Procesele patologice acute sau cronice ale urechii produc durere atit prin excitarea receptorilor nervosi, cit si a receptorilor simpatici sculari.

Cauza durerii poate li :

excitarea fibrelor senzitive din plexul timpanal. nervul trigemen. gloso-faringian si nervii occipitali :
excitarea receptorilor simpatieo-senzitivi clin peretii sinusului sigmoid si din regiunea arterei meningiene mijlocii.
Durerea auriculara se prezinta sub doua aspecte clinice : olalgia. forma nevralgica localizata si cefaleea de origine oiiea. reprezcnlmd forma neuro-\ aseulura a durerii.
Otalgia este etichetarea generica a durerii localizata in ureche. Ea poate fi provocata de procese patologice locale sau produsa reflex, de afectiuni ale organelor invecinate. Otalgia se manifesta sub forma unei dureri, cil codata violente, loca-lizala in ureche, cu caracter pulsatil, iradiind in regiunea lem-poro-mastoidiana. occipitala si verlex, exacerbindu-se in cursul noptii.
Diagnosticul cauzal al olalgioi impune in primul rind cercetarea unei cauze locale :
leziuni ale pavilionului auricular : pericondrita. eczema acuta, abces al lobulului ;
leziuni ale conductului auricular extern : furuncul (cea mai dureroasa afectiune otica), otita externa difuza, zona auriculara :
leziuni ale urechii mijlocii (modificari patologice ale timpanului, otoree) : otita medie catarala acuta, otita medie supurata acuta (perforata sau neperforata), otita medie supurata cronica reincalzita, tumori auriculare (benigne sau maligne ;
leziuni oto-inastoidienc (durere mastoidiana, edem retro-auricular) : oto-jnastoidita supurata acuta sau cronica cu reactie mastoidiana.
Excluderea unei afectiuni auriculare face necesara cercetarea unei cauze fie vecinatate care poate provoca in mod reflex otalgia : faringoamigdalita acuta, abces periamigdalian, eruptii ale molarilor de minte, carii dentare, cancer faringo-lariugian, tuberculoza laringiana sau spondilartrito si nevralgii cervicale.
Iu cazuri rare, otalgia poate aparea ca simptom esential,, dominant, de origine nervoasa, fara alta cauza evidenta.
Ccfuleele de origine auriculara reprezinta iui simptom de-insotire, devenind simptom major, de intensitate marc, in complicatiile afectiunilor auriculare. in cadrul otitelor acute necom-
plicale, cefaleea apare simptomatic, inconstant si de intensitate-mica.
In otita medie supurata acuta, aparitia cefalcei puternice, simptom dominant, face evident diagnosticul complicatiilor septice oto-mastoidiene.
In otomastoidita acuta, in abcesul perisinuzal si trombo-flebila sinusului lateral, cefaleea este constanta, puternica, sub forma de crize.
Cefaleea otitelor acute este localizata frontal sau lemporo-parietal, de partea urechii bolnave, uneori putand imbraca-aspectul de hemicranic sau cefalee difuza.In otitele cronice, prezenta oefaleci impune siispectarea unei complicatii endocraniene.
Sub forma de hemicranie sau localizata parietooocipitaJ, cefaleea din otita medie cronica poate fi secundara unui co-lesteatom.
Frecvent, bolnavii operati de o afectiune auriculara (evi-dare petromastoidiana) sufera de o cefalee intensa, pulsatila si recidinta, localizata temporal, sau hemicranie de partea urechii operate.
Cefaleea poate fi insotita de zgomote auriculare (acufene si un usor vertij la miscarile de pozitie.
La acesti bolnavi, examenul clinic otologic si neurologie este negativ, durerea ineadrindu-se in sindromul subiectiv de cefalee postotitica (Aubin-CIere), fiind explicata de tulburarile somotorii ale rneningelui, prin iritatia cicatricea]A a marelui nerv petros superficial.
Cefaleea iniensa. insotita de vertij, poate constitui faza prodromala a neurinomului de acustic.

