ExistA riatii individuale importante in ceea ce priveste nece-sitAtile de aport alimentAr. Principalele motive pentru aceste riatii sunt diferentele ereditare in eficienta folosirii energiei, precum si unele obiceiuri sau traditii alimentAre. Aportul alimentAr este legat si de apetitul copilului, care la rAndu-i este influentat de un mecanism reglator central (hipotalamic) si de deprinderile sau obiceiurile alimentAre. Conceptul de eficienta a utllizArii energiei alimentAre expllcA de ce copin cu dimensiuni corporale asemAnAtoare pol creste normal, avAnd un aport energetic diferit.
Cel mal bun indicator de aport energetic alimentAr corespunzAtor, echilibrat, este rata de crestere a copilului.
Alimentatia la sAn (naturalA)
Clasic, prin alimentAre naturalA se intelege
alimentatia copilului numai cu
lapte de mamA in primele 4 luni de viatA, adicA in perioada cAnd alimentatia copilului este exclusiv lactatA.
Laptele matern (uman)
Laptele matem se numeste Colostrum intre zilele 1 - 6 dupA nastere, lapte de tranzitie Intre zilele 6- 14 si devine lapte matur dupA 14 zile. Laptele de femeie este considerat a fi si trebuie sA reprczinte alimentul ideal, exclusiv, al copilului in primele 6 luni de viatA. Alimentatia la sAn trebuie sA fie puternic incurajatA atAt pentru
alimentarea nou-nAscutu-lui la termen, cAt si a prematurului.
De ce, pe baza cAror calitAti laptele de mamA este sau ar trebui sA fie singurul aliment in primele luni de viatA ? RAspunsurile pot fi rezumate astfei:
- prin compozitia sa biochimicA, laptele de mamA este adaptat nevoilor nutritive si fiziologiei digestive ale nou-nAscutului si suga-rului - prematur sau la termen;
- pentru omologia de specie (mamA/sugar), prin factorii imuno-logici si tipul de florA intestinalA pe care-l induce; componentele sale imunochimice si celulare, ca si cele biochimice, sunt unice si benefice pentru sugar;
- prin riabilitatea si adaptarea permanentA a secretiei lactate;
- prin alte proprietAti/efecte: factorii de crestere ai laptelui uman, efectele
contraceptive ale alimentatiei la sAn si altele;
- prin legAturile senzoriale, afective si educative care se silesc intre mamA si copil;
- prin raritatea inconvenientelor.
Compozitia biochimicA a
laptelui matern (elul 1.8) Prin compozitia sa biochimicA, caracterizatA printr-o concen-tratie crescutA de
lipide si lactozA, cazeinA scazutA,
minerale si osmolaritate scAzute, laptele matern scade nevoile nutritive ale
sugarului si faciliteazA asimilarea. Compozitia laptelui de mamA serveste drept referintA pentru calculul nevoilor si silirea for-mulelor/lApturilor de substitutie pentru sugar.
Continutul energetic si nutritiv al laptelui
Constituenti (la 100 mL) Lapte uman Lapte de cA
Colostrum Matur
Proteine (g) cazeinA
proteinele lactoserului: - A-lactoglobulinA - a-lactalbuminA - lactotransferinA - imunoglobuline (IgA) - lizozim
proteine solubile/cazeinA 2,30-2,7 0 0,5 60/40 1,2(0,8-l,8) 0,4 0,6 0 0,35 0,1-0,2 0,1-0,2 0,05 60/40 (80/20) 3,5 2,9 0,6 0,36 0,15-0,18 0,02-0,05 0,003-0,05 urme 20/80
Lipide (g) acizi grasi saturati (%) acizi grasi nesaturati (%) AGS/AGNS acid linoleic (%) colesterol 2,3-3 3,8 (2,7-4,5) 45 46 1 6 0,03 3,5 74 24 3
