UrmAtoarele repere servesc pentru controlul unei alimentatii echilibrate:
- Curba ponderalA: cAntArirea sAptAmAnalA, ca si in
alimentatia naturalA, este de preferat celei lunare de la consultatiile de puericul-turA; cAnd copilul este bolnav (febrA, vArsAturi, diaree), cAntArirea se face zilnic sau de mai multe ori pe zi.
- Apetitul: in mod normal, copilului ii este foame si plAnge cAnd se apropie ora de masA si adoarme cAnd apetitul este satisfAcut. Anormale sunt refuzul alimentatiei sau, dimpotrivA, apetitul permanent (erori alimentAre?, copil bolnav?).
- Scaunele: in alimentatia artificialA, copilul are 2-3 scaune/zi, mai consistente si mai colorate decAt in alimentatia la sAn.
SuplimentAri in alimentatia artificialA
- La nastere, vitamina K1.
- In alimentatia cu formule infantile de lapte, matemizate, adaptate sau speciale, suplimentarea cu vitamina D este necesarA, in functie de continutul in vitamina D al preparatelor, respecAv de aportul zilnic de lapte. Si in acest caz, suplimentarea cu
vitaminele A si D este necesarA pentru sugarii mici sau pentru cei cu malabsorbtie/steatoree. Even-tual poate fi necesarA si suplimentarea cu fluor. Toate formulele cu
proteine din
soia contin suficient fler, dar unele preparate bazate pe
laptele de eA contin cantitAti mici de fier.
- Alimentatia cu lapte de eA sau lapte praf din lapte de eA inte-gral-nemodificat, mal ales in primele 6 luni de viatA, trebuie suplimen-tatA cu preparate multivitaminice si minerale, care includ vitamina D si Fe (preeautii necesare si in alimentatia cu lapte de caprA).
Diversificarea alimentatiei (alimentatia riatA)
Sugarii in primele 4-6 luni de viatA isi obtin toate elemcntele nutritive necesare din lapte, in primul rAnd din laptele de mamA.
DupA vArsta de 4-6 luni, pe mAsurA ce
sugarul intA sA stea si sA-si intoarcA capul ca rAspuns la prea multA sau prea pufinA mAneare, pot fi adAugate in alimenfatie cerealele, fruete-piure, legume, carne.
Motitia diversificArii alimentatiei include:
- Carenta de Fe, Cu si diverse Vitamine, care apare in regimul lactat natural sAu cu lapte de eA, dupA vArsta de 4-6 luni (in alimentatia cu LV chiar mai devreme !); exceptie: alimentatia artificialA cu tipuri de
lapte maternizate si adaptate;
- ScAderea aportului de apA cu vArsta si cresterea concentratiei energetice (de la 2,8 kJ/g in alimentatia lactatA la 4,2 kJ/g la vArsta de 1 an) impun trecerea de la dizaharide la polizaharide; in acest fei se evitA hipcrosmolaritatea dietei si apelul apei cAtre intestin;
- Maturarea lentA a florei si funetiei colice permite introducerea de pectine, hemicelulozA si celulozA, legume-substante-lest necesare pentru funetia colicA maturA. Aceasta limiteazA contractilitatea pe gol a colonului (si riseul de diverticulozA colicA) si dezvoltatea florei anaerobe (risc viitor de
cancer colic). Se crede cA o dietA bogatA in calorii, lipide/colesterol si sAraeA in
fibre duce la cresterea debi-tului si concentratiei aeizilor biliari in Colon, cu devierea meo-lismului bacterian cAtre agenti presupusi earcinogeni. Dieta bogatA in fibre ar proteja epiteliul colic de asemenea earcinogeni.
- InvAtarea folosirii linguritei, deprinderea diversitAtii de gusturi si consistente permit trecerea de la alimentatia omogenA la cea neo-mogenA si apoi la bucAti, precum si educatia masticatiei.
- In sfArsit, alimentatia riatA oferA satisfactie psihologicA mame-lor si sugarilor.