Tratament
Tratamentul local al otalgiei se confunda cu tratamentul etiologic al afectiunii cauzale.
Tratamentul simptomatic general consta din administrarea de analgezice si calmante ( "Tratamentul cefalalgiilor rino-sinuzale").
In cefalalgifle otitelor cronice, asanarea focarului supuraliv auricular amendeaza aparitia durerilor.
In cefalalgiile subiective poslotilice (evidare petromastoidiana) se administra : Cofedol, histamina in injectii inlra-dermice ; cocainizarea (boneinizarea ganglionului sfenopa latin); blocajul novocainic periauricular este un bun calmant, iar ca ultima solutie, tratamentul chirurgical (sectionarea marelui nerv petros superficial).
Diagnosticul diferential al cefalalgiilor oto-rino-laringolo-gice.In urgenta, problema diagnosticului diferential se pune mai ales cind existenta unei afectiuni oto-rino-laringologicc nu explica caracterul si intensitatea cefaleei sau impune diagnosticul unei complicatii endocraniene.
In cefalalgiile difuze, data cefaleea esle recenta si brutala ne vom gindi la :
Meningitele secundare sau specifice. Cefaleea intensa, atroce, generalizata, dcterminind in perioada de stare ..tipetele encefalice'*, constituie simptom dominant in cadrul unui lou clinic de septicemie (febra 40A, puls rapid, neregulat, respiratie accelerata).
Caracteristice sint semnele de iritat ie meningiana (fotofobie, redoarea cofei, semnul flexiunii contrahiterale. hiperreflectivi-tatea tendinoasa) care impun punct ia lombara sau occipitala facuta dupa examenul de fund de ochi ce nu precizeaza diagnosticul.
Examenul oto-rino-laringologic poale preciza originea infectiei meningitiec. urmarea unei osleile masloidiene. trombofle-bita sinusului sigmoid. labirintita difuza, abces subdural sau dupa un traumatism accidental sau operator al regiunii mas-toidiene.
Cefaleea intensa asociata unei rinofaringite catarale poate constitui faza prodromala a unei meningite virotice, gripale sau limfocitare benigne.
Abcesul cerebral sau eerehelos determina o cefalee foarte intensa. Se traduce clinic prin sindromul de hipertensiune in-traer-aniana si sindromul de localizare.
Hipertensiunea intiacraniana se manifesta prin cefalee intensa, staza papilara, bradicardie si rsaturi. Cefaleea creste treptat in intensitate, dar scade prin deshidratare (rsaturi). Localizarea cefaleei poate coincide, dar nu obligatoriu, cu localizarea leziunii (fronto-lalerala in leziunile etajului anterior. temporo-parietala in leziunile etajului mijlociu .si occipitala in leziunile etajului posterior).
De multe ori. durerea cuprinde intreg heinicraniul regiunii bolnave sau intreg capul. Eforturile, tusea, sughitul, miscarile bruste ale capului si apasarea, dar mai ales percutarea usoara a craniului exacerbeaza durerea existenta.
Examenul neurologic (sindromul de localizare), fundul de oohi, coroborate cu loul clinic general si caracterele ccfalal-giei impun diagnosticul de urgenta, iar ventriculografia. diagnosticul de sediu, absolut necesar in vederea tratamentului, in lipsa semnelor de infectie meningo-cerebrala. cefaleea. prezenta sindromului de hipertensiune intracraniana si a sindromului de localizare, impun suspeetarea unei tumori cerebrale.
Cefaleea acuta supraorbitara. instalata brusc. in plina sanatate, insotita de durere occipitala, stare subfebrila si usoara redoare a cefei, constituie cu multa probabilitate sindromul unei hemoragii cerebrale prin ruperea unui anevrism. in faza de instalare. Anamneza, absenta simptomelor rinologice. re-doarca cefei si instalarea ulterioara a hemiplegiei constituie elemente de diagnostic diferential oi cefaleea rinosinuzala (sinuzita frontala, cum sinus.
Cefaleea hipertensivilor este difuza, (ironica dar se manifesta sub forma de crize paroxistice. Cefaleea din hipertensiunea paroxistica este violenta. in criza, auiendindu-se o data cu revenirea la normal a tensiunii arteriale. Cefaleea matinala a hipertensiunii permanente are orar fix ea in sinuzita frontala, dar mai matinala, aparind intre 1 si 7 dimineata :>i dispa-rind in cursul zilei.
Constatarea hipertensiunii arteriale, dar mai ales riatiile tensionale constituie premisele diagnosticului diferential.
Algiile arterelor de la baza craniului : sodilatatia arterelor de la baza craniului produce o cefalee profunda, pulsatila, asemanatoare de multe ori cu eefalalgiile sinuzilelor posterioare. Infectiile de focar, intoxicatiile alcoolice, agice, profesionale (CO, CO2) pot constitui substratul cauzal al acestor ccfalei. Alteori, lipsa somnului, surmenajul nervos, conflictele afective sau nevrozele organizate, constituie cauza eefaleelor psihogene, avind aceleasi caractere.
Anamneza, radiografiile sinusurilor posterioare, caracterul difuz si preocupant al durerii, substratul psihogen si existenta factorilor toxici probeaza diagnosticul.
In eefalalgiile localizate anterior, excluderea unei afectiuni oto-rino-laringologice impune cercetarea unei cauze maxilo-dentare, oculare postcomotionale sau sculoshnpatice.
Algiile de origine maxilo-dentara. Leziunile dentare (pulpite, gangrene. procese periapicaJe, eelopii. accidente de, eruptie) pot declansa dureri reflexe nazale, sinuzale sau otice, manifeste la frig sau la miscarile de masticatie. Olalgia, senzatia de ureche astupata, acnfenele si un usor vertij (sindromul Costen) sint frecvente in accidentele de eruptie a molarilor de minte si in artritele temporo-mandibulare.
Cefaleea oculara este localizata fronlo-orbitar si peri-orbitar. Glaucomul acut la balrini si tulburarile de acomodare si viciile de refractie mai frecvent la adultii tineri si copii pot determina eefalei citeodata intense. insotite de greturi, rsaturi si tulburari de vedere. In glaucom. durerea se accentueaza dupa administrarea de novocaina. Pe linga simptomele oculare (cornee mata si tensiune oculara marita, miopie, hipermetropie, astigmalisau), caracteristic este faptul ca cefaleea oculara apare seara sau dupa efort vizual. Acest caracter o diferentiaza de cefaleea sinuzala care apare dimineata.
Cefaleea post traumatica sau posteomotionala se manifesta ca o durere pulsatila, uneori foarte vie, localizata de partea traumatismului si exacerbata prin miscarile capului sau contractii musculare. Durerea este provocata de sodilatatia localizata a meningelui.
Cefalalgiile sculare si simpatice, cu o etiologic foarte riata (tulburari somotorii, alergice, endocrine), impun diagnosticul diferential cu cefalalgiile oto-rino-laringologice atit prin frecventa lor. cit mai ales prin simptomele asociate si localizarea comuna afectiunilor oto-rino-laringologice.
In caz ele durere pulsatila, unilaterala, cu caracter algic (senzatie de arsura) insotita de paloare, roseata si transpiratie, stranut si hidroree nazala, lacrimare. greata, rsaturi, ne vom gindi la :
Migrena, mai frecventa la femei, ea evolueaza periodic, repetindu-se in crize. in cazurile tipice (migrena oftalmica). durerea este localizata in regiunea fronto-orbitara dirid senzatia de presiune rctrooculara penibila, uneori insuporila. Criza este precedata de prodroame oculare (scoloame vizuale, bemia-nopsie. Tulburarile neuro-vegetative (roseata, paloare, hipersecretie nazala si conjunctivita) sini totdeauna prezente. Cazurile atipice se pot acompania de vertije si aeufene. Caracteristic este faptul ca intre crizA sint perioade de liniste, in care bolnavul se simte perfect sanatos.
De retinut este caracterul recesiv al afectiunii (cazuri de migrena familiala, mama, sora ctc).
In tratamentul crizei migrenoase vom administra dupa posibilitati :

