EMBRIOLOGTA PLAMANULUI
Embriologic, plamanul se formeaza din intestinul primitiv. Primele structuri ale viitorului plaman se contureaza incepand cu saptamana a patra, de viata intrauterina".
Plamanul si caile aeriene inferioara isi au originea in: a) endoderm, din care provin: epiteliul traheo-bronsio, endoteliul alveolar si glandele anexe; b) mesoderm, din care se vor forma: elementele cartilaginoase, musculatura neteda, sele pulmonare, limfaticele si tesutul interstitial.
Dezvoltarea intrauterina a plamanului parcurge 4 stadii: embrionar, pseudoglandular, canalicular si stadiul de sac terminal, in primele doua stadii, care au loc intre saptamana a patra si a 16-a op viata intrauterina, plamanul are aspect glandular si este format din trahee, hronsii primitive, artere si vene pulmonare. in perioada canal icul ara, care se desfasoara intre saptamana 17-26, se formeaza unitatile morfo-functionale prin delimitarea acinilor pulmonari care sunt indati de capilarele pulmonare. in aceasta perioada se produce diferentierea celulelor pulmonare epiteliale in pneumocite epiteliale tip I (care faciliteaza schimburile gazoase) si pneumocite tip IT (care secreta surfactantul). in saptamana 24-26 capilarele pulmonare se juxtapun alveoleor, deci ar exista conditii pentru schimburi gazoase. Dar pentru supravietuirea in viata extrauterina este esentiala posibilitatea plamanului de a retine aer la sfarsitul expiratiei, deci existenta unei minime capacitati reziduale functional 2. Surfactantul, secretat de pneumocitele tip IT, are capacitatea de a impiedica colabarea alveolelor in expiratie prin diminuarea tensiunii superficiale de la suprafata alveolelor. Aceste proprietati tensio-active sunt conferite de fosfolipide, care reprezinta 80-90% din compozitia surfactantului. Surfactantul se secreta incepand din saptamana 20-22, dar pana in saptamana 35-a cantitatea secretata este mica. Secretia de surfactant depinde si de factori hormonali, in special de cortizon.
Lichidul pulmonar, prezent din luna a doua de viata intrauterina, se formeaza prin transferul de apa si electroliti dinspre capilarele pulmonare spre caile aeriene, de-a lungul endoteliului capilar pulmonar. Acest lichid este eliminat prin trahee, o parte din acesta fiind inghitit si o parte eliberat in cavitatea amniotica. Aproximativ 25% din volumul lichidului, amniotic este reprezentat de lichidul pulmonar.
Dupa nastere, pana la rsta de scolar creste numarul si diametrul alveolelor, cresc dimensiunile conductelor aeriene, se dezvolta structurile cartilaginoase ale laringelui, traheii si bronsiilor. Caile aeriene devin in acest fel mai rigide si se colabeaza mai greu in expiratie. Se dezvolta musculatura respiratorie, crescand rezistenta la oboseala.

ADAPTAREA APARATULUI RESPIRATOR LA VIATA EXTRAuTERINA

A. Plamanul fetal are, in functie de rsta gestatiei, urmatoarele proprietati:
a. capacitatea morfologica de realizare a schimburilor gazoase din saptamana 24-26-a, cand apar alveolele cu sacii terminali primitivi;
b. proprietatea de a secreta surfactant in cantitate suficienta dupa saptamana a 35-a;
c. inundarea cailor aeriene si alveolelor cu lichid pulmonar;
d. rezistenta arteriala pulmonara de 5 ori mai crescuta ativ cu cea sistemica, ceea ce explica debitul foarte redus prin sele pulmonare;
e. existenta unor miscari respiratorii intermitente, de foarte mica amplitudine, din saptamana 12-l5.
B. La nastere se instaureaza prima respiratie, intra in functie circulatia pulmonara si se elimina lichidul pulmonar. Desi exista miscari respiratorii si in viata intrauterina (respiratia fetala), instalarea unor respiratii regulate si eficiente se inregistreaza in primele 20 de secunde dupa expulzie, sau dupa extragerea fatului. Nu se cunoaste mecanismul exact care declanseaza prima respiratie. Se discuta despre rolul hipoxiei, acidozei, racirea tegumentelor, pierderea starii de imponderabilitate conferita de mediul actic din cavitatea uterina. Desfasurarea ulterioara a miscarilor respiratorii este direct dependenta de centrul inspirator bulbar, care poate fi incomplet maturat pana la rsta de 39 saptamani de gestatie.In viata intrauterina, din cauza rezistentei sculare crescute si deoarece plamanul este colabat, cantitatea de sange care-l perfuzeaza este doar de 10-l5% din debitul cardiac. Restul de 90-85% din sangele de la nivelul inimii drepte este suntat in circulatia mare prin gaura Botalo si prin canalul arterial. Dupa nastere, odata cu instalarea primei respiratii, expansiunea alveolelor se acompaniaza de scaderea rapida a rezistentei arteriale pulmonare, ceea ce pune in functie mica circulatie.
In primele ore si zile de viata extrauterina exista o inegalitate a raportului ventilatie/perfuzie, ceea ce explica amploarea sunturilor intrapulmonare, care inregistreaza lori de 17-32% (la adult 5%).
Mentinerea unei cantitati de aer alveolar la sfarsitul expiratiei este realizata de surfactantul pulmonar. Acesta este eliberat masiv sub efectul ventilatiei alveolare si prin cresterea catecolaminelor circulante.
Eficienta respiratiei mai depinde si de ecuarea lichidului, care in viata intrauterina inunda alveolele si caile aeriene, precum si de oprirea secretiei acestuia. Oprirea secretiei lichidului pulmonar se produce in timpul traliului, prin mecanism hormonal (efect beta-adrenergic). Ecuarea lichidului pulmonar se produce atat prin compresiunea cutiei toracice in timpul traversarii filielei genitale, cat si prin resorbtia venoasa si limfatica care are loc in primele 6 ore dupa nastere. La nou-nascutul extras prin cezariana efectuata inaintea declansarii traliului pot sa apara dificultati respiratorii corelate cu eliminarea incompleta a lichidului pulmonar.