In literatura de specialitate sunt descrise mai multe forme de stres:
stresul ambiental, avand ca factori principali zgomotul, caldura/frigul, trepidatiile,
poluarea acrului, radiatiile etc; stresul gravitational, avand ca factori principali imponderabilitatea si acceleratia; stresul urban, avand ca factori principali zgomotul, aglomeratia, poluarea; stresul hiperbar, avand ca factor principal presiunea atmosferica ridicata; tehnostresul, avand ca factor principal excesul informational; stresul
prenatal si neonatal, avand ca factor principal hipoxia; s.a.
Selye descrie stresul ca avand patru variatii fundamentale, dispuse pe doua dimensiuni: distresul vs. eustresul si hiperstresul vs. hipostresul.
Termenul de "eustres" desemneaza nivelul unei stimulari psihoneuro-endocrine moderate, optime, care mentine echilibrul si tonusul fizic si psihic al persoanei, starea de sanatate si induce o adaptare pozitiva la mediu.
Stresul ce depaseste o intensitate critica, a carei valoare variaza in limite largi de la individ la individ, este desemnat prin termenul de "distres". Distresul este provocat de supraincarcari, suprastimulari intense si prelungite, care depasesc resursele fiziologice si psihologice personale, rezultand scaderea performantei, insatisfactie,
tulburari psihosomatice si fizice (Thoits, Hannam, 1979; Ursin, Murison, 1984).
Termenul de "hiperstres" desemneaza un nivel de suprastimulare ce depaseste limitele adapilitatii, ducand de la suprasolicitarea mecanismelor adaptative pana la epuizarea lor, in vreme ce termenul de "hipostres" desemneaza un nivel de substimulare ce duce la o lipsa de autorealizare manifestata prin imobilitate fizica, plictiseala si deprivare senzoriala.
Clasificarea lui Selye este completata de alti autori cu alte tipuri de stres si agenti stresori, utilizand variate criterii. Astfel, se diferentiaza stresul acut sau de scurta durata (dureaza minute, ore) si stresul cronic sau de lunga durata (dureaza zile, luni); stresul cumulati(longitudinal) si stresul multiplu (transversal) sau independent; stresori majori, minori si potentiali; stresori centrali si periferici; stresul informational; stresori cu actiune continua si respectidiscontinua, intermitenta, iar pe de alta parte, stresori unici sau repetati; agenti fizici si psihologici sau mentali si sociali, existand si forme combinate.
