Acestia reprezinta 55A/o din totalul cazurilor de corpi straini ai cailor respiratorii.
Frecnta maxima o reprezinta si in aceasta localizare copin (75A/o din totalul corpilor straini esofagieni).
La adult, corpii straini esofagieni apar mai frecnt la unii alienati mintali, la anumiti meseriasi (croitori, cizmari, topi-tori), care au obiceiul de a tine in gura ace sau cuie pentru a-si usura munca, la bolnavii care sufera de stenoze esofagiene.
Corpii straini se pot fixa in esofag in timpul alimentatiei sau in mod accidental, pot fi inghitite diferite obiecte metalice, monede, cuie, ace, nasturi, obiecte de sticla, cauciuc, fragmente de instrumente chirurgicale (lama adenotomului), lipitori etc. Protezele dentare reprezinta 50A/o din totalul corpilor straini ai adultului.
Corpii straini voluminosi patrunsi in esofag se vor aseza cu diametrul lor maxim in ul transrsal si longitudinal al esofagului. Nilul la care se opresc este de obicei situat in dreptul strimtorilor fiziologice ale esofagului. Acestea sint situate la patrunderea esofagului in torace (Cp), unde strimto-rarea este produsa de comprimarea organelor inconjuratoare (tiroida) si este localizarea cea mai frecnta ; la mijlocul esofagului unde este strimtorarea bronhoaortica (D/J ; la trecerea prin diafragm ; la nilul eardiei.
Fixarea la aceste niluri este favorizata de
edemul mucoasei.
Corpii straini mici si ascutiti se pot fixa in orice parte a esofagului.
Unii corpi straini anorganici, notezi, mici sau de marime mijlocie (nasturi, monede), fixati in portiunea toracica a esofagului, producind leziuni esofagiene minime (periesofagitele plastice), pot fi tolerati zile sau chiar saptamani.
Corpii straini mari (protezele denlare), ca si corpii straini miei, insa ascutiti, in specia] cei organici cu septieitate mare (oase, de pasare, pesle . rare an intepai ndinc perelele esofagian, vor provoca rapid abcese sau perforatii esofagiene. fiind prin aceasta rau tolerate de esofag.
Numai exceptional unii corpi straini esofagieni pol fi eliminati prin Mima spontana.
Simptomatologia esle deosebita, in functie de momentul examinarii.
In faza initiala : simptomatologia Subiectiva este intensa si se manifesta prin : durere. in localizarile din treimea superioara a esofagului, cate esle puternica, exagerata de deglutitie, acompaniata rlc senzatie de frica si spaima. In localizarile din treimea mijlocie, durerile sini mai mici, manifestate prin jena relroslernala si interseapulara : disfagie, care este intensa pentru solide, mai atenuata pentru
lichide : diupncea apare uneori in cazurile de corpi straini mari. situati in treimea superioara, care comprima laringele sau traheea :
tusea si disfonia sint inconstante.
in faza de toleranta, relativ linistita, predomina fenomenele mecanice. In aceasta perioada exista o senzatie de jena exacerbata de deglulilia alimentelor solide.
in faza de complicatii, care apare dupa un timp mai lung sau mai scurt, iiv functie de toleranta esofagului fata de corpul strain, vor aparea fenomene infectioase.
Edemului si congestiei mucoasei din perioada de toleranta ii vor urma uneori leziuni de esofagila cu sfae.ele si
ulceratii de docubit. iar in alte cazuri apar abcese esofagiene sau periesofa-giene, de marimi diferite, de la abcesul mic submucos pina la abcese submucoase extinse. Prin perforare se produc fleg-moane profunde relroesofagiene cervicale sau mediastinale mortale. Uneori, complicatia supurativa se manifesta printr-o esofagila flegmonoasa difuza cu stare sepliecmiea si moarte in 48 de ore.
Aceste complicatii supurati gra se manifesta. in afara de fenomenele generale intense (facies paminliu de infestat, hi-pertermic. modificari de
ritm cardiac etc.:. si printr-o simptomatologie locala puternica, manifestata prin lumefactie
cervicala cu tortieolis, accentuarea disfagiei pina la afagie. dispnee, disfonie si durere.
Leziunile supurati descrise, daca sint nelratate pot provoca moartea fie prin fenomene hipertoxice. fie prin hemoragie masiva, datorita erodarii peretilor vaselor importante din cinatate (aorta, carotida jugulara subclaviculara).In unele cazuri cu evolu'ic mai lenta se pol produce perforatii csotraheale. manifestate prin accese de sufocare si
tuse provocate de deglutitia lichidelor, emfizem cervical si medias-tinal si care se termina de obicei prin bronhopneumonie.
Examenul
radiologie este obligatoriu inainte de orice examen endoscopic, caci poate sa puna in evidenta :
a) corpii straini radioopaci. delerminindu-le sediul, forma, marimea, numarul si uneori natura ;
b) corpii straini semiopaci care, la un examen minutios, sub incidente variate, se evidentiaza prinlr-0 umbra dubioasa, care, fara sa precizeze forma si natura corpului strain, da indicatii asupra sediului acesluia :
e) corpii straini transparenti vor fi scosi in evidenta printr-o radioscopie cu substante de contrasi (lapte sau paste baritate, capsula opaca1. Prin acest procedeu, in obstructiile complete, substanta opaca desemnind extremitatea superioara a corpului strain ii va fixa sediul, iar in obstructiile incomplete, substanta opaca, alunecind de-a lungul corpului strain, ii va delimita pe linga sediu forma si dimensiunile. Sediul corpilor straini mentionati poale fi banuit la nilul la care se opreste progre-siunea substantei de contrast sau la nilul la care se mentin imagini opace invariabile determinate de fixarea substantei de contrast la anfracluozilatile corpului strain.
Examenul endoscopic executat. in cazurile recente cu corpi straini mari sau asezati transrsal in lumenul esofagian nu prezinta dificultati. In cazurile mai chi, cu reactii edematoase si ulceratii de mucoasa, sau in cazurile de corpi straini mici ascunsi in repliurile mucoasei sau inglobati in secretii si resturi alimentare, descoperirea lor este anevoioasa, tubul putind adeseori aiuneca deasupra corpului strain. in aceste cazuri, leziunile mucoasei indica locul unde trebuie precizata cercetarea. Uneori apare in lumenul esofagoseopului o tumefactie rosie fluctuenta. care indica o colectie purulenta.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza, radioscopie si examenul endoscopic.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu :
a) corpii straini ai cailor aeriene, caci tulburarile dispneice din faza de debut a corpilor straini esofagieni pot usor crea confuzie. Lipsa disfagiei. prezenta semnelor stetacustice caracteristice corpilor straini aerieni, cit si examenul radioscopie si cel endoscopic precizeaza diagnosticul ;
b) falsele senzatii de corpi straini consecuti adesea prezentei unui corp strain esofagian real, insa care a depasit esofagul, uneori fara sa lezeze mucoasa, alteori dupa lezarea acesteia sau dupa declansarea unor procese supurati locoregio-nale ;
c) cu dirse stenoze esofagiene. la care antecedentele, anamneza si examenul clinic permit cu usurinta diagnosticul.
Prognosticul este in functie de natura corpului strain, leziunile produse de acesta si precocitatea diagnosticului si a tratamentului. In orice imprejurare, corpii straini esofagieni trebuie comidorati cu seriozitate, datorita leziunilor gra pe care le pol produce.
Proportia do 2"