perfuzie de norepinefrina (amendeaza rapid criza) ;

cofedol (eafergot) ;

antimigrin (veropirin) ;

infiltratii cu novocaina a simpaticului cervical (ganglionul stelat si cervical superior) ;

antihisiaminice : nilfan, romergan ;

ultrasonotcrapie pe lantul simpatic cervical.
Arterita temporala (Ilarten) apare la virstnici si oslo destul de rara. Durerea apare in regiunea arterei temporale superficiale (temporo-parietal), are caracter pulsatil si evolueaza periodic. Crizele sint scurte, de 13 ore, urmate de perioade de liniste. In timpul crizei se produc fenomene simpatice (roseata. hipersecretie oculo-nazala si turgescenta arterelor temporale).
Tratamentul crizei consta din infiltratie de novocaina 1A/A periarterial. Fenomenele evidente de arterita si tromboza. impun rezectia chirurgicala a arterei temporale superficiale.
Sindromul ganglionului sfeno-palatin (Sluder), durerea este localizata la radacina nasului, iradiaza in orbita sau in partea superioara a obrazului. Fenomenele somotorii si se-cretoare (stranuturi violente, rinoree apoasa si obstructia nazala, roseata fetei) dirijeaza diagnosticul.
Tratament : cocainizarea sau atingeri cu solutie Ronain la nivelul ganglionului sfeno-palatin calmeaza spectacular criza si confirma diagnosticul.
Sindromul nervului nazal (Charlin) : durerea violenta (senzatie de smulgere) este localizata la radacina si pe aripa nasului (traiectul nervului nazal), urmata de hiperestezia nari-nara si nazala. Evolueaza in crize scurte "in ciorchine", 23 pe zi. Perioada crizelor tine 12 luni. fiind urmata de pauze lungi pina la 1 an. Crizele se insotesc de secretie nazala abundenta, lacrimare si fenomene sculare.
Tratamentul crizei consta in anestezia capului cornetului mijlociu cu cocaina 5A.'o prin mese sau tampoane endonazale.