp in care sa se efectueze mici activitati. Astazi, oriunde in lume, oamenii iau in considerare stresul. Stresul inseamna suma tuturor fenomenelor care nu pot fi executate cu usurinta, toate tin organismul nelinistit si tensionat, indispus sau suferind. Excitarea nervoasa sau asa numitul stres psiho - social, e prezentata ca agent de stres, care este real si permanent nociv, datorita puterii sale potential patogene. La utilizatorii de computere, pierderea perceptiei procesului de control legat de performante, este datorat variatiei in timp a sistemului, in concordanta cu activitatea si sentimentul de izolare sociala

Aici sunt multi factori de stres in concordanta cu activitatea desfasurata, dar nu toti sunt strict legati de activitatea computerizata; sunt prezenti si alti factori, fara legatura cu munca propriu - zisa, care afecteaza viata noastra.

BIBLIOGRAFIE

Ergonomie vizuala, autor A. O. Trufasu UPB Bucuresti 2000

Lampile si lumina, autori S. T. Henderson, A.M. Marsden, Thorn EMI Lighting Ltd New York 1983

ECCO European Diploma Optomeiry (candidate guidelines) - Zentralverband der
Augenoptiker, Diisseldorf 2008